4,034 matches
-
totală de 237 miliarde lei vechi. Ana Electronic a preluat cele 40 de spații comerciale ale FSE, iar pe 38 dintre acestea le-a vândut mai târziu, indirect, către Loteria Română, într-o tranzacție contestată, care a făcut obiectul dosarului Loteria I . Tot în dosarul Loteria II, Gheorghe Copos, în calitate de acționar majoritar al Ana Imep și Roza Giulio - Giuzepe - în nume propriu, în calitate de administrator al "Rom Tur GM Impex" , și vicepreședinte al Consiliului de Administrație al Ana Grup au derulat concertat
Dosarul „Loteria II” () [Corola-website/Science/321113_a_322442]
-
vechi. Ana Electronic a preluat cele 40 de spații comerciale ale FSE, iar pe 38 dintre acestea le-a vândut mai târziu, indirect, către Loteria Română, într-o tranzacție contestată, care a făcut obiectul dosarului Loteria I . Tot în dosarul Loteria II, Gheorghe Copos, în calitate de acționar majoritar al Ana Imep și Roza Giulio - Giuzepe - în nume propriu, în calitate de administrator al "Rom Tur GM Impex" , și vicepreședinte al Consiliului de Administrație al Ana Grup au derulat concertat, la diferite intervale de timp
Dosarul „Loteria II” () [Corola-website/Science/321113_a_322442]
-
le permită închiderea acesteia prin delistarea societății de la bursă. Această activitate s-a desfășurat cu participarea a lui Niculaie Ghinea, Sorin Pantiș și Camelia-Rodica Voiculescu. Magistrații Tribunalului București au decis, pe 27 mai 2009, să decline competența privind judecarea procesului Loteria II în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție. La data de 23 octombrie 2009 Înalta Curte de Casație și Justiție a decis că nu este competentă să judece dosarul Loteria II, trimițând dosarul la tribunal. În data de 27 ianuarie
Dosarul „Loteria II” () [Corola-website/Science/321113_a_322442]
-
pe 27 mai 2009, să decline competența privind judecarea procesului Loteria II în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție. La data de 23 octombrie 2009 Înalta Curte de Casație și Justiție a decis că nu este competentă să judece dosarul Loteria II, trimițând dosarul la tribunal. În data de 27 ianuarie 2010 dosarul a intrat pe rolul Judecătoriei Sectorului 2 din București. Această instanță a pronunțat sentința de condamnare a inculpaților în data de 29 ianuarie 2013. George Copos a fost
Dosarul „Loteria II” () [Corola-website/Science/321113_a_322442]
-
condamnare a inculpaților în data de 29 ianuarie 2013. George Copos a fost condamnat la patru ani de închisoare, pentru evaziune fiscală în formă continuată. Pe 25 iunie 2015, Tribunalul București a decis achitarea tuturor celor 13 inculpați din dosarul Loteria II, decizia nefiind definitivă.
Dosarul „Loteria II” () [Corola-website/Science/321113_a_322442]
-
Dosarul Loteria I a fost un scandal de evaziune fiscală din România care l-a avut în centru pe omul de afaceri George Copos. În vara anului 2004, Loteria Națională a cumpărat un pachet de 38 de spații comerciale, indirect, de la compania
Dosarul „Loteria I” () [Corola-website/Science/321112_a_322441]
-
Dosarul Loteria I a fost un scandal de evaziune fiscală din România care l-a avut în centru pe omul de afaceri George Copos. În vara anului 2004, Loteria Națională a cumpărat un pachet de 38 de spații comerciale, indirect, de la compania Ana Electronic a lui George Copos. Tranzacția s-a realizat prin trei intermediari, două persoane fizice (Ion Matei și Nicolae Ghinea) și o firmă, Rom Tour GM
Dosarul „Loteria I” () [Corola-website/Science/321112_a_322441]
-
Tranzacția s-a realizat prin trei intermediari, două persoane fizice (Ion Matei și Nicolae Ghinea) și o firmă, Rom Tour GM Impex SRL. Cei trei intermediari au cumpărat de la George Copos la un preț foarte mic. Ei au revândut apoi Loteriei, după doar câteva săptămîni, la un preț de 10-12 ori mai mare. Copos a ales această metodă de a vinde cele 38 de clădiri Loteriei deoarece persoanele fizice sunt scutite de impozit în cazul tranzacțiilor imobiliare, iar cealaltă persoană juridică
Dosarul „Loteria I” () [Corola-website/Science/321112_a_322441]
-
intermediari au cumpărat de la George Copos la un preț foarte mic. Ei au revândut apoi Loteriei, după doar câteva săptămîni, la un preț de 10-12 ori mai mare. Copos a ales această metodă de a vinde cele 38 de clădiri Loteriei deoarece persoanele fizice sunt scutite de impozit în cazul tranzacțiilor imobiliare, iar cealaltă persoană juridică era o microîntreprindere, care a plătit impozitul legal specific IMM-urilor, de doar 1,5%, în loc de 25% cât ar fi trebuit să plătească Ana Electronic
Dosarul „Loteria I” () [Corola-website/Science/321112_a_322441]
-
