5,763 matches
-
exactă și necesară între calitatea motivelor și cea a politicii externe. Acest lucru este adevărat atât în termeni morali, cât și politici. Pornind de la intențiile bune ale unui decident, nu putem conchide că strategiile sale externe vor fi demne de laudă din punct de vedere moral sau vor fi succese politice. Evaluându-i motivele, putem spune că nu va implementa intenționat politici imorale, dar nu putem afirma ceva despre probabilitatea succeselor lor. Dacă dorim să cunoaștem calitățile politice și morale ale
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
26, distincția tradițională dintre politica externă și cea internă tinde să dispară. Am putea fi chiar tentați să spunem că nu mai există chestiuni externe și interne pure, pentru că orice face sau nu face o națiune este un subiect de laudă ori de reproșuri ca o reflectare a filosofiei sale politice, a sistemului de guvernământ și a modului de viață. O reușită internă, inteligibilă pentru alte națiuni în termenii aspirațiilor lor, nu poate să nu-i sporească puterea; un eșec intern
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
mâna celor care vorbesc cel mai tare și cel mai mult. O mai bună înțelegere Cei care experimentează personal schimbul informațional din cadrul discuției de grup despre căile alternative de acțiune tind să înțeleagă rațiunile care se află în spatele deciziei finale. Lauda reciprocă/Servicii reciproce Rotirile și relațiile „politice” pot afecta eficacitatea/înțelepciunea gândirii când proiectul favorit sau interesul unui individ este în joc. Acceptanță crescută Cei care joacă un rol activ în luarea deciziilor de grup și în rezolvarea de probleme
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
sunt preocupați de menținerea stării de fapt; se amână deciziile importante, ceea ce duce la inactivitate, la pasivism. 6.2.5. Stilul schizoid/detașat Se evidențiază prin detașare, lipsa implicării, tendința de a se închide în sine; lipsa entuziasmului; indiferența la laude și critici; lipsa interesului pentru prezent și viitor; răceală, lipsa emoțiilor. Credința celor cu un astfel de stil este că lumea nu poate oferi nici o satisfacție, de aceea ei sunt detașați, aceasta fiind o opțiune mai bună decât interacțuinea cu
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de transport, parcuri cu flori, pomi și lacuri, păsări, animale, insecte, etc. 14. Atragerea copilului în treburile casnice: pusul mesei, făcutul patului, spălatul curățenia, etc. Cu denumirea obiectelor și acțiunilor corespunzătoare. Menținerea permanentă a motivației pentru activitate și conversație prin laude, încurajări, stimulare. 30 15. În cazul în care copilul este într-o instituție (grădiniță), familia va exersa cuvintele și expresiile învățate și notate de profesor sau educator într-un caiet special al elevului, pentru consolidarea noilor achiziții verbale. Trebuie reținut
Specificul activit??ii instructiv-educative ?n ?nv???m?ntul special pentru deficien?ii de auz by Ioana Cherciu, Mioara Sandu [Corola-publishinghouse/Science/84004_a_85329]
-
veritabil gen literar Începând cu secolul al XII-lea. Ele confereau locuitorilor acestora faimă, iar uneori chiar și un complex de superioritate, așa cum se pare că s-a Întâmplat cu Parisul și locuitorii săi. Putem de asemenea cita ca exemplu Lauda orașului Poitiers, scrisă de poetul Scévole de Sainte-Marthe (1593), care fusese el Însuși student al universității din oraș, ca și Baïf, du Bellay sau Descartes. Acesta evocă străinii veniți de departe ca să Învețe la „Școalea” din Poitiers: italieni, germani, elvețieni
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
inventarul numelor de botez și de familie din Moldova <footnote M. Cosniceanu, Dicționar de prenume și nume de familie purtate de moldoveni, Chișinău, 1991; ediția a II-a, revăzută și completată, 1993. footnote> este întru totul justificată și merită toate laudele, chiar dacă nu-i împărtășim totdeauna opțiunea pentru forma selectată. Variantele au circulat și vor continua să circule, fără să fie nevoie de autorizație. VALOAREA DOCUMENTARĂ A ANTROPONIMIEI 1. Apariția, în 1932, a primelor volume din romanul lui C. Stere În
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
asemăna/a se deosebi"; a avea ființă "a fi, a exista": (35) Atunci lumea cea gândită pentru noi nu avea ființă (Eminescu). c. De multe ori, a avea împreună cu complementul său abstract corespunde unui sens pasiv: (36) Ptolemeu are mare laudă [este lăudat] (Biblia 1688); (37) Să avem iertare [să fim iertați], stăpâne! (Creangă); (38) Nu mai ai scăpare [nu mai poți fi scăpat] din mâna mea! (Ispirescu); (39) Boala asta n-are leac [pentru ea nu se găsește leac]. d.
