6,119 matches
-
percepe unele sunete și cuvinte, vocabularul lor se dezvoltă mai rapid decât cel al surzilor, astfel că ei ajung să folosească tot mai corect exprimarea prin cuvinte și propoziții, să înțeleagă mesajele verbale recepționate și să se facă înțeleși de interlocutori. Limbajul non-verbal (mimico-gestual) Limbajul mimico-gestual trebuie tratat în legătură cu funcția semiotică, cu geneza simbolului la copil, cu evoluția limbajului intern sau cu problema psihologică a semnificației, în general. Se consideră că funcția semiotică e alcătuită din cinci conduite semiotice ce apar
Deficien?a de auz ?i aspecte legate de limbaj by Alina Covasneanu () [Corola-publishinghouse/Science/84051_a_85376]
-
capabil să definească o statuie ca fiind gata să-și primească admiratorii, dar fără acel adaos sculptura pare că își doarme somnul existenței proprii. Chiar și marele Buddha din Kamakura este absorbit în propria-i meditație, incapabil să admită vreun interlocutor. Acest lucru este cu atât mai adevărat în cazul operelor private de funcție publică sau care nu au avut niciodată o astfel de funcție. David al lui Michelangelo, luat de pe postamentul său și mutat în rotonda unui muzeu, nu-i
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
ca un surdomut să audă prin intermediul cititului și să vorbească prin intermediul scrisului «. (Ewing, I. R., Ewing, A. W. G., 1954 ). 6. Labiolectura este pereceprea vizuală a limbajului verbal sub formă orală după mișcările vizibile ale oraganelor fonatoare și după fizionomia interlocutorului. Indicații scrise în ceea ce privește posibilitatea însușirii labiolecturii de către persoanele deficiente de auz le întâlnim pentru prima dată la Juan Pablo Bonet (1579-1633) în cartea sa „Reducction de las letras y arte para esenar a hablar a los mudos” (1620
Metode folosite de-a lungul timpului ?n educa?ia persoanelor deficiente de auz by Savo? Iulia , Pralea Raluca [Corola-publishinghouse/Science/83977_a_85302]
-
sigure pentru a le învăța pe persoanele deficiente de auz să înțeleagă vorbirea din mișcările buzelor; -persoanele deficiente de auz nu îi pot înțelege prin labiolectură pe toți vorbitorii; -labiolectura cere timp îndelungat pentru a fi învățată; -prin labiolectură vorbirea interlocutorului nu este înțeleasă în întregime; -citirea de pe buze nu poate fi folosită în condiții de întuneric. Argumentele partizanilor labiolecturii sunt numeroase și se sprijină,mai ales, pe faptul că citirea de pe buze este absolut necesară în comunicarea cu interlocutorii vorbitori
Metode folosite de-a lungul timpului ?n educa?ia persoanelor deficiente de auz by Savo? Iulia , Pralea Raluca [Corola-publishinghouse/Science/83977_a_85302]
-
vorbirea interlocutorului nu este înțeleasă în întregime; -citirea de pe buze nu poate fi folosită în condiții de întuneric. Argumentele partizanilor labiolecturii sunt numeroase și se sprijină,mai ales, pe faptul că citirea de pe buze este absolut necesară în comunicarea cu interlocutorii vorbitori. Ei fac următoarele observații: -persoanele deficiente de auz înlocuiesc auzul cu vederea, simț care devine foarte ager. Ei învață treptat să citească de pe buzelor celor care vorbesc,să observe pozițiile și mișcările organelor vorbirii și să pătrundă în ideile
Metode folosite de-a lungul timpului ?n educa?ia persoanelor deficiente de auz by Savo? Iulia , Pralea Raluca [Corola-publishinghouse/Science/83977_a_85302]
-
să știe că: Limbajul mimico-gestual (LMG) are un rol foarte important, putând înlocui cuvântul, completând sau acompaniind. Pentru copilul deficient de auz LMG joacă un rol fundamental în comunicare, fără aportul acestuia neputând percepe din ceea ce vrea să-i comunice interlocutorul decât imaginea labială a cuvântului și expresiile feței. Profesorului trebuie să i se vadă fața, aceasta exprimând sentimentele (bucurie, tristețe, mirare, îndoială) precum și elemente de sintaxă (refuz, întrebare). Este așadar de dorit ca acesta să adopte o mimică expresivă pentru ca
Abilit??ile ?i aptitudinile profesorului care lucreaz? cu elevi cu deficien?e de auz by Claudia ?orodoc [Corola-publishinghouse/Science/84010_a_85335]
-
