6,016 matches
-
cu atât mai mult, cu cât și soarele a început să ardă. După un alt sat, Castrojeriz, urmează un drum lung de aproape 11 km, fără umbră, fără apă, până la Puente Fitero care înseamnă doar o clădire gestionată de niște italieni pe malul râului Pisuerga. Bărbatul de aici, italian, este tare amabil, ospitalier, mă servește cu un ceai și biscuiți și-mi dă tot felul de sfaturi utile. în clădirea dreptunghiulară din piatră, ca mai toate casele de pe aici, o parte
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
celor întâlniți pe camino sunt destul de „laicizate” în raport cu sensul strict al pelerinajului religios. Dar, în felul lor, ei sunt pe camino, și tot ceea ce fac, ca efort fizic, socializare, renunțări, toate au valoarea lor. Cei mai mulți sunt spanioli urmați apoi de italieni cu temperamentul și expresivitatea lor solară, senină și expansivă. Lângă mine, la o masă, un grup de spanioli au jucat cărți câteva ore golind și o sticlă cu vin și râzând zgomotos. - Am fost la responsabila hanului să o întreb
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
sub braț, își așteaptă elevii, un baiat tot cu vioară și o fetiță cu - două cărți sub braț. Mă așez lângă profesor și gândul îmi fuge spre dragii mei studenți. Mă întorc la han, unde în bucătărie un grup de italieni servesc cina cu un pahar de vin în față și cu multă voie bună. îmi place atmosfera dar sunt tare supărătoare muștele ce nu mă lasă în pace să scriu în liniște aceste rânduri. Un responsabil de aici face curat
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
a-l revedea după aproape un an. Lângă mine sunt și câțiva tineri italieni și spanioli, așteptând - și ei la rând, dar omorându- și timpul așteptării cu tot felul de fotografii deocheate din telefoanele lor mobile. Revăd și fețe cunoscute, italieni, spanioli, din Canada, iar spre seară o voi revedea și pe frumoasa nemțoaică, Cristina, cu care intrase în vorbă românul de la Foncebadón. Sunt tot felul de persoane, cei mai mulți tineri, dar și adulți. Mă uit în jur cu atenție
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
câte ceva de la bar. Sunt mai mulți bicicliști pe care-i remarci imediat după costumația specifică, sunt și mulți tineri italieni, spanioli, două doamne ce vorbesc limba maghiară, iar de curând s-au întors din - vârful muntelui și prietenii mei italieni Silvia, Clara și Iacopo. în zare se văd pe vârf mai multe antene sau amplificatoare de semnal. Acolo este O’Cebreiro, despre care am auzit spunându-se multe lucruri. Sincer să fiu, urcarea până aici mi s-a părut aproape
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
sau sfaturi date pelerinilor. După calapodul meu și normele liturgice cred că exagerează cu vorbitul și improvizatul. Dar sunt mulțumit pentru că am putut participa alături de alți vreo 30 de pelerini. Erau și din Extremul Orient dar cei mai mulți sunt spanioli și italieni. Mă uit pe strada principală a localității și nu mai văd atât de multe flori la ferestre cum deja mă obișnuisem. Am remarcat că pe aici oamenii sunt ocupați cu creșterea vacilor pentru carne și cu propriul petec de grădină
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
mulți tineri, băieți și - fete. îți dai seama după costumație, culoarea pielii picioarelor sau după mers că abia au început acest drum. Mă impresionează rucsacele imense ale unora, parcă au fugit cu tot ce au putut din fața frontului. întâlnesc mulți italieni, între care un grup numeros de scoutiști, ce au cu ei și o chitară iar în seara aceasta au cântat aici la han mai multe cântece religioase. îmi atrage atenția pe drum o femeie care se oprește la fiecare jumătate
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
picioarelor din abundență cu analgezice, pentru a nu le mai simți. Și am reușit aproape în întregime. Drumul este minunat, pitoresc chiar, foarte bine marcat și este plin de pelerini, de toate culorile, de pe toată fața pământului. Văd grupuri de italieni - vorbăreți, ce poartă cu ei și drapelul național. Ai impresia că ai intrat într-un corp de armată sui generis, fără arme, ci doar cu un baston și un rucsac pe spate. Cu cât mă apropii mai mult de Santiago
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
că "fachirismul" verbal, trucurile redescoperite au coborât poezia foarte mult astăzi, cu excepția lui Nichita Stănescu, ei fiind practic niște poeți ilizibili, penibili și plicticoși la maximum. Lirismul nu se reinventează decât după o descindere în trecutul unei arte: lirismul marilor italieni din acest veac, Ungaretti, Montale, Quasimodo, Saba, e întemeiat pe redescoperirea liricilor antici, greci și latini, de la ei au reînvățat italienii rostirea lapidară, esențială... Am refăcut și eu acest drum și mai întâi, primul meu volum, "Rod", ca și "Baaadul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
