4,013 matches
-
procedeelor tehnice de bază din fotbal, la clasele V-VI Mijloace de acționare pentru învățarea și consolidarea preluării mingii de pe loc și din deplasare 1. Elevul lasă să cadă mingea de la nivelul trunchiului, după care face preluarea mingii cu interiorul labei piciorului; 2. Elevul aruncă mingea în sus și spre înainte, și din deplasare face preluarea mingii cu interiorul labei piciorului; 3. Doi elevi, față în față, la 6 metri distanță, unul aruncă mingea, celălalt face preluare cu interiorul labei piciorului
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
de pe loc și din deplasare 1. Elevul lasă să cadă mingea de la nivelul trunchiului, după care face preluarea mingii cu interiorul labei piciorului; 2. Elevul aruncă mingea în sus și spre înainte, și din deplasare face preluarea mingii cu interiorul labei piciorului; 3. Doi elevi, față în față, la 6 metri distanță, unul aruncă mingea, celălalt face preluare cu interiorul labei piciorului de pe loc apoi din ușoară deplasare; 4. Pe perechi, din mișcare, transmiterea mingii cu piciorul la partener, care execută
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
interiorul labei piciorului; 2. Elevul aruncă mingea în sus și spre înainte, și din deplasare face preluarea mingii cu interiorul labei piciorului; 3. Doi elevi, față în față, la 6 metri distanță, unul aruncă mingea, celălalt face preluare cu interiorul labei piciorului de pe loc apoi din ușoară deplasare; 4. Pe perechi, din mișcare, transmiterea mingii cu piciorul la partener, care execută preluarea mingii cu interiorul labei piciorului și apoi retransmiterea mingii; 5. În trei elevi, din mișcare, transmiterea mingii cu piciorul
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
față în față, la 6 metri distanță, unul aruncă mingea, celălalt face preluare cu interiorul labei piciorului de pe loc apoi din ușoară deplasare; 4. Pe perechi, din mișcare, transmiterea mingii cu piciorul la partener, care execută preluarea mingii cu interiorul labei piciorului și apoi retransmiterea mingii; 5. În trei elevi, din mișcare, transmiterea mingii cu piciorul pe rând la câte un coechipier, care execută preluarea mingii cu interiorul labei piciorului și apoi retransmiterea mingii; 6. Joc cu temă: intrarea în posesia
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
transmiterea mingii cu piciorul la partener, care execută preluarea mingii cu interiorul labei piciorului și apoi retransmiterea mingii; 5. În trei elevi, din mișcare, transmiterea mingii cu piciorul pe rând la câte un coechipier, care execută preluarea mingii cu interiorul labei piciorului și apoi retransmiterea mingii; 6. Joc cu temă: intrarea în posesia mingii se face obligatoriu cu preluare, după care urmează transmiterea mingii; Mijloace de acționare pentru consolidarea lovirii mingii de pe loc și din deplasare 1. Din joc de glezne
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
Joc cu temă: intrarea în posesia mingii se face obligatoriu cu preluare, după care urmează transmiterea mingii; Mijloace de acționare pentru consolidarea lovirii mingii de pe loc și din deplasare 1. Din joc de glezne - lovirea mingii cu partea interioară a labei piciorului, la zid sau cu partener; 2. Din alergare ușoară, pase în doi cu partea interioară a labei piciorului, cu exteriorul labei piciorului, cu șiretul exterior, cu șiretul interior și cu șiretul plin (alternativ dreptul stângul); 3. Doi elevi față
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
de acționare pentru consolidarea lovirii mingii de pe loc și din deplasare 1. Din joc de glezne - lovirea mingii cu partea interioară a labei piciorului, la zid sau cu partener; 2. Din alergare ușoară, pase în doi cu partea interioară a labei piciorului, cu exteriorul labei piciorului, cu șiretul exterior, cu șiretul interior și cu șiretul plin (alternativ dreptul stângul); 3. Doi elevi față în față, pasează între ei printr-o portiță cu lățimea de 1,50 metri și înaltă de 80
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
lovirii mingii de pe loc și din deplasare 1. Din joc de glezne - lovirea mingii cu partea interioară a labei piciorului, la zid sau cu partener; 2. Din alergare ușoară, pase în doi cu partea interioară a labei piciorului, cu exteriorul labei piciorului, cu șiretul exterior, cu șiretul interior și cu șiretul plin (alternativ dreptul stângul); 3. Doi elevi față în față, pasează între ei printr-o portiță cu lățimea de 1,50 metri și înaltă de 80 centimetri. Transmiterea mingii se
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
