15,145 matches
-
brânză telemea, cașcaval etc. Rezultă că România vinde produsele agricole în țările capitaliste ca să-și plătească datoriile, și produsele industriale le vinde țărilor din așa-zisa lume a treia, care nu prea are cu ce să le plătească. Țările socialiste importă produse industriale din URSS, iar cu România fac numai un contract formal. Așa comerț să tot faci, într-o parte dai pe datorie și în alta plătești cu hrana poporului, ceea ce înseamnă că îți bați joc de poporul tău. Nici
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
complet mobilat, cu salariul maxim pe un an. în RSR, același muncitor trebuie să muncească doi trei ani pentru a-și putea cumpăra o Dacie sau un mic apartament, cu salariul pe patru-șase ani. Iar la hrana zilnică deși o importă în bună parte de la noi , iată câteva exemple: un kg de zahăr costă 1,75 mărci sau 1,65 franci elvețieni, deci muncitorii citați mai sus pot cumpăra cca 1.800 kg de zahăr pe lună cu salariile lor. La
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Alt exemplu: benzina. Costul ei este de cca 1,20-1,40 mărci/litru. Deci cu salariul lui de 2.500-3.000 de mărci, muncitorul poate cumpăra 2.000 de litri pe lună, deși aceste țări nu au petrol și-l importă. La noi, deși producem peste 12 milioane tone pe an, benzina costă între 8 și 9 lei litrul. Deci, același muncitor calificat, în țara noastră producătoare de petrol, nu poate cumpăra cu salariul lui de cca 3.000 de lei
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
combinate, ca cele de la Târgoviște sau Călărași, inutile, fiindcă nu avem nevoie de atâtea milioane de tone, iar pe piața mondială produsele nu sunt competitive. Ce să mai amintesc că materiile prime nu le avem, ci în mare parte le importăm pe valută forte. Însă, realizăm o producție pe cap de locuitor nemaiîntâlnită în trecut! Dar oare această majorare a producției a dus și la majorarea nivelului de trai al oamenilor muncii? Exact invers: niciodată n-au fost atâtea lipsuri în
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
schimb în țările capitaliste occidentale produse alimentare, îmbrăcăminte, mobile etc. Made in Romania, pe care la noi nu le putem găsi. În aceste condiții, am ajuns să mă întreb dacă nu exportăm cele de care avem nevoie pentru a putea importa vizitatori de care nu avem nevoie. Că în condițiile arătate am ajuns în cea mai bogată țară să trăim cel mai rău, în comparație chiar și cu vecinii imediați, asta am înțeles-o. Totuși, organele de conducere afirmă că niciodată
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
fi folosite. Tehnologia lor nu e pusă la punct, multe din filmele radiologice ajung în spitale și policlinici gata mucegăite și nu pot fi utilizate. Importul de medicamente e mai mult simbolic. Cele câteva zeci de produse ce se mai importă sunt în cantitate atât de mică, încât ele nu pot fi accesibile decât unui număr foarte mic de bolnavi. În fiecare județ sunt nominalizate anumite farmacii care primesc medicamentele de import. Bolnavii știu zilele când oficiile farmaceutice trimit mașinile cu
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
o artă nemaipomenită să nu trezesc geloziile, iritația concurenților mai slabi. De la sine îmi vine, și mă feresc, îi previn, mă retrag ca un țipar, puișor! Ca un țipar foarte vioi. Și pe urmă, am talent de artist, ceea ce nu importă însă chiar atât; esențialul este să te protejeze o clică sau un domn bătrân care poartă un colier de perle sub cămașă. Babele sunt, nu știu de ce, mai dezonorante față de opinia publică. Și pe urmă, o babă e una singură
DUMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
nume, care lucrase la tipografia Editurii Hochmeister în Sibiu și Cluj. Asemenea tatălui său, D. își însușește arta grafică la Hochmeister, reușind, la rândul lui, să întemeieze în 1850 o editură și o tipografie la Sibiu. După începuturi modeste, el importă material modern de zețărie de la Praga și cooptându-l la conducerea firmei și pe fiul său, Josef, va începe să scoată publicații periodice cu caractere gotice, spre uzul sașilor din Transilvania. Prima publicație, apărută în 1855, este revista cu profil
DROTLEFF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286877_a_288206]
-
În ceea ce privește cîteva dintre abordările: literară, politică, economică, socială, culturală În general, științifică, etc. Evident, lucrurile sînt departe de sta astfel, măcar pentru că, odată moda temei postmoderne trecută, abia atunci lucrurile pot Începe să se limpezească. În România, termenul a fost importat, cum era și normal, din spațiul anglo-saxon și sub pălăria lui au fost produse opere cu scriituri diferite, de la influențele textualiste specific franceze la cele pop specific americane. Nu-i nimic, toate astea trebuiau să poarte un nume și acesta
