4,839 matches
-
lexicale et enseignement du vocabulaire"], în L'homme et son langage, p. 220. 312 Ibidem, p. 226. 313 Eugeniu Coșeriu, "Determinare și cadru", în Teoria limbajului și lingvistica generală, pp. 293-294. 314 Idem, "Vers l'étude des structures lexicales" ["Structure lexicale et enseignement du vocabulaire"], în L'homme et son langage, p. 235. 315 Singura excepție o constituie contextul "idiomatic", care e evocat fatalmente în orice vorbire, dat fiind că, după cum afirma chiar Coșeriu, nu există decât vorbire într-o anumită
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
p. 440. 333 Ibidem, p. 441. 334 Ibidem, p. 443. 335 Ibidem, p. 444. 336 Ibidem, p. 445. 337 Ibidem, p. 449. 338 Ibidem, p. 450. 339 Ibidem, p. 451. 340 Eugeniu Coșeriu, "Vers l'étude des structures lexicales" ["Structure lexicale et enseignement du vocabulaire"], în L'homme et son langage, pp. 250-252; Idem, Lecții de lingvistică generală, pp. 246-247; Idem, Lingvistica textului; Idem, Competencia lingüística etc. 341 Deși ar putea trece drept un "barbarism", compusul diaskezic (sau diasketic) ne-a
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Semn, simbol, cuvânt" ["Zeichen, Symbol, Wort", 1992], în Omul și limbajul său, pp. 112-134). O altă variantă la care ne-am gândit a fost aceea de "semnificat idiocultural" (care s-ar fi opus astfel într-o manieră mai clară "semnificatului lexical" sau "idiolingvistic", cum îl numește Coșeriu în Textlinguistik), însă și aceasta ar fi trimis prea mult la "cadrele" vorbirii "în general". Tipul de semnificat pe care îl propunem aici se apropie într-un anumit grad de "semnificatul în uz" despre
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
p. 157. 373 Ibidem, p. 11. 374 Lucian Blaga, "Studiul proverbului" [1925], în Opere, vol. 7: Eseuri, ediție îngrijită de Dorli Blaga, Editura Minerva, București, 1980, p. 390. 375 Ibidem, p. 391. 376 Eugeniu Coșeriu, "Către o tipologie a câmpurilor lexicale", p. 320. 377 Idem, "Zece teze despre esența limbajului și a semnificației", în Omul și limbajul său, p. 11. 378 Idem, "Limbajul și înțelegerea existențială a omului actual", în Omul și limbajul său, p. 159. 379 Idem, "Zece teze despre
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
în pragmatică, p. 129). 423 "Cuvintele grecești brotós și anthrôpos desemnează aceeași clasă de obiecte (oamenii), dar nu semnifică "același lucru": brotós semnifică "omul ca non-zeu", anthrôpos semnifică "omul ca non-animal"." (Eugeniu Coșeriu, "Vers l'étude des structures lexicales" ["Structure lexicale et enseignement du vocabulaire"], în L'homme et son langage, p. 251) 424 Cu privire la importanța fundamentală a conceptului de CONȘTIINȚĂ în creștinism și la modalitățile de lexicalizare a acestui concept în traducerile religioase românești, v. erudita și pertinenta exegeză din
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
după terminarea lecturii; - îi creează cititorului o stare de lipsă (el simte că-i lipsește ceva în cunoașterea sa, iar umplerea acestei lipse se va putea face doar prin citirea textului, a operei); c. (de-a dreptul) șocant: prin structura lexicală, morfologică, sintactică etc.; prin dimensiuni; sau prin alte mijloace; - uneori decodarea titlului se poate face: a. direct, la prima citire a sa; referința la conținutul textului vine de la sine; se presupune; b. pe parcursul citirii operei; c. după terminarea lecturii; d.