penibili și plicticoși la maximum. Lirismul nu se reinventează decât după o descindere în trecutul unei arte: lirismul marilor italieni din acest veac, Ungaretti, Montale, Quasimodo, Saba, e întemeiat pe redescoperirea liricilor antici, greci și latini, de la ei au reînvățat italienii rostirea lapidară, esențială... Am refăcut și eu acest drum și mai întâi, primul meu volum, "Rod", ca și "Baaadul", o probează, am apărut ca un poet român modern în continuitatea școlii italiene și franceze de poezie modernă: practic, "Baaadul" (se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
fronturile în răsărit îi bate rușii de îi rupe așa îi bate de nu mai poate face un pas înainte și se retrag strategic o spun nemții, ei se retrag de nevoie că nu poate rezista forței rușilor, iar pe italieni a spus că sunt meșteri la broaște nu la război și că iau bătaie de la engleji și americani pe nerăsuflate, despre cele petrecute la Ploești în ziua de 1 aug., el a spus că tot ce s-a spus la
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
235 mozaici și 1 mahomedan. Județul avea 126 de biserici, în care slujeau 119 preoți, 6 diaconi, 169 cântăreți și 38 eclesiarhi. După naționalități, erau 78.130 români, 5.235 israeliți, 162 greci, 79 nemți, 15 bulgari, 15 poloni, 32 italieni, 12 armeni, 2 sârbi, 1 turc. În ceea ce privește populația orașului Huși (în 1891), redăm statistica lui C. Chiriță: „În orașul Huși se află o populație de 12660 suflete, din care : 6374 bărbați și 6286 femei. După starea civilă: 6279 necăsătoriți, 5120
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
văduvi și 88 divorțați. Cu știință de carte: 2703 și fără știință de carte: 9957. După cult: 7836 ortodocși, 1838 catolici și 2986 mozaici. După naționalități: 9642 Români, 2986 Evrei, 2 Ruși, 2 Bulgari, 6 Greci, 17 Nemți și 5 Italieni. Acești locuitori viețuiesc în 3200 de case de diferite forme și mărimi, așezate pe 52 de ulițe, împărțite în patru mahalale sau colori: Cotroceni, sau coloarea galbenă; Râeștii, sau coloarea albastră; Plopenii sau coloarea roșie, și Broscenii, sau coloarea verde
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
acest recensământ, 9.450 persoane s-au declarat de religie ortodoxă, 4.069 - mozaică, 2.087 - catolică, 9 - protestantă, 4 - mahomedană, 6 - armeană. Structura populației pe naționalități se prezintă, după cum urmează: 11.343 români, 82 aparținând Austro-Ungariei, 3 germani, 17 italieni, 7 greci, 9 ruși, 38 turci; total străini: 156. Pentru structura etnică a orașului Huși, prezentăm în tabelul următor apartenența la principalele trei religii, ca și repartiția pe sexe. Dintre ortodocși: 60,6 % bărbați și 60,4 % femei; dintre mozaici
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
recensământul efectuat în martie 2002, populația orașului Huși era de 29.510 locuitori. La acest recensământ, după etnie, situația se prezintă astfel: români - 29.349 (99,45% români); romi - 129; maghiari - 9; germani - 1; evrei - 13; ucraineni - 2, greci - 2, italieni -4; alte etnii - 1. În ceea ce privește aspectul confesional, s-au declarat de religie ortodoxă 23.652 locuitori; de religie romano-catolică - 5.826; greco-catolică - 12; reformați - 1; alte religii - 91. Standardul nivelului de trai este în creștere și prin construcția conductei de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de nume slave, ceea ce pleda pentru convertirea unor români ortodocși la religia catolică. Gh. Ghibănescu identifica, după documente din arhive venețiene, prezența unui preot catolic, Petru, în sfatul domnesc al lui Ștefan cel Mare, „baccalaur în legi”, și a unui italian din Genova, Cattaneo,, cărora domnitorul le-a permis să se așeze în satul Corni, în imediata apropiere a orașului Huși (magh. Hussvarosnak), unde au întemeiat așezarea cu numele de Huși, concomitent cu cei care s-au așezat în satul Răducăneni
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
apostolic în Polonia, din care aflăm că la biserica catolică din Huși slujea preotul Chiarolanza. De frica ciumei, care făcea ravagii, administratorul parohiei a fost nevoit să se refugieze în pădurile din apropiere, împreună cu mai mulți credincioși. Era, foarte probabil, italian stabilit aici și nu știm câtă vreme a rămas în aceste locuri. Pentru informarea Vaticanului a fost alcătuită o relatare, în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, în legătură cu principalele centre catolice din Moldova; însemnate sunt datele statistice privitoare