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
aceea Sleuth este un metafilm, afirmă naratorul, dimensiune definită ca o cenzură bolnăvicioasă, une gangrène qui pousse dans les neurones et qui parasite l’image, qui empêche la vraie concentration parce que l’esprit s’en va loin ailleurs, n’importe où du moment qu’il a demarré de l’intérieur. Roman al libertății, cinic (atribute pe care convenția diegetică instalată le deplasează către film, către ceea ce se află en abyme), Cinéma Își este propria glosă, o metacarte (spun și eu
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Quignard Își oferă luxul de a scrie unui cititor elitist, care ascultă muzică clasică, pasionat de istorie, nostalgic după expresia indirectă și reprezentarea sugerată; omul unei culturi inactuale. Or, aici se manifestă paradoxul care face ca instituția literară franceză să importe mai mult decît exportă și pe cititorul francez să consume din ce În mai multă literatură străină În detrimentul celei franceze. Construcție care are la bază criteriile axiologice ale modernității - noul, diferența și amoralitatea - literatura modernilor nu poate deveni un obiect
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
țara inovatoare spre alte țări dezvoltate, pentru ca, mai apoi, producția să se mute În țările În curs de dezvoltare. În aceste țări, produsul se realizează cu costuri de producție mai mici, cererea este tot mai mare, iar țara inovatoare va importa produsul. Firma producătoare trebuie să decidă dacă procesul de deplasare a producției este inevitabil sau dacă el poate fi amânat. În cele din urmă, firma va fi nevoită să-și mute afacerile În străinătate sau să se retragă (decolarea). Pentru
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
regândirea proceselor de producție pentru a minimiza timpul scurs Între idee și crearea prosperității prin aplicarea ei. Nu lanțul aprovizionării trebuie scurtat și automatizat, ci procesul inovării. Inovația este mai degrabă un termen social decât unul tehnic. Tehnologia poate fi importată la prețuri scăzute și cu un risc cultural minim; instituțiile au nevoie de rădăcini socio-culturale adânci pentru a prospera. Succesul uimitor al Japoniei se datorează unei hotărâri luate acum 100 de ani: concentrarea resurselor disponibile asupra inovațiilor sociale și importarea
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
legislației locale. Pentru a atrage investitori străini și a face zona mai atractivă, guvernele acordă scutiri de la plata impozitelor, taxelor vamale sau alte facilități. Activitatea firmelor deschise În aceste zone constă, În principal, În asamblarea de componente folosind materia primă importată din țara de origine a firmei, fără aplicarea nici unui fel de taxe vamale. Produsele sunt exportate majoritar pe piețele țărilor occidentale, fără a li se aplica nici o taxă la export. În Mexic, importanța implanturilor maquiladora este deosebită. Apărute Încă din
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
de producție, infrastructurii din țara importatorului sau nivelului tehnic actual. Deși aceste riscuri apar În primul rând la importator, ele apar și la exportator, atunci când plata importurilor de tehnologii se face prin cote procentuale din comercializarea produselor realizate cu tehnologii importate; - riscuri de natură umană, cauzate de insuficiente cunoștințe manageriale sau ale personalului de execuție; - riscuri de insolvabilitate, care apar atunci când cumpărătorul nu plătește marfa primită; - riscuri de preț, care se datorează neconcordanței dintre momentul Încheierii contractului și momentul Încasării sau
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
în a-și pune întrebări și a identifica răspunsuri chiar în propria ființă. Avantajele metodei pornesc de la ideea conform căreia cursanții identifică anumite căi de a învăța mai ușor unul de la celălalt decât de la cadrul didactic. Iată de ce un aspect importat asupra căruia se cuvine să atragem atenția este acela că liderul grupului (tutorul) trebuie să dovedească, pe lângă o cunoaștere profundă a materialului, și stăpânirea unor abilități în sfera relaționării umane, cum ar fi: tehnica chestionării/adresării de întrebări, oferirea unor
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
filosofie din cultura română. Într-un spațiu vid din acest punct de vedere, nu avem cum să ignorăm faptul că tipărirea Divanului marca începuturile unei terminologii filosofice în limba română. Ștefan Afloroaei sesizează acest lucru, fără a absolutiza concluziile: "Dar importă înainte de toate faptul că Dimitrie Cantemir lucrează oarecum independent la crearea unui limbaj filosofic românesc. Prin această bizară situație vor trece mai târziu mulți alții. (...) Precursorii lui Cantemir nu sunt de aflat printre cei care au scris în limba română