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
de la sine; se presupune; b. pe parcursul citirii operei; c. după terminarea lecturii; d. uneori, după reluarea textului; e. alteori Ț niciodată (v. „Cântăreața cheală”, de E. Ionescu). Alte obiective; de urmărit: 1. componenta sau componentele morfologice ale titlului; 2. valoarea lexicală, semantică a componentelor; domeniul sau sfera lor lexicală, puterea lor de sugestie; 3. efectele stilistice scontate de autor. Motivul literar - este un component de bază al structurii operei literare; - este modalitatea de realizare a temei din opera literară; („Tema unei
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
c. după terminarea lecturii; d. uneori, după reluarea textului; e. alteori Ț niciodată (v. „Cântăreața cheală”, de E. Ionescu). Alte obiective; de urmărit: 1. componenta sau componentele morfologice ale titlului; 2. valoarea lexicală, semantică a componentelor; domeniul sau sfera lor lexicală, puterea lor de sugestie; 3. efectele stilistice scontate de autor. Motivul literar - este un component de bază al structurii operei literare; - este modalitatea de realizare a temei din opera literară; („Tema unei părți indivizibile se numește motiv.” Ț B. Tomașevski
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
de la un ținut la altul (!! vezi și regionalismele frecvente); - este un ântec liric, nu se recită, deci se cântă; -realizarea artistică a doinei implică două forme: una literară (textul) și alta muzicală (melodia); deci, se caracterizează nu numai prin opoziția lexicală oral / scris, ci și prin vorbit / cântat; în realitate, această opoziție este sincretismul text / melodie; (!!) prin aceasta se apropie de baladă, bocet, colind, cântecul de seceriș, etc.; - statutul de operă literară artistică rezultă din conturarea, cu ajutorul cuvântului, a imaginii vieții
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
personificarea pare firească, obișnuită, chiar necesară);multe imagini auditive și vizuale; - limpezimea contexturii lirice; - legătura om - natură (uneori, comuniunea om - natură); - uneori apar elemente ale fantasticului; - limbajul este simplu, popular; cuvintele provin din masa vocabularului; apar cuvinte din aceeași sferă lexicală (pentru insistență, pentru sublinierea trăirii);expresii tipice („foaie verde”; „frunză verde”; etc. Ț de aceea se mai numesc și „cântece de frunză”);apar perechi antonimice: bine Ț rău; dragoste Ț ură etc.; - predomină diminutivele (care au un mare rol); - construcții
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
accentul se pune pe sentimentele de bucurie sau de tristețe ale autorului; - presupune o anumită tehnică picturală a limbajului, aplicabilă atât în zugrăvirea naturii, cât și a oamenilor; - predomină elementele lirice, dublate de descriere;pastelul nu este o simplă consemnare lexicală de impresii sau peisaje; este rezultatul supradimensionării de laborator a senzațiilor, în tehnica specifică a poeziei ca hiperbolă de limbaj; - sensibilizează, emoționează, dar și instruiește; mai ales însă, descoperă frumosul, diafanul, plăcutul (ori contribuie la înțelegerea acestora); - natura este percepută
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
de aceea, Rawls nu introduce în definiția sa a structurii de bază considerații cu privire la proprietate. Socialismul marxist este contrar liberalismului nu pentru că ar practica proprietatea colectivă, ci pentru că o practică împotriva normelor care decurg din primul principiu al dreptății. Ordinea lexicală" despre care vorbește Rawls în aplicarea principiilor dreptății are în vedere faptul că nu se poate construi un regim politic plecând de la considerații care țin de al doilea principiu și ignorând în totalitate drepturile și libertățile fundamentale definite de primul
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