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
deputatul i le-a adus. Trebuie spus că alegătorul nu este nerecunoscător: dacă este satisfăcut, el va vota deputatul din nou. Familia și prietenii săi vor vota în același mod. Anumiți electori pot chiar să devină voluntari în campanie aducând laude umanității "protectorului" lor. Intervenția creează o legătură personală între votant și cel ales, mult asemănătoare celei dintre doctor și pacientul său. "Cel care își face timp să aibă grijă de aceia de care nimeni altul nu se îngrijește" are de
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
Viața nu este continuă, ea nu e de la sine Înțeleasă, există numai insule de existență, moartea domnește În jur, rotundă, nesfârșită, surâzătoare”. Dar aceasta nu vrea să infirme cele spuse mai sus apropo de vitalismul autorului care sunt și de „lauda ființei, a viului”, cum și-a intitulat Nietzsche un poem; nu mai mult, ci o subliniere, o punere În valoare prin contrast a miracolului viului, a materiei chiar, a ființei. A excepționalității sale, o „performanță” a zeilor, o creație a
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
condiția Însă - atenție! - ca nici unul dintre aceștia să nu mai viziteze țara, chiar și după anii ’60, când unii corifei ai Occidentului, precum De Gaulle sau Nixon, au efectuat, cum se știe, vizite jubilatorii, iar presa occidentală nu prididea cu laudele la adresa lui Ceaușescu, a lui Maurer sau C. Mănescu, președinte la ONU. Și nu era prea „recomandabil” să ai corespondență cu rudele din România, iar dacă Îți murea cineva apropiat, frate sau chiar părinte, recomandabil, așijderea, era să te abții să
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
să se facă asupritori, să răzbune ca magistrați lovirile ce au luat ca învinși". Da, sunt cuvintele lui Bolintineanu de pe la 1870! Și încă altele care, potop, parcă descriu o lume cunoscută nouă: "Morala politică, oribilă. Legile cu numele", "servilism", "șarlatanism", "lauda și blamul", triumful mediocrității și persecuțiile meritelor, invectivele deșănțate alături de "colorile roze"; "Relele și suferințele țărei pe care ni le-au mărit sunt atât de simțite și întinse încât nimeni nu mai crede acestei propagande de farisei". Și Bolintineanu continuă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
e la Cezar Ivănescu lectura Mioriței printr-o grilă sau în cheie zodiacală, în plin plan fiind aduse simbolurile Berbecului, Racului, Cumpenei și Capricornului. Pilda ciobanului mioritic e retragerea în omenie și iubire. La Blaga soluția era retragerea în somn (Laudă somnului), iar la Ion Barbu în increat (După melci). Încremeniri în proiect sunt multe la români, ca și blestemul de a o lua mereu de la capăt. Prin 1953, Mircea Eliade profețise mancurtizarea României de către soviete. Însă acest asalt concertat de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
pe bază de citate. Într-o singură privință se deosebesc: Grama enunță antiromânismul lui Eminescu, ponegritorii mai noi naționalismul exacerbat. Încriminările de "lipsă de logică", de nerespectarea normelor sintactice, de îmbinări incompatibile ale cuvintelor, de "aberații" cromatice sunt, de fapt, laude fără voie ale modernității poetului. Lucian Blaga deslușea traseul complotist de la "Cazul Grama" la "tipul Grama", iar Șerban Cioculescu socotea acest itinerar de la Grama la "câțiva agramați". Theodor Codreanu n-are nici o îndoială: "Fără s-o știe, detractorii lui Eminescu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
