10,350 matches
-
la Crainic, „din vlaga pământului românesc”, Iisus este mereu cu cei mulți și necăjiți: „Când crucea vieții te doboară/ Pe tine la pământ, creștine,/ Grozava soartă te-nfioară/ Fă-ți pace: Domnu-i cu tine” (Mângâiere). Se valorifică în cheia folclorului de inspirație religioasă toposul luminii cerești și acela al răsăririi stelei ce vestește marea minune : „Lumini lucesc la gura mormântului deschis,/Întunecimea piere o clipă-n toată firea.../ Hristos învie!.../ Paznici, să fie vouă vis,/ Lumina vă vorbește, v-au înlemnit uimirea
MATEEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288063_a_289392]
-
Transilvania și Banat. Poeziile lui M., răspândite în periodice, au, majoritatea, subiecte istorice, glorificând pe strămoși, militând pentru emancipare națională. Sunt scrise însă într-o limbă greoaie, înțesată de latinisme. Câteva încercări în proză, fade evocări istorice, și piesa de inspirație folclorică Pețitorii (1905) - semnată A. L. Ipan - sunt tot atâtea eșecuri literare. Folclorul a constituit pentru M. în primul rând un domeniu ce îi oferea argumente pentru susținerea crezului său național. Astfel se explică și interesul inegal pentru speciile folclorice
MARIENESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288026_a_289355]
-
a Înțelege kultura și pasiunea partidului pentru Liga Timpului, care promova o conștientizare temporală, obiceiurile de lucru eficiente și un program clar stabilit, au fost minunat caricaturizate de Eugene Zamiatin În romanul Noi și au devenit mai târziu sursa de inspirație pentru romanul 1984 al lui George Orwell. Ceea ce Îl surprinde pe un observator extern al acestei revoluții culturale și arhitecturale este accentul pus pe forma publică, dorința de a reprezenta corect dimensiunile vizuale și estetice ale noii lumi. Poate că
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
și slab. Putem analiza În mod similar multe alte mari proiecte de strămutare. Chiar dacă, În cazul Tanzaniei, modelele chinez și rus, precum și retorica marxist-leninistă joacă un rol ideologic important, nu trebuie să credem că acestea au fost singurele surse de inspirație. Am fi putut la fel de bine să ne oprim asupra masivelor strămutări forțate din Africa de Sud, care au fost mult mai brutale și mai distructive din punct de vedere economic. Am fi putut de asemenea analiza oricare din marile planuri capitaliste de
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
devenit un soi de neoficial seminar de cunoaștere practică. Ajungem astfel direct la cele două mari paradoxuri ale mētis-ului. Primul este aceea că el nu este distribuit În mod democratic. Nu numai că depinde de un simț sau de o inspirație pe care se poate să nu o aibă oricine, dar accesul la experiența și practica necesare dobândirii lui poate să fie, la rândul lui, limitat. Breslele de artizani, meșteșugarii foarte pricepuți, anumite clase sociale, frățiile religioase, comunități Întregi și, până la
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
in Tanzania: Underdevelopment and an Uncaptured Peasantry, University of California Press, Berkeley, 1980, p. 130, nota 2. În timpul mandatului său, Nyerere a vizitat aproape toate statele din fostul bloc comunist. Pentru o analiză foarte interesantă a planurilor de dezvoltare de inspirație marxistă din lumea a treia, vezi Forrest D. Colburn, The Vogue of Revolution in Poor Countries, Princeton University Press, Princeton, 1994. Pentru o critică analitică ce se concentrează asupra randamentului și mecanizării În agricultură, vezi Nancy L. Johnson și Vernon