și a agendei * Clarificarea rolurilor și responsabilităților participanților * Informarea în avans a participanților * Logistica Deschiderea ședințelor * Începerea la timp * Prezentarea participanților * Clarificarea obiectivelor și a așteptărilor * Clarificarea rolului și responsabilităților * Revizuirea agendei cu timpul strict alocat fiecărei probleme și fiecărui interlocutor În timpul ședinței * Introducerea fiecărui punct de pe agendă este urmată de invitarea membrilor de a-și aduce contribuția la subiectul propus * Controlarea strictă a discuțiilor *În cazul discuțiilor complexe, se impune o sintetizarea a părerilor pe înțelesul tuturor participanților, în special
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
selecționarea documentelor în funcție de politicile de achiziție stabilite * analizarea și organizarea accesului la colecții și la documentare * efectuarea cercetărilor bibliografice/documentare: stabilirea modului de discuție pentru informare, orientare, reorientarea cititorului * negociere * redactarea unor rapoarte, efectuarea muncii de secretariat * comunicarea cu diferiți interlocutori * identificarea mijloacelor necesare pentru buna desfășurare a activității * animarea unor reuniuni * cunoștințe de informatică și dezvoltarea evaluarea calității, eficacității, costurilor oferite de către furnizori, a stării colecțiilor, a localului, evaluarea activității întregii biblioteci * prelucrarea și valorificarea fondului vechi (donații ale foștilor
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
ireversibilă” - declanșează transformări și mecanisme ce nu mai pot fi date înapoi; 6. “Comunicarea implică raporturi de putere între parteneri iar tranzacțiile ce au loc între ei pot fi simetrice sau complementare” - idealul realizării unui raport de deplină egalitate între interlocutori este utopic; 7. “Comunicarea implică procese de acomodare și ajustare a comportamentelor” - comunicarea dintre oameni se poate ameliora doar în urma unui efort de acomodare reciprocă la stilul de comunicare al partenerului, nevoia partenerilor de a se sincroniza unul cu celălalt
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
clasificări multiple după criterii variate. A. După criteriul partenerilor implicați în procesul comunicării: * intrapersonală (cu sine, monolog); * interpersonală (între două persoane); * în grup mic (pentru o relație de tipul “față în față” ); * publică (cu un public larg). B. După statutul interlocutorilor: * verticală (între parteneri cu statute inegale); * orizontală (între parteneri cu statute egale); C. După codul folosit: * verbală ( transmisă prin cuvânt): * paraverbală (transmisă prin elemente prozodice și vocale ce însoțesc cuvântul); * nonverbală (realizată prin diversitatea de semne legate direct de postura
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
realizată prin diversitatea de semne legate direct de postura, miscarea, gesturile, mimica, înfățișarea partenerilor); * mixtă (conține elemente de la fiecare din formele anterioare). D. După finalitatea actului comunicativ: * accidentală (caracterizată prin transmiterea întâmplătoare de informații); * subiectivă (exprimă direct starea afectivă a interlocutorului); * instrumentală (caracterizată de existența unui scop precis, urmărindu-se apariția unui anumit efect în comportamentul receptorului și având capacitatea de a se modifica în funcție de reacția partenerului, pentru a-și atinge obiectivul ). E. După capacitatea autoreglării: * lateralizată (fără feed-back, care nu
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
școlară Comunicarea umană reprezintă un mod fundamental de interacțiune psiho-socio-culturală între persoane și pentru a fi optimă trebuie să îndeplinească următoarele condiții: 1. consistență de conținut a mesajului, dată de cantitatea de informație cuprinsă în mesaj și semnificativă pentru ambii interlocutori; 2. expresivitatea comunicării elaborată și asigurată prin intonație, calități de stil, pauze logice; 3. inteligibilitatea celor comunicate. În cadrul comunicării se pot distinge mai multe tipuri de comportament: i. Comportamente pozitive: * De solidaritate (încurajează, ajută, valorifică efortul altora); * De destindere (caută