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
amestecă într-un creuzet al gândirii cantemiriene, care dă semne că numai forțată de împrejurări acceptă corsetul dogmatic. În plus, preferința pentru unitarianul Andreas Wissowatius poate părea și ea stranie în epocă. Pentru Cantemir nu conta natura argumentelor sale, ceea ce importa era faptul că el le folosea pentru a susține superioritatea valorilor spirituale, creștine, față de cele vremelnice, lumești. Deși condimentat cu argumente păgâne și chiar eretice, mesajul său este unul ortodox. Dan Bădărău are, astfel, dreptate să conchidă că Divanul "nu
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Prin urmare, lor li se aruncă cadavrele tăiate în bucăți: "Am tăiat Răul și toate părțile lui au fost date la șacali". În plus, ei merg pe lângă oameni"16. Nu, lui Cantemir nu îi mai folosea un simbol puțin influent, importat dintr-o cultură îndepărtată; dimpotrivă, îi făcea trebuință o figură inedită, exotică, care să facă un bun cuplu cu Lupul. Altfel spus, un șacal convertit la înțelepciune și la echilibru. Prin urmare, el nu alege decât masca din cunoscutele fabule
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
11% în aceeași perioadă, în 1975, fiind de peste 15%; Proporția investițiilor a fost: în industrie, 57,2%, în agricultură, doar 16,1% (Linden, 1986). în echipament. învățământul a fost structurat astfel încât să califice forța de muncă necesară. Echipamentele necesare erau importate și exploatate cu zgârcenie, o perioadă de timp ce depășea cu mult funcționalitatea lor, ceea ce ducea mai degrabă la pierderi decât la beneficii. În vreme ce în Statele Unite perioada de utilizare a acestor echipamente era de 6 ani, în Uniunea Sovietică de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
necesită forță de muncă, Ceaușescu interzice avortul, printr-o hotărâre de guvern 2 ce pedepsea cu severitate orice tentativă de intervenție chirurgicală în afara limitelor clar stabilite 3. Mijloacele contraceptive sunt interzise, nu se mai produc în țară și nu se importă, în multe fabrici femeile sunt controlate periodic, și la orice încercare de avort este pedepsită atât persoană ce face manevra, cât și femeia-subiect a manevrei. Această măsură menită să sporească demografia țării a afectat puternic comportamentul sexual al individului, viața
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
pentru plata datoriilor externe, dar și neglijarea masivă a agriculturii și serviciilor, sacrificarea acestor sectoare în favoarea creării forței de muncă pentru industrie au condus la o sărăcie endemică. Nu se găseau în comerț produsele alimentare de bază și nu se importau sau se importau foarte puțin produse neindigene: cafea, fructe citrice. în aceste condiții, bunurile importate: țigări, ciocolată, cafea, reprezentau o „monedă forte”pentru plata unor servicii de calitate (medicale, educaționale) sau pentru schimbul cu produse alimentare de bază (carne, unt
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
externe, dar și neglijarea masivă a agriculturii și serviciilor, sacrificarea acestor sectoare în favoarea creării forței de muncă pentru industrie au condus la o sărăcie endemică. Nu se găseau în comerț produsele alimentare de bază și nu se importau sau se importau foarte puțin produse neindigene: cafea, fructe citrice. în aceste condiții, bunurile importate: țigări, ciocolată, cafea, reprezentau o „monedă forte”pentru plata unor servicii de calitate (medicale, educaționale) sau pentru schimbul cu produse alimentare de bază (carne, unt etc.). Pachete de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
cine aude. Mumuleanu a descoperit că se poate face vers prin abilități banale, pe care oricine le posedă. Și pe ele le numește geniul: "fieșcare ceea ce scrie scrie după genia și ideile lui". Nu pentru capacitatea extraordinară a lui Homer importă cuvântul, ci pentru capacitatea banală a concetățenilor săi. E destinat viitorilor poeți care se vor face din oameni de rând. Mediocrilor. Geniul intervine acolo unde resursele sunt puține, ca o garanție universală, acordată tuturor. Misiunea sa e să deschidă nelimitat
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de la Iași și București care învățau cu dascăli greci. Toți aceștia cunoșteau bine preocupările secolului al XVIII-lea, aveau acces la "bibliografia" grea a genialității, la textele fundamentale în franceză, în germană sau în engleză. Dar nu ei aveau să importe ideea. În același an 1825, în care Mumuleanu era frământat de transcrierea cuvântului, oscilând între jenie sau genie, transilvănenii încheiau marele Lesicon românescu-latinescu-ungurescu-nemțescu11, tomul de 1000 de pagini rămas multă vreme cel mai complet dicționar al limbii române. Geniul era
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]