de impozit în cazul tranzacțiilor imobiliare, iar cealaltă persoană juridică era o microîntreprindere, care a plătit impozitul legal specific IMM-urilor, de doar 1,5%, în loc de 25% cât ar fi trebuit să plătească Ana Electronic dacă ar fi vândut direct Loteriei. De fapt, Loteria Română a plătit 5,2 milioane de euro pentru cele 38 de spații unor intermediari care au legătură directă cu George Copos. Dacă acesta ar fi vândut spațiile Loteriei direct prin firma sa, el ar fi trebuit
Dosarul „Loteria I” () [Corola-website/Science/321112_a_322441]
-
cazul tranzacțiilor imobiliare, iar cealaltă persoană juridică era o microîntreprindere, care a plătit impozitul legal specific IMM-urilor, de doar 1,5%, în loc de 25% cât ar fi trebuit să plătească Ana Electronic dacă ar fi vândut direct Loteriei. De fapt, Loteria Română a plătit 5,2 milioane de euro pentru cele 38 de spații unor intermediari care au legătură directă cu George Copos. Dacă acesta ar fi vândut spațiile Loteriei direct prin firma sa, el ar fi trebuit să plătească un
Dosarul „Loteria I” () [Corola-website/Science/321112_a_322441]
-
plătească Ana Electronic dacă ar fi vândut direct Loteriei. De fapt, Loteria Română a plătit 5,2 milioane de euro pentru cele 38 de spații unor intermediari care au legătură directă cu George Copos. Dacă acesta ar fi vândut spațiile Loteriei direct prin firma sa, el ar fi trebuit să plătească un impozit de peste un milion de euro. După ce a vândut prin intermediari, Copos a plătit doar 1,5% din suma tranzacției, adică 78.000 de euro. Cele 38 de spații
Dosarul „Loteria I” () [Corola-website/Science/321112_a_322441]
-
doar 1,5% din suma tranzacției, adică 78.000 de euro. Cele 38 de spații comerciale au fost obținute de Ana Electronic prin preluarea societății "Fast Service Electronica SA București", preluare care a fost de asemenea contestată, făcând obiectul dosarului Loteria II . Urmărirea penală a fost declanșată pe 11 ianuarie 2006 de către procurorii Direcției Naționale Anticorupție, sub acuzația de evaziune fiscală. Pe 6 iunie 2006, George Copos a fost trimis in judecată, alături de alte patru persoane. Cu câteva zile înainte (la
Dosarul „Loteria I” () [Corola-website/Science/321112_a_322441]
-
patru persoane. Cu câteva zile înainte (la 1 iunie) acesta demisionase din funcția ocupată în Guvern, de vicepremier. Ceilalți inculpați în dosar erau Gilio Giuzepe Roza (administrator la SC Romtour SRL) - evaziune fiscală; Nicolae Cristea (director general la Compania Națională Loteria Română) - complicitate la evaziune fiscală; Stelian Ioan Rațiu (administrator la firma Transilvania International) - evaziune fiscală; Gabriel Rogoveanu (agent imobiliar la firma Euroest Invest) - complicitate la evaziune fiscală. La data de 22 octombrie 2007 Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ
Dosarul „Loteria I” () [Corola-website/Science/321112_a_322441]
-
11 noiembrie același an. Acțiunea cărții se petrece în Norvegia, în județul Telemark. Logodnicul Huldei Hansen, aflat la bordul unui vas de pescuit naufragiat în largul insulei Terranova, este dat dispărut. Singurul lucru rămas în urma sa este un bilet de loterie pus într-o sticlă la momentul naufragiului, a cărui tragere urmează să aibă loc abia câteva luni mai târziu. Mama Huldei are datorii mari către antipaticul Sandgoïst, iar biletul de loterie capătă o enormă valoare financiară, căci istoria rocambolescă asociată
Un bilet de loterie () [Corola-website/Science/321314_a_322643]
-
Singurul lucru rămas în urma sa este un bilet de loterie pus într-o sticlă la momentul naufragiului, a cărui tragere urmează să aibă loc abia câteva luni mai târziu. Mama Huldei are datorii mari către antipaticul Sandgoïst, iar biletul de loterie capătă o enormă valoare financiară, căci istoria rocambolescă asociată lui îl face dorit de către unele ziare și unii colecționari. Hulda este împărțită între dorința de a păstra ultima urmă a iubitului ei și aceea de a-și ajuta mama. Cu
Un bilet de loterie () [Corola-website/Science/321314_a_322643]
-
împărțită între dorința de a păstra ultima urmă a iubitului ei și aceea de a-și ajuta mama. Cu toată durerea pe care i-o aduce în suflet, evenimentele o obligă să vândă biletul în cele din urmă. Odată cu tragerea loteriei, lucrurile iau o întorsătură fericită. Deputatul Sylvius Hog, pe care Hilda și fratele ei îl salvaseră la un moment dat de la înec, găsește biletul de loterie și îl răscumpără. Biletul se dovedește a fi câștigător, datoria către Sandgoïst este plătită
Un bilet de loterie () [Corola-website/Science/321314_a_322643]
-
