4,141 matches
-
de autorități instituționale mai mari cum ar fi regatele, dinastiile sau papalitatea, În cazul Romei. În Europa medievală, domnia era exercitată mai mult asupra oamenilor decât asupra teritoriului. Teritoriile erau mai degrabă incerte decât precise. Chiar guvernarea locală era destul de instabilă și arbitrară. În Europa medievală, guvernul era personalizat, În așa masură Încât era „peregrin”. Adică, familia regală Își stabilea adesea reședința Într-o zonă și făcea vizite pe diversele domenii, luând tot anturajul guvernamental Împreună cu ea. Reprezentanți erau trimiși să
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
care este apoi comparată cu performanța dorită. Informația Îi permite mașinii să-și ajusteze activitatea În mod corespunzător, pentru a micșora diferența Între performanța dorită și performanța reală. Cibernetica este teoria modului În care mașinile se autoreglează Într-un mediu instabil. Mai mult decât atât, cibernetica este teoria care explică comportamentul intenționat al mașinii. Tehnologiile inteligente de astăzi funcționează pe baza principiilor ciberneticii. Feedbackul negativ continuu - și feedbackul pozitiv ocazional - fac trecerea de la o eră tehnologică mai lentă, organizată În jurul acțiunilor
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
astăzi. Ele au devenit mai complexe ca urmare a dezvoltării firești a științei. Este de remarcat însă cum interpreta Zosin relațiile psihiatriei cu filozofia: Această știință generalizatoare, aflată astăzi la voia întâmplării, s-a prezentat totdeauna ca un conținut foarte instabil, prezentând mare interes ca sagacitate și câteodată și ca adevăr, când făuritorul filozofic era un Kant, bunăoară, dar fiind de o neînchipuită stângăcie, lipsită de precizie și de orice umbră de adevăr, când făuritorul filozofic era un oarecare individ de
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
e în concordanță cu teoriile despre evoluția structurilor tranzitive. Într-un stadiu mai vechi, conservat în nominalizările din limbile acuzative, limbilor le lipsea proiecția v care introduce argumentul extern și e responsabilă de atribuirea Cazului acuzativ. Ergativitatea caracterizează un stadiu instabil, tranzitoriu al evoluției limbilor, iar "nominativitatea" este stadiul final ideal de evoluție a limbilor. Pentru relația sincronică dintre ergativitate și nominalizări, vezi Capitolul 2, 7.1. O altă ipoteză asupra originii construcției ergative este formulată de Creissels (2006). Acesta susține
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
1995: 268). Limbile semitice vechi aveau o substructură de ergativitate a cărei origine este necunoscută; limba proto-semitică nu era uniformă, omogenă; avea trăsături contradictorii, poate și de tip nominativ−acuzativ, și de tip ergativ−absolutiv, o anumită redundanță, o logică instabilă (Müler 1995: 271). 7.3. Există o motivație cognitivă pentru ergativitate? Problema pe care o ridică această întrebare privește (a) existența unei relații directe între ergativitate și tipul cognitiv uman și (b) existența unei motivații cognitive universale pentru tiparul ergativ
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
sau externă, C este operatorul cauzativ, iar α este un predicat abstract cu un singur loc. C(α) este realizat uneori ca verb tranzitiv, alteori nu. Argumentele aduse de Chierchia (2004: 40−45) în sprijinul acestei soluții sunt: (a) valența instabilă a verbelor inacuzative − conform lui C. Rosen (c. p.), spre deosebire de inergative, inacuzativele tind să oscileze între comportamentul tranzitiv și cel intranzitiv, atât diacronic, cât și dialectal fiind înregistrare utilizări tranzitive ale verbelor morire 'a muri', ribellare 'a se răzvrăti', suicidarsi
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
română) au rămas neatinse sau au fost numai menționate în diverse puncte ale lucrării, constituind teme pe care îmi propun să le cercetez în viitor: relația dintre verbele inacuzative și dativul posesiv; comportamentul nominalizărilor corespunzătoare verbelor inacuzative; adjectivele ergative; valența instabilă a inacuzativelor (spre deosebire de inergative), din punct de vedere diacronic și dialectal; explicația sintactică pentru variațiile de tip reflexiv/nereflexiv, sincronic și diacronic; existența, în istoria limbii române, a unor situații în care schimbarea modului de conceptualizare a unui eveniment din
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
lor, cerințele funcționale au conținuturi variabile în funcție de condițiile particulare. În condițiile unui mediu stabil, un sistem social are nevoie de un anumit tip de cunoștințe- cunoștințe de stabilitate -, care îi asigură funcționarea normală în cadrul formelor de organizare cristalizate; un mediu instabil, dinamic dezvoltă cerința unui alt tip de cunoaștere - cunoștințe de transformare -, care permite explorarea unor noi forme de organizare, a unor noi strategii de acțiune (Etzioni, 1969). O persoană, ocupând poziții sociale diferite, va avea cerințe funcționale diferite: autoritate, prestigiu
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