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Deși vom reveni asupra acestei teme, este important să amintim aici că ipocrizia, cinismul și hazul generate de prăpastia dintre minciunile oficiale ale unei sfere publice prefăcute și practicile necesare traiului de zi cu zi au devenit adesea sursa de inspirație a unor deosebite opere literare, poetice și muzicale create În asemenea societăți. Pentru dovezi convingătoare că până și pădurile cele mai primitive sunt, În parte, rodul acțiunilor umane desfășurate de-a lungul secolelor, vezi, de pildă, Daryl Posey, „Indigenous management
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
sunt de regăsit ecouri din Ion Barbu. Dacă în 1939 I. nu ajunge să publice (ori să ducă la capăt) romanul Blestemul medieval (din care un fragment apare în presă), după 1950 va publica o duzină de narațiuni, cele mai multe de inspirație istorică. În Mărgelele de plumb (1951), Moșia oamenilor slobozi (1951), Niculai Călărașul (1953), Mitruț al Joldii (I-II, 1953-1954), Vijelie-n sus pe Jii (1954), Zile învolburate (1954), Marșul miresei (1955), Romanțe de dragoste (1957), Măria sa Țara. Din vremea lui
IGNATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287509_a_288838]
-
un volum reunește, în 2001, studii despre arta portretului în proza contemporană și un excurs, mai amplu, care privește „contemporaneitatea” lui Homer. În literatura de imaginație, I. a debutat cu proză scurtă, Trecuta vârstă a Julietei (1969) reunind schițe de inspirație realistă și fantastică, nu străine de anume subtilități psihologice. Ca și în următoarea culegere, Insula (1971), textele sunt învăluite de „stări muzicale”, proprii liricii simboliste, în asociere cu ipostaze onirice sau notații fanteziste, care creează impresia de straniu, de insolit
ILIESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287523_a_288852]
-
în opera lui I. Eliade Rădulescu, București, 1971; Ovidiu Papadima, Eliade văzut de Eminescu, RITL, 1972, 3; Bucur Țincu, Heliade în conștiința Transilvaniei, RITL, 1972, 3; Marin Bucur, Poezia conceptelor la I. Heliade-Rădulescu, RITL, 1972, 3; Al. Bistrițeanu, Preocupare și inspirație folclorică la I. Heliade Rădulescu, LL, 1972, 2; Șerban Cioculescu, „Poeta vates” vizionarul, RL, 1972, 17; Cornea, Originile, 442-443, 547-550, 556-558, 561-563, 576-579; Săndulescu, Lit. epistolară, 77-85, 211-216; Titus Moraru, Fiziologia literară, Cluj, 1972, 113-118, 159-161; Mircea Anghelescu, I. Heliade
HELIADE-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
Heliade la drumul jumătate, MS, 1976, 2; Săndulescu, Continuități, 192-197; Radu Tomoiagă, Personalități și tendințe în perioada pașoptistă, îngr. și postfață Vasile Vetișanu, București, 1976, 5-174; L. Volovici, Apariția scriitorului în cultura românească, Iași, 1976, passim; Al. Bistrițeanu, Teorie și inspirație foclorică la predecesorii lui V. Alecsandri, București, 1977, 154-193; Dicț. lit. 1900, 432-437; I. Rotaru, Forme ale clasicismului în poezia românească până la Vasile Alecsandri, București, 1979, 196-213, 275-278, 414-420; I. Heliade-Rădulescu interpretat de..., îngr. și introd. Paul Cornea, București, 1980
HELIADE-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
ziua privirea o ține pierdută / însoțind curtenitor / disperarea amurgului peste lumea / care imploră scena aceea fără public / și fără actori” (Rememorare). În cărțile următoare (Poema dacică, 1977, Cântul etern, 1977, Luminile de dimineață, 1978), J. trece la o poezie de inspirație patriotică, în tonul epocii. Imagismul devine sărbătoresc, versul se articulează deseori ca invocație. Romanul Vânzătorul de memorii (1972), un colaj de jurnale intime și scrisori comentate, tratează tema vieții ca mistificare cu mijloacele de relativizare descoperite de proza și teatrul
JALES-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287663_a_288992]
-