nici în ediția revăzuta din 1995 (Dicționarul figurilor de stil). În al doilea rând, trebuie semnalat că pornind de la Hașdeu, si nu de la Bréal Dragomirescu încearcă să aplice conceptul de "idee latentă" la cercetările de stilistica în felul următor: "Unitățile lexicale ale limbii conserva în structura lor semantica ecoul tuturor propozițiilor care le-au generat; ba putem spune, cum se știe, ca orice cuvânt, în primul rând autosemantic, a fost, la origine, o propoziție. "După cum o formă gramaticala [flexionara] nu este
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
cuvântului în sine sau etimologia, sub care înțelege și fonologia precum și teoria despre formarea cuvintelor [etimologia este termenul utilizat în trecut și pentru a desemna morfologia, n.m. C.M.]; 2. Doctrina funcțiunii cuvintelor în sine sau semasiologia, care cercetează semnificațiunea formelor lexicale ale limbei [prin funcțiune, ca și la Schleicher, trebuie să înțelegem aici 'semnificație', n.m. C.M.]. ÎI. Doctrina despre cuvânt ca membru al propozițiunii sau, pe scurt, sintaxa, coprinzând: 1. Doctrina formelor cuvântului în propozițiune sau doctrina flexiunii; 2. Doctrina funcțiunii
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
reprezentată de "studiul faptelor unei limbi ca fiind motivate de cunoașterile (idei, convingeri, concepții, ideologii) despre "lucruri"; deci și despre stratificarea socială a comunităților și despre limbajul însuși că fapt "real". Așa, de exemplu: în ce mod o anumita organizare lexicala corespunde unui anumit tip de experiență și de cunoaștere intuitivă a realității?" (ibid., p. 145); (3) ETNOLINGVISTICA DISCURSULUI, justificată de faptul că "discursurile (în particular, discursurile și tipurile de discursuri tradiționale într-o comunitate) pot fi considerate de asemenea și
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
meaning is objective); it is the people's experience regarding the animal "horse" that is different. 1.2. Even if easy to perceive în theory, the difference between words and things is not șo simple în practice. When studying the lexical units, we have to wonder, for each different case, "what is given by the contents of language aș such and what is owed, on the other hand, to the experience regarding the extra-linguistic world" (Coseriu 1970: 189). What does this
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
sintaxa, noematologia și lexiologia (de fapt, obiectele lor) sunt la fel de bine reprezentate cu ajutorul legăturilor dintre triunghiurile întregi sau ale anumitor laturi ale lor sau ale spațiilor goale dintre ele. 36 Eugeniu Coșeriu deosebește mai multe tipuri de semnificat: (1) semnificatul lexical, care corespunde acelui CE al aprehensiunii lumii extralingvistice, adică semnificatul comun cuvintelor dintr-o serie precum: negru, negreața, înnegri (în spaniolă, spre deosebire de română, se poate exemplifică cu o serie legată de culoarea albă în care apare și adverbul: blanco, blancura
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
perfecționare. Trebuie avut în vedere, în primul rând, limbajul celor mici, întrucât considerăm că ameliorarea și dezvoltarea acestuia poate avea influențe pozitive asupra gândirii și întregii personalități a copilului. Este știut că un limbaj dezvoltat, sub toate aspectele sale (fonetic, lexical, semantic, gramatical), permite o receptare optimă a cunoștințelor, sporirea comunicativității și a capacității de înțelegere. Copiii trebuie să dobândească, încă de la această vârstă (preșcolară), capacitatea de a comunica cu cei din jur, de a-și exprima în mod inteligent, inteligibil
Caleidoscop by Carmen Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93506]
-
de la vârsta preșcolară copilul își dezvoltă vocabularul activ și pasiv pe baza experienței sale de viață, a relațiilor cu ceilalți, unul dintre obiectivele cadru ale educării limbajului în grădiniță fiind „educarea unei exprimări orale corecte din punct de vedere fonetic, lexical și sintactic”[5, p.36]. Astfel, sub raport lexical și sintactic copiii își îmbogățesc vocabularul activ și pasiv pe baza experienței, a activității personale, dar și a relațiilor cu ceilalți, utilizând un limbaj oral corect din punct de vedere gramatical