1, 2, 3... • Legea structurală este: Dacă A = x, atunci B = x + 1. C = x + 4 și D = x + 3. Conform legii structurale enunțate, nu toate combinațiile valorilor celor patru elemente vor fi stabile, ci doar unele dintre ele. Combinațiile instabile vor tinde să evolueze spre configurațiile stabile, care sunt următoarele: Structura relațiilor de rudenie. Una dintre analizele structurale clasice este aceea a lui Claude Lévi-Strauss (1978) asupra relațiilor de rudenie - celebra problemă a relației dintre fratele mamei/fiul sorei. Pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
care promovează aceste finalități. Apariția unor organisme internaționale ce au ca obiectiv promovarea unor finalități la care aderă toate statele reprezintă intrarea într-o nouă fază de evoluție a lumii: de la suprasistem de state naționale, aflat într-un echilibru mereu instabil, ca rezultat al jocului puterii economice, politice și militare, spre un suprasistem tot mai mult reglementat de norme ce exprimă interesul comun. În acest punct se poate opera o distincție mai clară între sistem și suprasistem. După cum s-a văzut
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
exploatare. Condițiile inițiale ale genezei feudalismului românesc prezentau un grad relativ de organizare, împingându-l pe calea primului model. El însă conținea o contradicție fundamentală: caracterul fărâmițat al producției propriu-zise și caracterul centralizat al exploatării. În plus, din cauza condițiilor externe instabile, se adaugă o anumită instabilitate și fragilitate a puterii politice centrale. Această contradicție a tins să împingă evoluția feudalismului românesc pe calea celui de-al doilea model. Stahl descrie în mod amănunțit modul în care, treptat, baza pur politico-administrativă a
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
cel puțin provizoriu, să încline în favoarea unei soluții sau a alteia. Doar în mod excepțional balanța argumentelor pro și contra ar prezenta o stare perfectă de echilibru. În realitate, nu acesta este cazul. În incertitudine, principial, ierarhizarea tinde să fie instabilă. După cum am văzut mai înainte, această instabilitate provine din două surse. În primul rând, din dificultățile de ierarhizare a criteriilor de evaluare, cel puțin la nivelul cunoașterii comune, dacă nu chiar în mod principial, după cum sugerează o serie de teorii
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
faci o facultate, oricare ar fi ea” etc. Se pot, de asemenea, atribui probabilități diferitelor evenimente: probabilitatea de a reuși la medicină, de a găsi un post dezirabil etc. Dar aceste priorități și probabilități sunt ele însele înalt incerte și instabile, oscilante. În mod obiectiv, alternativele nu sunt probabil egale ca valoare. Decidentul nu are însă de unde să știe care dintre ele este obiectiv mai bună. Procesul de cunoaștere și-a spus cuvântul: a fost formulat un set de soluții, s-
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
lung În fiecare țară, deoarece stabilitatea Încasării veniturilor din TVA depinde În mod semnificativ de variațiile structurii cererii agregate. Astfel, cu cât elementele cu pondere mare În cererea agregată - cum este consumul populației - devin mai fluctuante, cu atât apare mai instabilă dimensiunea venitului bugetar, și invers, cu cât se stabilizează mai mult aceste elemente, cu atât se poate controla mai 258 bine mărimea deficitului bugetar, respectiv TVA se va comporta ca o sursă stabilă de venit bugetar. În același context, instabilitatea
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
stabilității consumului pe termen scurt, inclusiv a permanenței veniturilor fiscale din TVA și, ca urmare, veniturile individuale mai mari realizate permit crearea economisirilor Într-un ritm mai Înalt. Comparativ, În economiile mai puțin dezvoltate, În care comportamentul de consum este instabil și În formare, aplicarea sistemului TVA este mai puțin performant pentru că, fiind regresiv În raport cu venitul, este foarte sensibil la fluctuațiile conjuncturale ale venitului, respectiv ale consumului și aceasta induce instabilitate mai mare veniturilor din TVA. În această situație, creșterea premiselor
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
se apreciază că riscul economic depinde de factori specifici, precum variabilitatea cererii, a prețului de vânzare, a costurilor, proporțiile cheltuielilor fixe și celor variabile, etc. Din această perspectivă, se constată că, cu cât cererea pentru produsele unei firme este mai instabilă, cu atât riscul economic este mai mare și că firmele ale căror produse sunt vândute pe piețe caracterizate de 211 Hoanță N., Finanțele firmei, Ed. Continent, București, 1996, p. 233 294 fluctuații Însemnate sunt expuse unui risc economic mai ridicat
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
dezvoltat ischemie miocardică pe parcursul testului de efort, a realizat o urmărire a acestora pe o perioadă medie de 48 luni, cu evaluare la fiecare 6 luni, din punctul de vedere al apariției evenimentelor cardiovasculare (moarte subită, infarct miocardic, angină pectorală instabilă, intervenții de revascularizare miocardică). Deși nu s au evidențiat diferențe din punct de vedere clinic sau angiografic între pacienții cu și fără evenimente cardiovasculare, analiza multivariată a demonstrat că prezența durerii anginoase pe parcursul testului de efort, precum și valoarea frecvenței cardiace