Cu toate acestea, nu exist) nici un temei logic sau proces vizibil, prin care s) se permit) efectelor care deriv) din sistem s) fie atribuite unit)ților. În consecinț), variabilele trebuie ad)ugate în mod arbitrar, în funcție de bună sau de proasta inspirație a autorului. Acest lucru duce la argumente interminabile, sortite s) r)mân) neconcluzive. Dac) ar fi s)-i lu)m pe Morgenthau, Kissinger, Levy, si pe ceilalti în serios, ar trebui s) fim convinși c) nici un fel de cauze importante
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
I. nu-și uită preocupările lingvistice. În „farsa filologică” Babilonia românească (1860), el atacă, într-o șarjă groasă, limbajul împestrițat de grecisme și slavonisme, italienismul heliadist, „ciunismul”, ortografia nouă cu alfabet latin, franțuzismul. Având meritul întâietății în dramaturgia românească de inspirație istorică, piesa Mihul. O trăsătură din rezbelul lui Ștefan cel Mare cu Matei Corvin, regele Ungariei (1850) încearcă să îmbine o intrigă amoroasă și un conflict războinic. Momentele de exaltare romantică alternează cu pasaje reflexive, în care personajele, contemplând ruinele
ISTRATI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287635_a_288964]
-
et la politique du Patriarchat de Constantinopol, de 1355 à 1375, în „Symmeikta“, Athènes, 3, 1979. se reflectă, cât se poate de bine, și în arhitectura bisericească, dominată tot mai mult de modele balcanice, în dauna celor mai vechi, de inspirație central-europeană27. Contribuția unor meșteri originari de la sud de Dunăre la construirea unor edificii de cult ortodox în Moldova în perioada amintită a fost reținută și de documente provenite din cancelaria domnească. Astfel, Alexandru cel Bun avea să dea două sate
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
câteva ferestre, dintre care unele au fost zidite în vremea unor reparații ulterioare. Întorcându-ne la decorația documentului ce adăpostește acest portret votiv, remarcăm decorul fastuos al invocației simbolice, care, prin prezența mâinii, ținând vrejul ramificat, trimite la sursa de inspirație - manuscrisele miniate în această vreme. Pe acest drum nu a fost greu să se găsească și mediul artistic care a făcut posibilă realizarea acestor miniaturi - scriptoriul de la mănăstirea Dragomirna, aflat sub oblăduirea mitropolitului Anastasie Crimca 30. Reține iarăși atenția nemaipomenita
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Reține iarăși atenția nemaipomenita semnătură autografă a domnului (pentru Marina Sabados este neautografă 31, dar dacă ar fi comparat-o cu alte semnături păstrate ar fi văzut că însuși vodă s-a străduit să o scrie), a cărei sursă de inspirație pentru decor pare a fi semnătura sultanilor otomani - tugra - pe care vodă și artistul o văzuseră în josul actelor primite de la sultanul otoman (fig. 3). Acest vechi document, comentat de noi din pricina portretului votiv, întărește încheierile la care a ajuns Marina
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
este cazul lui Naum Râmniceanu, sunt chiar vehemenți la adresa elenismului în general și a fanariotismului în special 37, dar continuă a scrie în greacă și a preda limba și literatura elină, pe care le consideră drept un imens izvor de inspirație și un model demn de urmat în acei ani. Pe de altă parte, ceea ce se traducea nu era rezultatul unui program, ci, cel mai adesea, pentru anii imediați următori lui 1821 (continuând o realitate mai veche 38), al întâmplării. Nu
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Păun, Istorie și ortodoxie. Panegirice românești la curtea lui Scarlat-Vodă Callimachi al Moldovei (1812-1818), în vol. cit. Corneliae Papacostea Danielopolu in memoriam, p. 131-144. Cu toate acestea, în jurul lui 1700, viața culturală nu mai e total anacronică sau, cel puțin, inspirația e căutată mai aproape. Nicolae Costin tălmăcește Ceasornicul Domnilor, cu intenția de a introduce regulile unei morale politice; autorul tradus, un spaniol, trăise în secolul al XVI-lea, dar exista o versiune în limba maghiară a cărții, care s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