marcajul agresiv; intercepția. Joc bilateral cu aplicarea regulilor: pași, dublu dribling și fault: 2 x 2 și 3 x 3 la un panou; 5 x 5 la două panouri. 2. Fotbal Procedee tehnice folosite în atac: lovirea mingii cu interiorul labei piciorului; lovirea mingii cu șiretul, de pe loc și din deplasare; șutul la poartă din deplasare; lovirea mingii cu capul, de pe loc și din deplasare; preluarea mingii cu piciorul, din deplasare; conducerea mingii cu interiorul și exteriorul labei piciorului; mișcarea înșelătoare
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
mingii cu interiorul labei piciorului; lovirea mingii cu șiretul, de pe loc și din deplasare; șutul la poartă din deplasare; lovirea mingii cu capul, de pe loc și din deplasare; preluarea mingii cu piciorul, din deplasare; conducerea mingii cu interiorul și exteriorul labei piciorului; mișcarea înșelătoare (fenta); protejarea mingii. Procedee tehnice folosite în apărare: deposedarea adversarului de minge din față și din lateral. Acțiuni tactice folosite în atac: demarcajul; pătrunderea; depășirea; “un doi”-ul. Acțiuni tactice folosite în apărare: marcajul; tatonarea; blocarea mingii
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
unui copil, mai ales când mama nu vrea să-l lase fără educație!" (I. L. Caragiale, Vizită...) (f) "Vin țânțarii lăutarii, gândăceii, cărăbușii, / Iar mireasa viorică-i aștepta-ndărătul ușii. / Și pe masa împărătească sare-un greier, crainic sprinten, / Ridicat în două labe, s-a-nchinat bătând din pinteni; / El tușește, își încheie haina plină de șireturi: / Să iertați, boieri, ca nunta s-o pornim și noi alături." (Mihai Eminescu, Călin (file din poveste)) (g) " În casă se aprinde lumina și se aude ușa scârțâind
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
întreagă după hrană și nu găsise nicăiri. Făcându-se ziua albă, vulpea iese la marginea drumului și se culcă sub o tufă, gândindu-se ce să mai facă, ca să poată găsi ceva de mâncare. Șăzând vulpea cu botul întins pe labele de dinainte, îi vine miros de pește. Atunci ea rădică puțin capul și, uitându-se la vale, în lungul drumului, zărește venind un car tras de boi." (Ion Creangă, Ursul păcălit de vulpe) (b) "...în mijlocul odăii se oprește, adulmecă lacom
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
informații prețioase despre războiul pe ca- re l-a pornit Filip al-ll-lea al Macedonie pe la anii 339 î.e.n. împotriva neamului geților pentru că nu vreau să-l recunoască protector(bade). Cum falnicii geți nu aveau în obicei să umble în patru labe în fața altora(așa cum o fac urmașii lor astăzi) și-au strunit sirepii, au dat săbiile la tocilă și l-au așteptat pe bădia Filipoi Enia să-l între- be de ce poftește la toriștea lor. Pentru că urgia era mare, s-a
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
materialele de aici. Orientarea politică este vizibil filoțărănistă, Iuliu Maniu fiind deseori evocat. Este, de asemenea, susținută campania românească în Est, pentru recucerirea Basarabiei și a Bucovinei (un articol exaltat al lui Octav Șuluțiu pe această temă poartă titlul Jos labă, Urss-ule!). Abia când înfrângerea Germaniei devine evidență, în primăvara și vară lui 1944, orientarea ziarului începe să se schimbe treptat. Aurel A. Mureșianu vorbește acum despre „luptele comune ale românilor și slavilor împotriva asupritorilor”, Radu Enescu discuta despre „țărănism și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290268_a_291597]
-
nu ar fi putut adopta o expresie evolutivă, argumentativă susținută, ci doar fulgurațiile unei scriituri și doar într-o limbă netedă, strălucitoare, clasică. Paradoxul cioranian și logica terțului inclus Pisicile sunt muritoare, deci Socrate este o pisică și are patru labe, la fel ca un cîine care, prin urmare este și el o pisică de fapt "pe la două după-amiaza, oare ce făcea Socrate?"... Între silo gismul aiuritor al Logicianului lui Ionesco și silogismele amărăciunii lui Cioran, ar fi, poate, un loc
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
Această mapă de schițe dezvoltată în ulei va da pe Sadoveanu, Gîrleanu și ceilalți asemeni. Cea mai tipic arheologică este Câinele Bălan, rememorând vremile școlare cu colegii de internat, Presnel, Tuflic, Poriu-Împărat, Scormolici și Beșleagă, cu câinele Bălan ce pune labele în pieptul stăpânului și-l linge pe obraz și sfâșie anteriile țiganilor, cu trăsura ce ia pe copil în vacanță, o "nadiceancă pe dricuri care scutura de minune, cu roțile galbene, coșul verde și capra neagră atârnată în curele". Descrierea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ajunge pornind de la premise false la un monstruos al dialecticii. Scriitorul se coboară minuțios la detalii, pe care le mărește independent, făcând din ele niște reprezentări suficiente. În mașinăria prin care se degradează unitatea biologică a pisoiului părintelui Damian, limba, laba, nasul, ochiul formează momente de uimire și de atenții plastice. "Abjecțiunea" de care s-a vorbit atâta nu e decât un program artistic de a folosi, ca în pictură, orice coloare indiferent de proveniența ei, de altfel în tradiția bisericii