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91929_a_92424]
-
la mecanismul de menținere, a ceea ce el a numit „schemele precoce inadaptate”. El descrie optăsprezece astfel de scheme reunite în cinci domenii. Tabel 1. Domenii ale schemelor și scheme precoce inadaptate (după Young). Domeniul I: separare și respingere Familii tipic instabile, maltratante, în care atmosfera este rece, de respingere, izolate de lume. Pacienți care în mod tipic nu reușesc să realizeze legături strânse și satisfăcătoare. - Abandon/instabilitate: sentimentul că ceilalți vor sfârși prin a vă abandona. - Neîncredere/abuz: sentimentul că ceilalți
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
a apărut ca urmare a unor dificultăți socio-economice: pacienta a încetat brusc să mai primească ajutorul de șomaj în perioada în care, împreună cu soțul său, își construiește o casă. Soțul lui Martine are o situație din punct de vedere profesional instabilă și și-a pierdut deja locul de muncă de mai multe ori. Teama insolvabilității o terorizează pe pacientă. Factori de menținere și de agravare Soțul lui Martine este apropiat de aceasta, o susține, uneori prea mult. El își asumă în
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de coping. Impreună cu pacientul, el reexaminează aceste coping-uri în legătură cu diferitele aspecte ale istoriei pacientului. Relația cu femeile Terapeutul și pacientul examinează relația pacientului cu femeile: Xavier a trăit rupturi brutale și a întâlnit adesea femei dependente de alcool sau instabile. După discuție, ei formulează ipoteza că schemele principale sunt, în acest domeniu, carența afectivă (teamă de a nu fi recunoscut/admirat) și abandonul (teamă de ruptură). Coping-ul principal este, în acest caz, contraatacul/supracompensarea, care ia forma unui supracontrol al
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
neadaptat: relațiile anterioare Schema carenței/ abandonului Supracontrol al relației Ruptură Conflict și/sau minciună Sentiment de sufocare din partea partenerei Terapeutul și pacientul evidențiază, de asemenea, modul în care o strategie de coping neadaptat îl determină pe Xavier să aleagă partenere instabile și dependente. In urma participării la o serată organizată pentru a face cunoștință cu o eventuală parteneră, Xavier povestește că, în ceea ce-l privește, doar o singură femeie dintre cele prezente era „frumoasă”, dar că, din nefericire... era o persoană
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
reacționeze cu neîncredere. Figura 5. Coping neadaptat: relație tip cu o femei „independentă” Schema carenței/ abandonului Supracontrol al relației Ruptură directă Pacient cu proastă dispoziție Reacție de neîncredere pentru că nu a reușit să seducă din partea partenerei Invers, femeia supusă, dependentă, instabilă, reacționează mai favorabil la atitudinea lui Xavier, cel puțin la inceputul relației. Figura 6. Coping neadaptat: relație tip cu o femei „dependentă” Schema carenței/ abandonului Supracontrol al relației Sentiment de sufocare din partea partenerei și ruptură Debutul relației Satisfacție de a
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
o femei „dependentă” Schema carenței/ abandonului Supracontrol al relației Sentiment de sufocare din partea partenerei și ruptură Debutul relației Satisfacție de a fi a sedus repede Reacție pozitivă și rapidă din partea partenerei Schema lui Xavier îl determină, deci, să selecționeze partenere instabile prin intermediul coping-urilor neadaptate, situație care consolidează schema. Viață profesională Xavier este stresat datorită vieții sale profesionale. El dorește să progreseze pe plan profesional, dar se teme de părerea celorlalți. După discuție, el formulează împreună cu terapeutul ipoteza că schema principală este
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
observă decât ceea ce nu este în regulă”. - „Voi pierde încrederea sa”. - „Voi fi descoperit”. - „Nu voi reuși să stabilesc o relație stabilă cu o femeie”. - „Nu cumva m-am înșelat?” Coping de supunere - Rugăminți adresate tatălui critic - „Alegerea” de partenere instabile Coping de evitare - Alcool - Evitare - Evitarea feedback-urilor, retragere socială - Evitarea situațiilor potențial conflictuale - „Răceală” cu ocazia primului contact Coping de contra-atac - Supracontrol al relației - Falsă siguranță Relație terapeutică - Dorește să fie consiliat, aprobat, este introspectiv, raționalizează Schimbare Travaliu cognitiv
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de limită TPEL se caracterizează printr-un aspect general de instabilitate emoțională, în special în cadrul relațiilor interpersonale, cât și printr-o impulsivitate marcată, ale cărei manifestări clinice sunt următoarele: - eforturi foarte mari pentru a evita abandonurilor; - relații interpersonale intense și instabile; - imagine și cunoaștere de sine perturbate; - instabilitate afectivă și de dispoziție; - trăiri cronice de vid; - intensitate și gestionare defectoasă a furiei; - comportamente impulsive; - comportamente automutilante (scarificări, arsuri, etc.); - comportamente suicidare. DSM-IV TR menționează și apariția tranzitorie, în situații de stres
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]