ceremonii bine orchestrate de guvernul liberal, ce avea drept obiectiv sublinierea unei legături profunde între populație, guvern și rege, parlamentarul amintit avea să facă referire la provinciile istorice românești care lipseau în acel moment din componența statului român. Lipsa de inspirație a senatorului liberal, care făcea referire în cuvântarea sa la „pietrele prețioase care lipsesc de la coroana lui Ștefan cel Mare“, au inflamat relațiile cu guvernul de la Viena. Chiar dacă intervenția nu fusese formulată într-un cadru oficial, acest fapt nu a
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
primea girul Adunării Naționale Bisericești la 6 iunie 1949, în esența ei o prelungire a gândirii teologice a patriarhului Justinian, era destinat să devină în acel context noua paradigmă a teologiei ortodoxe românești și, în același timp, noua sursă de inspirație pentru profesorii care se ocupau de predarea cursurilor de îndrumare misionară. Acestea urmau să fie predate în cele trei centre de învățământ teologic (București, pentru Mitropolia Moldovei, Ungro-Vlahiei și Olteniei; Sibiu, pentru Arhiepiscopia Sibiului; Cluj, pentru Mitropolia Banatului și Episcopiile
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Aceasta a presupus inclusiv declanșarea unui șir de persecuții împotriva tuturor formațiunilor concurente, democratice sau nu. Ca formă radicală de reacție avea să se evidențieze fenomenul rezistenței armate anticomuniste. La aceasta au participat inclusiv membri ai Mișcării Legionare, formațiune de inspirație totalitară, care se afla în ilegalitate din timpul războiului. Legionarii semnaseră un pact cu comuniștii, în decembrie 1945, care a fost anulat prin decizia autorităților, acestea trecând în mai 1948 la arestarea liderilor și în general a activiștilor acestei mișcări
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
care au reușit să scape au intrat în clandestinitate și au încercat să pună bazele unor grupuri înarmate anticomuniste. Acest fenomen s-a manifestat și în Oltenia, provincie din sud-estul României, cu o puternică individualitate istorică. Unul dintre grupurile de inspirație legionară bine conturate a fost „Arnota“. Constituit la începutul anului 1949, ca urmare a inițiativei unor legionari din București, dar care proveneau din diferite regiuni ale României, mulți din Oltenia, grupul și-a stabilit aria de activitate în nordul provinciei
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
77-79; Cornea, Oamenii, 72-83; Maria Platon, „Dacia literară”. Destinul unei reviste. Viața unei epoci literare, Iași, 1974, passim; [M. Kogălniceanu. Acte și documente], DCM, I, 221-280; Alexandru Zub, Mihail Kogălniceanu istoric, Iași, 1974; Zaciu, Lecturi, 8-28; Al. Bistrițianu, Teorie și inspirație folclorică la predecesorii lui V. Alecsandri, București, 1977, 194-243; Nicolae Manolescu, Arta de a începe romanul românesc, RL, 1978, 33; Liviu Petrescu, Începuturile romanului românesc, VR, 1979, 11; Dicț. lit. 1900, 479-483; Aug. Z. N. Pop, Pe urmele lui M.
KOGALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287719_a_289048]
-
și către talentul meu. Îi sînt profund recunoscătoare pentru Încurajările, Înțelepciunea și spiritul revoluționar de care a dat dovadă. Sara Carder de la Tarcher/Penguin este un excepțional editor. Răposatul Jeffrey Harris, M.D., a reprezentat pentru mine o sursă minunată de inspirație și un ajutor de nădejde pe tot timpul redactării acestei cărți. Fiecare persoană care s-a implicat În comunitatea noastră de medicină energetică aflată În continuă expansiune a contribuit În felul său propriu la dezvoltarea ideilor cuprinse În acest volum
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]