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
nu pe persoană, folosirea unor termeni concreți, specifici, comportamentali în descrierea situației și în general, utilizarea unui limbaj adecvat; 4. Utilizarea comunicării directe, fără a reacționa cu propriile argumente clarificarea întrebărilor, solicitarea informațiilor pentru înțelegerea situației evitarea învinovățirii și etichetării interlocutorului, evaluarea impactului conflictului asupra relației sau grupului; 5. Identificarea barierelor în rezolvarea conflictului. Acestea pot fi: judecarea persoanei și nu evaluarea mesajului, căutarea de contraargumente, reacția prematură, ascultarea interlocutorului pentru a identifica greșelile și nu pentru a înțelege mesajul, convingerea
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
clarificarea întrebărilor, solicitarea informațiilor pentru înțelegerea situației evitarea învinovățirii și etichetării interlocutorului, evaluarea impactului conflictului asupra relației sau grupului; 5. Identificarea barierelor în rezolvarea conflictului. Acestea pot fi: judecarea persoanei și nu evaluarea mesajului, căutarea de contraargumente, reacția prematură, ascultarea interlocutorului pentru a identifica greșelile și nu pentru a înțelege mesajul, convingerea că numai el/ea are dreptate; 6. Utilizarea deprinderilor de rezolvare de probleme în abordarea conflictului; II.8. Mijloace de rezolvare a conflictului * Proiectarea în comun a situațiilor creative
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
mijloacele de presiune de care dispune; * “procesul”: tacticile ce pot fi folosite și capcanele de evitat, gestiunea timpului, argumentele și atitudinile utilizabile în construirea sinergiei. 2.Deschiderea negocierii - este foarte importantă pentru că în această etapă se formează practic opinia despre interlocutor. Ea presupune: * ascultarea și evaluarea a ceea ce interlocutorii aud; * punerea de întrebări și explorarea situației conflictuale; * manifestarea de puncte de vedere proprii, fără intenția de a-i distruge “pe partenerii de negociere”; dominarea intențiilor pozitive față de cele negative. Principiile negocierii
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
ce pot fi folosite și capcanele de evitat, gestiunea timpului, argumentele și atitudinile utilizabile în construirea sinergiei. 2.Deschiderea negocierii - este foarte importantă pentru că în această etapă se formează practic opinia despre interlocutor. Ea presupune: * ascultarea și evaluarea a ceea ce interlocutorii aud; * punerea de întrebări și explorarea situației conflictuale; * manifestarea de puncte de vedere proprii, fără intenția de a-i distruge “pe partenerii de negociere”; dominarea intențiilor pozitive față de cele negative. Principiile negocierii: * “ce tie nu-ți place, altuia nu-i
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
cadre de la diverse niveluri ale unității militare, de la cele din comandament până la subofițeri, dându-mi posibilitatea să realizez o imagine cât mai fidelă a modului în care a acționat în acele momente o unitate în întregul ei. Pentru dialogul cu interlocutorii mei am pregătit un set de întrebări ce au vizat aspecte precum: condițiile în care au ajuns în unitățile respective și funcțiile îndeplinite în 1989; cunoașterea unor elemente despre mișcarea lui Militaru, din 1984; evenimente pe care le-au perceput
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
evaluarea acțiunilor Armatei în acele zile; condițiile ieșirii din alarmă; evaluarea acțiunilor Comitetului de Acțiune pentru Democratizarea Armatei. Unele întrebări au pornit și de la informațiile pe care le aveam din dialogul cu generalul Mureșan. Ceea ce am remarcat la fiecare dintre interlocutorii mei a fost, în afară de efortul de a reda cât mai fidel desfășurarea faptelor, onestitatea în evaluarea lor. Nu am remarcat tendințe de cosmetizarea a trecutului, de prezentare cu tendință a faptelor, ci un spirit critic și autocritic în evaluarea prestației
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
