5,812 matches
-
Pentru sintagmele f.pl. + m.sg. and m.pl. + f.pl., se poate ca termenii aleși în primul chestionar să fi influențat rezultatul, determinând o preferință a masculinului. Termenii din sintagma păpușile și robotul ar fi putut fi interpretați ca [+Animat], deoarece obiectele respective imită omul sau sunt foarte aproape de sfera umană. Pentru m.pl. + f.pl. au fost aleși termenii dolarii și lirele, care au ca hiperonim substantivul bani, de genul masculin. În plus, dolarii sunt mai utilizați în România decât lirele, ceea ce ar putea influența
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Influența exercitată de limbile romanice (spaniolă, franceză) a făcut ca în limba bască să fie înregistrate fapte lingvistice nespecifice (chiar la nivelul morfosintaxei), comentate de Jendraschek (2007). De-a lungul timpului, basca a creat mai multe structuri de compromis, care imită unele modele romanice. Dintre acestea, unele au impact asupra întregului sistem: neutralizarea distincției morfologice dintre obiectul direct și obiectul indirect (confuzia între acordul obiectului direct și cel al obiectului indirect, din cauza cliticului pronominal me, care în spaniolă și în italiană
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
și cel al obiectului indirect, din cauza cliticului pronominal me, care în spaniolă și în italiană acoperă ambele funcții), tendința spre construcțiile analitice (calchierea unor construcții romanice și umplerea lor cu material autohton). Altele nu influențează sistemul în ansamblu: construcții care imită pasivul romanic (fără ca pasivul sau antipasivul să exprime opoziții sistematice de diateză) sau propozițiile relative, modificări în semantica verbelor, gramaticalizarea unor mărci aspectuale. Toate aceste transformări determinate de contactul lingvistic au făcut ca basca să piardă ceva din specificul tipologic
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Totuși, medicul Robin Warren din spitalul Perth (Australia) anunța În anul 1979 că a descoperit o anumită bacterie În biopsiile prelevate de la bolnavii cu gastrită. În colaborare cu medicul Barry Marshall au reușit cultivarea bacteriei În condiții de laborator care imitau aciditatea din stomac. Această bacterie a fost denumită Helicobacter pylori (H.p.), denumire care derivă de la formă de spirală (helix). Descoperirea acțiunii bacteriei În declanșarea gastritelor și a ulcerelor peptice a marcat Începutul unei noi etape terapeutice. Vechea teorie că ulcerul
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
să răvășească pistele, răspunzînd, de exemplu, așa cum crede el că ar răspunde o femeie. Acest joc de presupuneri arată că bărbatul poate înșela observatorul dîndu-se drept femeie, cu condiția ca el să știe destul despre ea, pentru a o putea imita. Femeia, ea, nu trișează. Ea face totul, dimpotrivă, pentru ca observatorul să o recunoască ca femeie, dar nu este sigur că ea cîștigă. În orice caz, observatorul ezită. Aceasta este construcția jocului care poate trece drept un test de inteligență pentru
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
dimpotrivă, pentru ca observatorul să o recunoască ca femeie, dar nu este sigur că ea cîștigă. În orice caz, observatorul ezită. Aceasta este construcția jocului care poate trece drept un test de inteligență pentru calculator. Dacă mașina reușește destul de bine să imite gîndirea umană, în așa fel încît să tulbure jocul și îl face pe observator să ezite, atunci ea și-a demonstrat valoarea. Jocul imitației (imitation game) pune accentul pe această dificultate în care ne aflăm, de a indica realitatea spiritului
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
aceasta, merită calificativul de tautologice 115. Știință cognitivă sau știință tautologică. Știință tautistă a tautismului. Fanaticii calculatorului, hackers și copiii, în practica curentă și în imaginarul care pune stăpînire pe ea. Nu am putea vorbi de cură ordinatică, care să imite cura analitică? Al "doilea sine" pe care îl descrie S. Turckle cu ironie și precizie, pare să se instaleze în intimitatea noastră. Această cură, pe care o urmează mii de oameni foarte obișnuiți, își găsește apogeul și consacrarea la nivel
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
Întristat, iritat mai ales nu de „camarila politică comunistă” - ce ea Însăși intra În faza finală, ultra-reacționară, Încercând să nimicească Tradiția românească, Satul, Biserica și Cultura -, ci de mediile literare și culturale care nu au știut sau nu au putut, imitându-i măcar În parte pe colegii lor Unguri sau Polonezi, să se organizeze cât de cât În fața paranoiei dictatorului și a liotei sale securisto-partinice, de profitori. (Nota bene: dictatorul era el Însuși părăsit de prima sa echipă, „tânără”, cu care
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