Caleidoscop by Carmen Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93506]
-
pasiv pe baza experienței sale de viață, a relațiilor cu ceilalți, unul dintre obiectivele cadru ale educării limbajului în grădiniță fiind „educarea unei exprimări orale corecte din punct de vedere fonetic, lexical și sintactic”[5, p.36]. Astfel, sub raport lexical și sintactic copiii își îmbogățesc vocabularul activ și pasiv pe baza experienței, a activității personale, dar și a relațiilor cu ceilalți, utilizând un limbaj oral corect din punct de vedere gramatical. Ei învață cuvinte noi în cadrul jocurilor, intuiesc sensul unui
Caleidoscop by Carmen Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93506]
-
trebuie să le spălăm înainte de a le consuma), conducând prin întrebări atât la expunerea unor cunoștințe despre natură, unele elemente matematice, cât spre formarea unor deprinderi de igienă personală. Totodată, prin expunere liberă, ei au exersat deprinderi de exprimare (fonetică, lexicală, gramaticală). O altă formă de exersare a gândirii am cosiderat-o a fi realizarea în comun de produse complexe, pe o temă dată: construcții, modelaje, desene, în grupuri mici de lucru. Punerea în comun a cunoștițelor și eforturilor copiilor cu deficiență
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
că un rezbel poate fi iminent. În fața unei conflagrații generale probabile am întrebat care este politica guvernului. Astfel se pun în lumină intențiile articolului, preocuparea pentru destinele țării, chiar dacă problema este „probabilă”, nu sigură. Cuvintele folosite se află în câmpul lexical al incertitudinii: „ne pare”, „probabil”, „prevederile”, „probabile”. De asemenea se remarcă folosirea în același contexz a doi termeni sinonimici: „rezbel” și „conflagrație”, unul arhaic și celălalt neologic. Înainte de a încheia articolul, Eminescu face încă o dată dovada intențiilor curate în scrierea
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cătălina ROTARU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93146]
-
cu noi pe temeiul unui articol reprodus din Poșta privitor la antagonismul dintre moldoveni și munteni (p.348). În acest paragraf introductiv se întâlnește conceptul de față pozitivă/față negativă. Fiecărui tip de „față” îi este specific un anumit câmp lexical. Astfel, Românul „a contractat năravul”, „combătând”, „polemizează”, pe când noi, Timpul „am reprodus”, „împărtășim numai în parte”. Se observă clar că lexicul atribuit Românului are o conotație negativă. Exemplele de lexic specific „feței negative” nu se opresc aici, ele se întâlnesc
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cătălina ROTARU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93146]
-
perioadă hotărâtoare pentru formarea lor ca vorbitori competenți ai limbii române implică familiarizarea organizată și științifică a elevilor cu dicționarul. Prin intermediul acestui instrument important de lucru, la școală sau acasă, elevul realizează o lectură activă, științifică, temeinică, face noi achiziții lexicale și învață cum se scriu corect unele cuvinte mai dificile. Inițierea elevilor în folosirea dicționarului trebuie să înceapă din clasele ciclului primar, extinzându-se la clasele gimnaziale prin prezentarea amănunțită a acestei „cărți” de lucru, valoroasă în ucenicia cunoașterii. În vederea
Caleidoscop by Marlena Cristiana Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93492]
-
rămân diversitatea și instabilitatea, variația de la un oraș la altul, de la un grup la altul, de la o zi la alta, dar mai ales eterogeneitatea. La modul general, limbajul tinerilor nu este descris decât ca vocabular, ca repertoriu limitat de unități lexicale formate plecând de la procese neologice tradiționale (prefixare, sufixare, împrumut). Mediatizarea participă la integrarea acestui limbaj al tinerilor în imaginarul nostru colectiv, deși acest tratament integrator se lovește de rezistența utilizatorilor săi obișnuiți dornici să păstreze integritatea limbajului lor. Predarea limbii
Caleidoscop by Elena Dăscălița () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93231]