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
văzîndu-l cu gura plină de acadele, îl pune să le scuipe în palma sa. Apoi, când sună clopotul, bătrânul ronțăie acadelele scuipate de băiat. Un bărbier ia apă în gură și pulverizează astfel pe clienți. O femeie latră în patru labe (aluzie la animalitatea amorului). Desenele ce ilustrează volumele sunt un corespondent al acestei literaturi. Un individ are drept cap un cuier, sandale în picioare și măna stângă ascunsă. El e burghezul, confortabil la picioare, neutilizator al stângei (mîna artei), al
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Simion și acum nepotul său Valer umblă să ia averea peste capul tatălui, înlăturînd pe frați de la dreapta moștenire. LITERATURA FEMININĂ: MARIA BANUȘ, REYMONDE HAN, IGENA FLORU, GEORGETA MIRCEA CANCICOV ETC. Florica Mumuianu cântă prietenia bărbatului cu mâini "grele ca labele de urs", Florica Obogeanu pillatizează în cadru oltean, Maria Banuș scrie o poezie, nu ferită de brutalități, a fetei de "optsprezece ani", în general tactilă, în care se face elogiul "degetelor" picioarelor, albe asemeni cărnii cireșelor, al "tălpilor" care "au
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Visează luna-n ceruri!... sub visul cel de lună Flori, ape, cuiburi, inimi visează Împreună. Nici o mișcare-n frunze, și nici o adiere Nu tulbură În treacăt a nopței dulci mistere. Albina doarme-ascunsă În macul adormit, Bâtlanul printre nuferi stă-n labă neclintit, Și raza argintie din stele deslipită Căzînd, săgeată lungă, prin umbra tăinuită, Se duce de aprinde văpăi tremurătoare În albele șiraguri de rouă lucitoare.” Alecsandri a fixat și momentul Înserării, legîndu-l, invariabil, de eros. E „ceasul dumnezeiesc” al iubirii
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
colacului, pricepi? Ă De ce-o fi avînd bătrînul atîta de-a face cu el? Ă Presupun că pune la cale o afacere sau un tîrg. Ă Ce fel de tîrg? Ă Păi, vezi tu, bătrînul ține morțiș să pună laba pe balena aia albă, iar diavolul încearcă să-l ducă de nas, făcîndu-l să-i dea ceasul său de argint sau sufletul, ori cine știe ce, în schimbul lui Moby Dick. Ă Fugi încolo, mă, Stubb! Glumești?! Cum ar putea Fedallah să facă
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
dobîndim Virtutea, cînd, vai! se arată zodia Cancerului sau a Racului, care ne trage înapoi; și iată-l, pornind pe lîngă Virtute, pe Leu, un leu care rage, mușcă sălbatic de cîteva ori, apoi ne dă cîteva bobîrnace grele cu laba lui; scăpăm și de el și o salutăm pe Virgo, Fecioara adică! E prima noastră iubire; ne însurăm cu ea, închipuindu-ne c-o să trăim fericiți în vecii vecilor, cînd, hop! Iată că se ivește Libra sau Cumpăna: fericirea e
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
înseși, care torc aidoma unor pisici lipite de copastie - în asemenea momente de dulce reverie, privind pielea superbă și lucioasă a oceanului, uiți că sub ea palpită o inimă de tigru și nu vrei să-ți aduci aminte că această laba catifelată ascunde o gheară nemiloasă. în aceste momente, tolănit în ambarcațiunea lui, călătorul încearcă un soi de încredere filială față de mare, în care vede o prelungire a pămîntului înflorit, iar corabia rămasă în depărtare își dezvăluie doar vîrfurile catargelor, înaintînd
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Absurdul. Producția lirică de tinerețe intră în volumele Lada cu năluci (1932), Eu și Orientul (1932). În 1934, însoțit de o scurtă dar elogioasă prezentare datorată lui T. Arghezi, apărea romanul Bagaj... Strania dublă existență a unui om în patru labe, urmat, în 1935, de Pensiunea doamnei Pipersberg. Deși scriitorul ținea să rămână în afara oricărei grupări literare, pentru că o strânsă prietenie îl lega de Anton Holban, un fragment din Bagaj... s-a citit în cenaclul Sburătorul. Cel de-al doilea roman
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285811_a_287140]
-
sufletul - e o icoană a alienării. Furia sexului este dominanta prin care scriitorul dă grele tablouri ale instinctualității. Ca autor, el vizează „o aproape imposibilă realizare de artă”, întrucât secvențele ce se vor „mărturiile de asasinat ale omului în patru labe” au putut fi luate drept rod al unei intenții de pornografie. Cum paiațeria eroului grotesc este foarte subliniată, în umbră pare a rămâne tocmai atmosfera; totuși, obsedantă, ea crește parcă fără voie din tema dominantă, a păcatului și a pierderii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285811_a_287140]