culturi occidentale, se află În capitala administrativă și politică a țării; să te afli În apropierea unui Maestru, pe care să-l admiri fără rezerve și În cunoștință de cauză, al cărui stil și manieră de a gândi să o imiți, chiar dacă vanitatea ta (Încă ești ucenic, nu posezi orgoliu!Ă te va Împiedica s-o recunoști! Sau, În lipsa unui Maestru pe măsură, să te atașezi unui grup de tineri, după aceleași afinități de gust, cultură, origine socială etc. Și, dacă
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
secolul al XVIII-lea, știința, ceea ce numim astfel, și oamenii ei, eroii ei, Își câștigă un loc respectabil În societățile occidentale, iar la Începutul secolului al XIX-lea prestigiul „ei” se instalează atât de definitiv, de impresionant, Încât „toată lumea” Îi imită, vor „să facă știință”, chiar și cei care posedă la rândul lor un instrument de un calibru asemănător cu al ei, „gândirea analogică” de care vorbește Nietzsche, metafora. Balzac și alți uriași creatori scriu „fiziologii”, vor să devină istorici și
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Eminescu - o face, studiind „nebunia” ca Învecinată artelor!Ă Evident, o anume „formă” de nebunie, ceea ce eu numesc Încă din tinerețe „nebunia vicleană sau murdară”. Cea care se ascunde, de frica judecății de bun-simț, cea care se preface și care imită cea mai ortodoxă normalitate, care deliberat „Întârzie” să-și arate, să-și devoaleze adevărata, reala față, pentru a nu fi „scoasă din circulație”, așa cum se Întâmplă cu „nebunii cinstiți, curați” - cei pe care Îi numim „clinici”, care sunt iute izolați
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
abilitatea imitativă a unor tineri creează confuzii ample În mintea unor educatori care cred a se afla În prezența unor personalități deja formate. (Nemaivorbind de macabrele farse ale istoriei literare sub comunism, când un astfel de „tinerel Îmbătrânit”, Titus Popovici, imitând, la douzeci și ceva de ani, excelent „schema” și „scriitura” rebreanistă, a produs două romane care au avut un uriaș succes - decenii la rând, În manualele școlare! - și pentru că „aplicau” mizerabilele comandamente ale stalinismului cultural și politic - disprețul și ura
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
și inteligentă imitație a normalității. În această „postură”, ei seamănă cu „proștii”, care și ei sunt capabili de același „exercițiu”. Dar ambele categorii - pe care le-am numit „limitele insului statistic normal”, dușman și victimă a nu puțini inși inteligenți - „imită” starea și gestica normalității nu cum o facem noi, cei ce suntem și ne credem „normali”, din convingere, ci din pură și susținută viclenie. Pentru „ei”, media statistică, cea care indică starea de normalitate, după cum se vede, nu este o
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
unul sau altul dintre colegii mai tineri vor zâmbi la definiția mea a ratării, cea care trece numai prin realizare. Ceilalți, toți ceilalți fiind falși ratați, pozeuri, „scamatori ai valorii”, „maimuțe superioare extraordinar de abile”, care-și joacă perfect rolul, imitând marile modele, nu numai În „creația” lor, dar și În gestica și comportamentul social, de zi cu zi, În interviuri, dispute, apariții publice, „boli profesionale”, ticuri, alcool, depresii, amor sau prietenie! Obiecția cea mai serioasă față de „teoria mea” poate veni
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
vorbească de Unitatea lumii, de unul și totul, reducând Însă și simbolizând materia și viața la vreo 12 forme sau energii. Zeii, ce se deosebeau unii de alții, cu istoriile și certurile lor, cu capriciile și privilegiile lor, forme exacerbate imitând umanul... Nu, nu perfecțiunea - atât de atrăgătoare pentru oamenii Renașterii, moștenind „prejudecățile” platonice despre triada Adevăr-Bine-Frumos și conceptul de Idee și lumea „ei” inaccesibilă - m-a preocupat, ci, cum spuneam, „ideea de realizare” individuală, ideea de „destin”. Capacitatea unui individ
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
gogonate! -, atribuindu-și rolul comod, autoritar, de judecător și de bufon În același timp. Aspru când „mă’ntrec cu gluma” și chițcăind, bătându-se pe burtă, râzând la nesfârșit și cumva jignitor când „mă dau mare”, când vreau să-i imit pe „eroii antici”... Iată, deci, câteva (discutabile, tout compte fait!Ă atuuri: „prieten” al singurătății noastre, dar, În același timp, Împiedicându-ne de a fi realmente singuri, dăruindu-ne, e drept, o anume „invizibilitate”, calitate râvnită de toți copiii lumii
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