narcisism!). Mai mult, Octav Minar (în câteva fragmente reproduse dintr-o scrisoare a poetului către iubita sa, dar care spune profesorul Codreanu sunt considerate contrafaceri) arată compromiterea iremediabilă a relațiilor dintre cei doi, Eminescu afirmând ca "nu-mi prea place lauda d-sale lipsită de sinceritate, având tot interesul să câștige cu numele meu un credit moral revistei "Convorbiri literare", unde publicau toți nechemații literelor romane". Planul era de înlăturare pe doi ani a kynismului eminescian (autorul făcând aici apropiere cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
și legile naturii, inclusiv ale firii omenești. Modernismul a continuat să numească divinul. Dar omul modern este însă din ce în ce mai puțin evlavios, spiritul lui curios se avântă în cercetare, apar științe de tot felul, specializări în varii domenii, preocupări care aduc laude personalității umane, dar care tind să submineze poziția divinului. Alături de științe se dezvoltă artele. Adevărul este pus în slujba națiunilor. Există o preocupare permanentă pentru emanciparea mulțimilor prin știință de carte, pentru iluminarea popoarelor. Modernismul n-a pierdut orice legătura
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
etc. sunt forme diabolice de răpire a libertății individului. Dintr-o astfel de ședință, vorba lui Ștefan Apetrei, intri totdeauna bou și ieși vacă. Și încă una stearpă!" (1121). Lecturile din această perioadă sunt, mai ales, din literatura rusă (spre lauda și spre norocul său, tânărul este intuitiv și nu-și bate capul cu scriitorii de propagandă, ci merge direct la clasici: Tolstoi, Dostoievski, Turgheniev, chiar și Gogol), judecând personajele după conformitatea cu realitatea și nu cu un tipar uman preexistent
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
nici unul dintre cei înregimentați în falanga "corectitudinii politice" nu l-a trecut cu vederea pe poetul de la Ipotești. Ioan Petru Culianu, ca să mergem pe urmele exemplificărilor lui Theodor Codreanu, a avut la adresa poetului, într-o perioadă mai timpurie, cuvinte de laudă (și chiar de apărare contra cerberilor regimului comunist). Dar "de îndată ce a pus mâna pe măciuca ideologică a "corectitudinii"... a descoperit lucruri îngrozitoare despre Eminescu". El vede "un Eminescu foarte mic, un om grosolan și impulsiv, pasional, libidinos, cu care puțini
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
și în articole. Fidel gândirii antitetice, de esență transmodernă, Eminescu sublinia necesitatea echilibrului, în marginile adevărului, dintre național și cosmopolit, pretenția celui din urmă de a suprima ceea ce e național însemnând imposibilitatea de existență a cosmopolitismului însuși" (p. 67). Spre lauda sa, Theodor Codreanu merge până la capăt cu explicitarea asumțiilor sale, preluând "contradicția" lui Hegel (p. 21) și, mai ales, viziunea lui Stefan Lupașcu (p. 17). El aspiră să depășească modernitatea printr-o viziune "transmodernă", apelând la "doctrina echilibrului între antiteze
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
acea simplitate a avut un farmec deosebit. Am urmat exemplul mamei noastre Natura ! Nu înseamnă că trebuie să ne ruinăm într-o ocazie ca aceasta, mai ales că banul îl iei greu și se duce așa de ușor... Meritați toată lauda și cele mai frumoase complimente posibile pentru hotărârile de un realism mai real decât însăși realitatea. La Priponești găsisem bine și aranjasem situația în sensul cum am discutat împreună. Dacă a intervenit hotărârea aceasta, e mai bine. Eu mă gândeam
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
