10,420 matches
-
să mi-l imaginez din nou... Credeți-mă! s-a rugat cu voce tânguitoare, Iuliana. Comisarul Olaru a liniștit-o cu privirea în timp ce s-a ridicat de pe scaun și s-a așezat, încet și grijuliu, pe marginea patului. I-a mângâiat cu blândețe fruntea și mâna de care erau prinse tuburile cu perfuzie. După o pauză lungă, simțindu-i pulsul cum intră în normal, aproape că i-a șoptit rugător: - Iuliana, fetiță scumpă, numai dacă vrei tu, dacă poți... aș vrea
EPISODUL 5, CAP. II, ALERTĂ GENERALĂ, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1639 din 27 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352989_a_354318]
-
adresat comisarul Silviei în timp ce se apropia de pat. Iar tu, Iuliana, să fii pregătită să-l recunoști și să-l acuzi, ne-am înțeles? Așa! Să fii cuminte și... ne mai întâlnim, a adăugat el zâmbindu-i în timp ce i-a mângâiat mâna liberă cu blândețe. Procurorul și-a luat lua grăbit geanta de pe patul de alături, ofițerul de poliție le-a salutat pe femei cu o ușoară înclinare a capului și, amândoi, s-au îndreptat cu mare grabă spre ușă. Plânsul
EPISODUL 5, CAP. II, ALERTĂ GENERALĂ, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1639 din 27 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352989_a_354318]
-
genunchi, lângă tulpina unui stejar bătrân, de teamă să nu urmez calea aburilor. Mușchiul verde îi acoperea rădăcinile groase de la suprafață și o parte din tulpină. Mi-am așezat palmele peste scoarța lui noduroasă și cu mâinile tremurânde l-am mângâiat. Îl simțeam cum mă privește și cum mă primește lângă el. Am deschis larg brațele și l-am îmbrățișat până când mugurii au început să îmi țâșnească prin piele. Era primăvară, o primăvară timpurie în care viorelele priveau cu sfială spre
PRINTRE CRĂPĂTURILE TIMPULUI de MARIA IEVA în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353105_a_354434]
-
te gonesc, te ceartă... Când iarna vine cu al ei frig, Stai zgribulit în zloată. Cățel pribeag, ce n-ai un rost, Ești prigonit de soartă... Și nu-ți dă nimeni adăpost, Când scheuni lângă poartă. Te bucuri când ești mângâiat Și dai timid din coadă, Iar sufletul ți-e împăcat Când ai stăpân și zgardă. Tu-i ești prieten devotat Cu viața ta îl aperi. Și îl iubești cu-adevărat, De la el,dragoste ceri. Gabriela Amzulescu-Zidaru Referință Bibliografică: PRIBEAGUL / Gabriela
PRIBEAGUL de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353130_a_354459]
-
Maria Ieva Publicat în: Ediția nr. 1447 din 17 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului NEPUTINȚA DE A VISA ne cunoșteam fără să ne știm mi-ai pipăit sufletul într-o lume oarbă printre crengile merilor înțepați cu vârful în pământ mângâind bezna din pântecul mamei între cuvinte înjumătățite învățând să pășim în sens invers acelor de ceasornic ca o dimineață ce-și căuta răsăritul ne știam fără să ne cunoaștem ne-am privit în oglinda primului apus dezmierdând ultima suflare de
CURCUBEUL IUBIRII (POEME) de MARIA IEVA în ediţia nr. 1447 din 17 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353104_a_354433]
-
rază timidă se pierde, Dă-mi drumul la vise să pot să îți scriu! Pe flori de cicoare, pe leandrii trecuți Să-ți las sărutarea, să-ți spun că mi-e dor Și fluturii albi ce umblă desculți Să-ți mângâie visul cu lacrima lor. Cu stele de gheață și fulgere stinse Presară-mi perdeaua ce-ai tras-o la geam, Iar jumătatea tăcerilor plânse Picteaz-o cu frunze căzute din ram. Stropește-mi cărarea cu mir și cu rouă, Când ochii
CURCUBEUL IUBIRII (POEME) de MARIA IEVA în ediţia nr. 1447 din 17 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353104_a_354433]
-