cu, o Împrumut, o „sugerez” lectorilor mei. Scriitorul adevărat, se’nțelege, cel autentic, cel care-și „exprimă” ideile obsesive, „ticurile de gândire” sau „maniile nocturne, exaltate” În „forme” accesibile și logice - În logica iraționalului, a „neînțelegerii poetice”, În forme ce „imită” viața, materia și ființa doar În scopuri „viclene”, adică În scopul de a le deposeda pe aceste zeițe omniprezente și omnipotente de... nu de credibilitate, ci de o semnificație majoră, destabilizându-le din tronurile lor de necesități esențiale. Și, doar
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Apoi, cu aceeași obrăznicie puberală, I-aș fi declarat că, deși „mi-este simpatic” și mă interesează „povestea sa”, Îi contest, cu regret, originea divină. - Am ajuns, În sfârșit, la vârsta rațiunii, Îi voi spune, cu un aplomb bine dozat, imitându-l bine pe profesorul meu de fizică și chimie, e timpul să termin cu toate superstițiile și prejudecățile indivizilor primitivi. Noi, azi, oamenii moderni, lucrăm cu legi, or, știți foarte bine, o lege este tocmai o „Întâmplare”, dacă vreți, care
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
o singurătate blestemată, o face să se Îndoiască de sine, o Împinge să-și blesteme tocmai acele calități care păreau a fi tot atâtea insigne rare, prestigioase, o face să „Înnebunească” ușor, adică să fie incapabilă de a-i mai imita pe ceilalți - pe cei ce dau totdeauna măsura, se’nțelege!, În cetate și În templu și apoi o expune „răzbunării celorlalți”. Și, mă rog frumos, de ce „se răzbună” aceștia?! Nu știu, habar n-am și n-o să știe nimeni niciodată
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
din UTM și de două ori de la Filozofie, absolut incapabil să maimuțărească nu numai „ideile” vremii, dar și acel „entuziasm” pentru bolșevismul cultural și național pe care cohorte de tineri, sărmanii, trebuiau, dacă nu să și-l integreze, măcar să-l imite, extrem de atenți la cel mai mic derapaj al naturii lor ascunse, al sincerității, care le-ar fi putut trăda convingerile și chiar ceva mai grav: prejudecățile, reflexele moștenite din lumea, din pătura din care veneau și pe care trebuiau s-
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
și editurile franceze, susținuți și apoi recunoscuți de „toată lumea”, „Într-atât este Încă de viu, de puternic, adăugam eu, spiritul deschis al culturii franceze, prestigiul ei!”... Sau, mai știi, nu făceam decât să urmez „instinctul” literelor române, de la ’48 și imitam acele valuri de artiști și „ideologi români” care, Începând cu Heliade-Rădulescu până la Cioran și Enescu, au suferit fascinația acelei ville lumière, a cărei literatură, istorie și moravuri a influențat atât de decisiv modernitatea românească!... Nu posedam prea bine limba și
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
glumim puțin așa cum glumesc fals cei care nu sunt făcuți pentru veșnicul derizoriu al existenței! - eu acord mai multă credibilitate unei pagini scrise, cărții, ficțiunii - se’nțelege, acea ficțiune care posedă un minim mister existențial, o minimă abilitate de a „imita existența”!... De a o imita nu pentru a deveni credibilă acea ficțiune, ci tocmai, paradox ultim pentru naivii adevărați, pentru a o destabiliza, „descalifica”, pentru a detrona În sfârșit teribila existență din tronul ei maiestuos În aparență, al cărui lemn
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
cei care nu sunt făcuți pentru veșnicul derizoriu al existenței! - eu acord mai multă credibilitate unei pagini scrise, cărții, ficțiunii - se’nțelege, acea ficțiune care posedă un minim mister existențial, o minimă abilitate de a „imita existența”!... De a o imita nu pentru a deveni credibilă acea ficțiune, ci tocmai, paradox ultim pentru naivii adevărați, pentru a o destabiliza, „descalifica”, pentru a detrona În sfârșit teribila existență din tronul ei maiestuos În aparență, al cărui lemn sau bronz sau aur milioane
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
un termen, cel de „platformă”, „a rezista pe platforma vârfului artei tale!”. Mai ales pentru „fibra latină”, adăugam eu, care se bucură de marile atuuri ale Îndrăznelii creatoare, ale unei originalități fără seamăn și a unei mari capacități de a imita creând, sursă a avansării În artă, dar care, vai, adeseori, ne arată dramaticele exemple ale unor genii care se sting de timpuriu, incapabile să desăvârșească acea operă pe care frumosul lor orgoliu o anunța și pe care, flămândă, Întreaga colectivitate
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
a face filozofie!”Ă, existența sufletului, viața de după moarte, primatul spiritului sau al materiei etc. - și, mai ales, prin aceea că, În Europa, puținii filozofi activi azi s-au retras, după un Bergson sau Heidegger, Într-un fel de sectă, imitându-i parcă pe compozitorii și pictorii ultimei modernități, care nu numai că nu suferă de inaderența publicului cât de cât larg, dar Își fac și un merit, un orgoliu din aceasta, dând vina tocmai pe acest public, aiurit și dezabuzat
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]