mai fidel desfășurarea faptelor, onestitatea în evaluarea lor. Nu am remarcat tendințe de cosmetizarea a trecutului, de prezentare cu tendință a faptelor, ci un spirit critic și autocritic în evaluarea prestației lor și a camarazilor lor în timpul evenimentelor din 1989. Interlocutorii mei nu s-au prezentat ca niște eroi, ci ca militari aflați într-o situație specială în condițiile tehnice de atunci, cu fricile lor, cu frământările, cunoașterile și necunoașterile lor de atunci. În mărturiile lor, veți putea găsi deopotrivă momente
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
exces de zel din partea unora, totul pe fondul unei lipse a comunicării. Nu putem ști ce se va întâmpla cu dosarul Revoluției, probabil că va fi redeschis, însă demersul nostru poate fi considerat încă o fasciculă a acelui dosar. Pe interlocutorii mei, cu mici excepții, nu i-a întrebat nimeni până acum ce au făcut în acele zile, cu toate că, așa cum se va vedea, aveau ce povesti. Consider că relatările lor sunt importante nu doar în a face lumină asupra unor întâmplări
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
Filiația dintre cele două texte este explicită. Pentru a face din experiența literară o experiență ludică perfectă, Mircea Horia Simionescu imaginează, pentru coperta cărții, un dialog în care repudiază ideea scrierii unui dicționar de nume din cauza lipsei pregătirii sale științifice. Interlocutorul este chiar Alexandru Odobescu, autorul unui fals tratat de vânătoare, carte ce pare a inspira și falsul său dicționar onomastic: [...] Dar văd, domnule, că ești preocupat de problema numelor... - Da, chestiunea m-a interesat. Am citit și o carte de
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
Autorul invocă drept pretext jocurile publice de la Naples, unde este prezent pentru a conferenția despre subiecte culturale. Scopul acestei serii descriptive, care ia forma unei structuri dialogale între autor și fiul gazdei sale este educativ, autorul încercând să-și convingă interlocutorul de valoarea operelor văzute și descrise. Ceea ce distinge descrierea ekphrastică reflexivă din Lumea în două zile - care se construiește sub forma unui dialog - de descrierea laudativă este componenta didactică - chiar dacă efectul de elogiu este specific descrierii ekphrastice reflexive, aceasta este
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
scenariul acestor referințe picturale. Autorul face trimitere la aceste opere fie la modul generic ( "desenele", "reproducerea lui Munch"), fie evocând un element al compoziției plastice ("cerul galben-roșcat", "peisajul violet") în cazul tabloului Țipătul. Mai mult, reproducerea tabloului lui Munch devine interlocutorul mut ce se interpune în dialogul dintre Ioana Olaru și doctorul care o tratează, luându-i locul acestuia din urmă (vezi citatul de la punctul b, construcția incidentă). Referința la acest tablou se construiește după un model literar celebru, cel al
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
reflexivă domină intenția scenică. În Lumea în două zile secvența ekphrastică are un dublu coeficient de teatralitate: Pașaliu descrie tabloul Femeie citind imaginându-se că ține un discurs în fața unei grupe de studenți, având în același timp pe Antipa drept interlocutor real. În Galeria cu viță sălbatică cele două personaje, Reta și Chiril Merișor, descriu pe rând Plata dijmei. Reta comentează pânza astfel încât lui Chiril i se pare la un moment dat că s-a contaminat de interpretarea acesteia și că
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
etc. Acest sentiment complex, nou, este numit de obicei dragostea de casa părintească. Observațiile de mai sus ne dau câteva repere importante privind formarea sentimentelor, fără a clarifica pe deplin mecanismul, perpetua devenire, complicare a afectivității. „Ceea ce convinge un interlocutor, ceea ce câștigă adeziunea este atât logica unor argumente, cât și atitudinea vorbitorului, propriile sale sentimente ce se transmit mai mult prin ton, postură și gesturi. Progresul afectiv se realizează în cursul experienței reale și al contactului cu cei din jur
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]