în suflet, evenimentele o obligă să vândă biletul în cele din urmă. Odată cu tragerea loteriei, lucrurile iau o întorsătură fericită. Deputatul Sylvius Hog, pe care Hilda și fratele ei îl salvaseră la un moment dat de la înec, găsește biletul de loterie și îl răscumpără. Biletul se dovedește a fi câștigător, datoria către Sandgoïst este plătită, iar Hulda își recapătă iubitul, salvat din naufragiu de un vas care trecea prin zonă. Romanul conține douăzeci de capitole, fără titlu. La baza romanul au
Un bilet de loterie () [Corola-website/Science/321314_a_322643]
-
Cartea relatează desfășurarea unui gigantic joc pe teritoriul Statelor Unite, în care fiecare căsuță corespunde unui stat american. William J. Hypperbone, un excentric bogat, decide să își lase averea unuia dintre locuitorii orașului Chicago. Astfel, după moartea sa, are loc o loterie în cadrul căreia sunt aleși șase "concurenți", care trebuie să participe la "Jocul gâștei", desfășurat la scara Statelor Unite. Cei șase concurenți aleși prin tragere la sorți sunt artistul Max Réal (cu însoțituroul său, Tommy), boxerul profesionist Tom Crabbe (cu antrenorul său
Testamentul unui excentric () [Corola-website/Science/321322_a_322651]
-
proiecte au fost însă bine primite de public. Unul a fost cea mai mare roată din lume, Roata mileniului sau London Eye (Ochiul Londrei) care a fost ridicată temporar, dar a devenit permanentă pentru că atrage 4 milioane de vizitatori anual. Loteria Națională a alocat sume mari de bani pentru finanțarea lucrărilor de îmbunătățire a atracțiilor deja existente, ca, de exemplu, British Museum. Documentul numit London Plan (un document revizuit periodic care conține strategia de dezvoltare, principiile și obiectivele administratorilor) publicat de
Istoria Londrei () [Corola-website/Science/320692_a_322021]
-
de grași sau de slabi, conform standardelor umane). Boala, deși esențială pentru supraviețuirea oamenilor de pe Helliconia, este fatală pentru pământenii de pe Avernus, care nu au capacitatea naturală de a se apăra. Cu toate acestea, mulți dintre ei participă la o "loterie" la care pot câștiga o vizită pe suprafața planetei și interacțiunea personală cu populația, știind că boala mortală îi va ucide în câteva zile.
Helliconia () [Corola-website/Science/320755_a_322084]
-
în jurul anului 1900. Printre membrii comunității evreiești din Hârlău sunt de menționat jurnalistul Horia Carp (1869-1945), fost senator și secretar general al Comunității Evreilor din București în perioada interbelică, Michel Landau (1895-1976), fost deputat în Parlamentul României și director al Loteriei Naționale a Israelului, dr. W. Abeles (n. 1903), director general al Organizației Sănătății din Ierusalim și ambasador al Israelului în Columbia (1960-1963) și Costa Rica, dramaturgul Mihail Davidoglu (1910-1987) și prof.dr. Carol Iancu (n. 1946), istoric francez contemporan. La sfârșitul secolului
Sinagoga Mare din Hârlău () [Corola-website/Science/320791_a_322120]
-
armatelor sale, inclusiv pe Beauregard și pe oamenii săi general-maiorului William T. Sherman. După încheierea carierei militare, Beauregard a fost director al unei companii de cale ferată. A devenit unul dintre puținii veterani confederați care s-au îmbogățit, datorită promovării Loteriei Louisiana. Astăzi, el este denumit în lucrările istorice P.G.T. Beauregard, deși, în timpul războiului, nu își folosea primul prenume și se semna G.T. Beauregard.
Pierre Beauregard () [Corola-website/Science/320841_a_322170]
-
începe cu achiziționarea unui secreter vechi de acaju de către Gerbois, profesor de matematică la Liceul din Versailles. Secreterul este ulterior furat de Arsène Lupin. Mai târziu, Lupin și profesorul își dau seama că în el se află un bilet de loterie, uitat de profesor într-un sertar, și care iese câștigător la tragerea loteriei. Lupin reușește să obțină jumătate din câștig în timp ce realizează o scăpare aproape imposibilă alături de o femeie blondă. După furtul unui diamant albastru, din nou de către o femeie
Arsène Lupin contra lui Herlock Sholmes () [Corola-website/Science/323339_a_324668]
-
la Liceul din Versailles. Secreterul este ulterior furat de Arsène Lupin. Mai târziu, Lupin și profesorul își dau seama că în el se află un bilet de loterie, uitat de profesor într-un sertar, și care iese câștigător la tragerea loteriei. Lupin reușește să obțină jumătate din câștig în timp ce realizează o scăpare aproape imposibilă alături de o femeie blondă. După furtul unui diamant albastru, din nou de către o femeie blondă, inspectorul de poliție Ganimard face legătura cu Lupin și este solicitat ajutorul
Arsène Lupin contra lui Herlock Sholmes () [Corola-website/Science/323339_a_324668]