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
depărtare cam de treisprezece ore de Iași, cu biserica și reședința parohiei și a sacristanului are cam 300 de suflete. La Corni ... 200 de suflete.” Când a venit la Huși, la 19 august 1777, prefectul Antonio Maria Mauro (și el italian după nume) arăta în raportul către Congregația Propaganda Fide că în parohia de aici exista o biserică și o locuință a preotului, ceea ce știm deja demult. Parohul păstorea 200 de credincioși în Corni și 10 suflete în Bârlad. Peste cinci
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
raport, ceea ce arată o periodicitate în activitatea sintetizatoare a catolicilor, care, desigur, istoricilor le-ar putea fi utilă. În raportul din 3 iunie 1782, prefectul Mauro făcea cunoscut forurilor superioare că la Huși era paroh un anume Gialli, desigur, tot italian. După ce Mauro a părăsit conducerea Prefecturii catolice din Iași, Fedele Rocchi va îndruma activitatea misiunilor moldovenești, între anii 1784-1795. După 15 septembrie 1787, în călătoria de misionariat, prefectul a vizitat timp de 45 de zile toate parohiile catolice. La 15
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și în special a masacrului din 1391, s-ar fi refugiat la Genova! Să mai adăugăm la generosul "arbore genealogic" al Amiralului o variantă emisă chiar de acesta descendența din Julius Colonus, consul roman, învingătorul lui Mitridate, regele Pontului! Columb italianul, spaniolul, portughezul, grecul, norvegianul, evreul... a acumulat până la data primei călătorii în "Indiile occidentale" o vastă experiență de marinar, în călătoriile sale din anii 1470-76 prin Mediterana. La 1476 ajunge pe țărmurile Angliei și la 1477 pe cele ale Islandei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
al confraților de breaslă din România. În pregătirea mesei pentru Sfântul Vasile am colaborat perfect cu cei trei, excelenți cunoscători ai locurilor unde "s-a băgat": creveți, mușchi de vită uruguyan, mere argentiniene, vin spaniol, brânzeturi franțuzești, ciocolata elvețiană, Panetone italian... bineînțeles totul pe valută! Conform tradiției îmi trebuia un curcan și nu "băgaseră" nicăieri doar găini și atât! Și întrucât în 1989 nu făcuserăm o revoluție pentru a întâmpina noul an tot cu "Frații Petreuș", așteptam o minune cu curcanul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
treizeci de mii de dolari și o casă de raport În Brooklyn. Dacă vrei să faci trafic, primul pas e să găsești un furnizor angrosist. N-aveam nici un furnizor, așa că am făcut un parteneriat cu Bill Gains, care avea un italian destul de corect În Lower East Side. Cumpăram marfa la nouăzeci de dolari sfertul de uncie, băgam a treia parte lactoză și o puneam În capsule de un dram. Capsulele se vindeau cu doi dolari bucata. Aveau de la vreo zece pînă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
clienți obișnuiți În centru și asta-nseamnă ceva du-te-vino. Așa că ne tot mutam. Barul lui Tony Încă Îmi dădea fiori. Într-o zi ploua foarte tare și eu mă-ndreptam spre Tony, cu vreo jumătate de oră Întîrziere. Ray, tînărul italian branșat, a scos capul din ușa unui restaurant și m-a strigat. Era un snack bar, cu mese separate Înșirate pe un perete. Ne-am așezat la o masă și am comandat ceai. - E-un agent afară, Într-un trenci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
oară și care erau considerați cu șanse deosebit de mari de vindecare definitivă. Alții s-au apropiat și s-au alăturat discuției. Injecția Îi făcuse să se simtă comunicativi. Primul a venit un negru din Ohio. - CÎt ai pe răboj? l-a-ntrebat italianul. - Trei ani, a zis negrul. Căzuse pentru falsificare și vînzare de rețete. A-nceput să povestească despre pușcăria pe care o făcuse În Ohio. - E locu’ dracu’ să stai la bulău acolo. O liotă de puști, niște derbedei mici și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
demnitate și necedând decât forței brutale, nevoind să aibă nici o relațiune cu germanii decât cele impuse prin necesitatea funcțiunii lui. [Mama a cam speriat pe Luigi, spunându-i că Costache a fost închis și noi amenințate și recomandându-i prudență. Italianul, fricos, n-a mai dat pe la noi și n-am putut astfel trimite lui Gheorghiu răspunsul ce merita scrisoarea lui și unele mici lucruri pregătite pentru el.]( Ibidem.) Multă vreme n-am mai avut nici o știre de la Florica. administrația germană
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]