criticat de liderii D.P.S.G., a fost aducerea la cunoștința presei a datelor privind evoluția cercetărilor în materie judiciară înainte ca acestea să fie finalizate. Cauza aceasta a avut la bază dorința de celebritate a polițiștilor și apariția în ziare, cu laudele de rigoare. Șefii profesionali au fost rugați să discute cu personalul din subordine și să impună „cu toată seriozitatea o educație severă”, la care să se adauge afișarea unor inscripții (ex. „Păstrați taina ordinelor ce vi se dau”) care să
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
domeniul contraspionajului cu Divizia 10 Infanterie și a oferit, în continuare, agentului acoperit acte și documente cu aspect de autenticitate, în scopul aprofundării ramificațiilor spionajului sovietic în Dobrogea. Din păcate, la 25 mai 1927, datorită unui eveniment altminteri demn de laudă, acțiunea de intoxicare a comuniștilor a luat sfârșit. Compania de grăniceri Olănești, din Basarabia, a anunțat Divizia 10 că la punctul de trecere Răscăuți au fost arestați doi indivizi suspecți, dovediți la percheziție drept curieri comuniști, deoarece dețineau asupra lor
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Acțiuni logice de organizare și prelucrare a informației - Planificarea, structurarea, esențializarea, analiza, discriminarea, corelarea, asocierea, definirea, evidenți- erea, explicarea, compensarea, inferența, demonstrarea, ��generalizarea, concretizarea, ilustrarea, argumentarea, sintetizarea, interpretarea etc. * Acțiuni strategice de dezvoltare - Orientarea acțiunii și gândirii elevilor - Motivarea acțiunii - Laudă, dezaprobarea - Favorizarea exprimării opiniei personale - Adresarea de intrebari - Solicitarea elevilor să formuleze întrebări - Clarificarea problemelor - Acceptarea atitudinii elevilor - Valorificarea experienței elevilor - Exemplificarea conținutului nou, împreună cu propriile opinii - Crearea de situații-problema - Propunerea verificării practice experimentale * Impunere - Formulare de directive, ordine sau
ORDIN nr. 3.770 din 19 mai 1998 privind aprobarea Metodologiei formării continue a personalului didactic din învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121298_a_122627]
-
rezultatele anterioare - Raportează aprecierea la rezultatele celorlalți elevi * Crearea climatului afectiv-emotional - Stimulează interesul pentru cunoaștere - Favorizează satisfacerea reușitei fiecărui elev - Creează un climat de dialog autentic, de cooperare, de acțiune în grup etc. - Încurajează manifestarea independenței, originalității, gândirii nonconformiste, creatoare - Laudă, evidențiază, recunoaște meritele - Valorifica ceea ce este pozitiv la fiecare elev - Manifestă afecțiune față de elevi și față de obiectul de învătământ - Comunica semantic și ectosemantic - Manifestă simțul echilibrului și al umorului - Creează un climat nefavorabil - Respinge manifestarea autonomiei elevilor - Amenință, acuză, critică
ORDIN nr. 3.770 din 19 mai 1998 privind aprobarea Metodologiei formării continue a personalului didactic din învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121298_a_122627]
-
nepoți, bărbat de mîncare, rezumativ ne strînsărăm! perfectul simplu în acțiune, femeile prudente față de calamitatea în curs, nu ne prețuim destul femeile și științele derivate cu ele! intuim situația și voi îi ziceți psihologie, invenția filozofiei a fost ca o laudă masculină, moșul, cînd a venit tata din prizonierat, din Rusia, terminam clasa întîi! cît a durat pînă să-l vadă slab? o lună, că ei au fost într-un fel drogați, să nu-i vadă lumea că pleacă din Rusia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]