dor e un suspin ! Miros de iarbă nou tăiată, Visez în nopți de feerie, Și mă trezesc nemângâiată, Cu gândul la copilărie. Rămâne visul meu sublim, Să am părinți și mângâiere, Să am la cine să revin, Și ce să mângâi la durere ! IUBIRILE CARE NU MOR ! Polen se cerne ca din cer, Sub tei, ninsoarea aurie Încarcă locul cu mister Și sufletul cu bucurie . Clepsidra împiedicata-n mers Îndeamnă timpul la odihnă, Și pe polen se scrie vers, Și dragostea
PĂCATUL PRIMĂVERII (VERSURI) de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1323 din 15 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353121_a_354450]
-
cordonul ombilical și mă înalț pentru a coborî într-o lume permanent în mișcare renunț să caut adevărul depun armele sărut pământul binecuvântez cerul și mă las copleșită de bucuria valului care se împreunează cu marea ridic degetele pentru a mângâia curcubeul învăț tabla adunării și scăderii refuz să înțeleg logaritmii sar peste gropile din asfalt simt tremurul frunzelor aripile fluturilor tăcerea greierilor închid poarta cimitirului și privesc fiecare răsărit ca o promisiune DINCOLO DE MINE dincolo de mine începe nesfârșirea și fiecare
TĂCEREA MACILOR (POEZII) de MARIA IEVA în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353106_a_354435]
-
ai ivit La geamul din sufragerie. Cu tine-n suflet am adormit Și mă trezesc în reverie... Foșnetul frunzelor care mor Îngemănează-al nopții geamăt... Tulburător, sublimul decor, Revarsă al naturii freamăt. Stele pe gene mi se-așază Și îmi mângâie pleoapa fină, Toamna în mine-agonizează, Eu vreau să urc înspre lumină... Sub lujerul iubirii tale, Adăpostindu-mă, tăcută, Să te-ntâlnesc din nou în cale, Iubirea mea de mult știută... În ochii mei vii, de smaralde, Pierzându-te, să te
TOAMNĂ RUGINIE de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353140_a_354469]
-
făcut roșii ca sfecla, uitându-se surprinse una la alta. M-au întrebat că...de unde am aflat eu de acest hașgheu, că este ultrasecret. Că...numai persoane importante uzează de el. -Nu cumva...ai pe cineva...pe undeva? Mi-am mângâiat barba ca un vizir, zâmbind misterios: -Uite că am! Atunci, ele, că...câr, că...mâr, că dumneavoastră nu cunoașteți condițiile de acordare a pensiei în avans. Că, trebuie să garantaze cineva, că trăiți pe întreaga perioadă cât vi se acordă
FRAGMENT 1 DIN NUVELA OMUL DIN VIS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353097_a_354426]
-
mai jos. Abia mă mai țineam și făceam eforturi supra...acariene să mă ridic acolo, între sâni. Sigur veți spune dumneavoastră, domnilor care mă invidiați, că este un deliciu să urci pe corpul frumoasei doamne, să aluneci pe pulpe, să mângâi șoldul fără urme de slănină, să alergi în extaz pe circumferința taliei și să te culci în văgăuna aia parfumată, numită buric.Apoi, beat de fericire, să te urci pe sâni și să te dai pe tobogan până în valea adâncă
FRAGMENT 1 DIN NUVELA OMUL DIN VIS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353097_a_354426]
-
întindea blăni de oaie pe care desena linii cu creionul chimic, tăia, cosea cu ață de fitil trasă peste un ghem de ceară apoi înălța în lumina gălbuie a lămpii căciuli pe care le scutura, le privea atent apoi le mângâia, le învelea în ziar și le punea pe dulap, în sală, unde așteptau până veneau stăpânii după ele... Acum, lângă porumbar, tata ascuțea araci. Căldura era ca o cocă, trebuia să o dai la o parte să te poți mișca
DE SILVIA OLTEANU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1323 din 15 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353119_a_354448]
-
Acasa > Strofe > Delicatete > ȘOPTEȘTE AMURGUL ÎN TAINICE GÂNDURI... Autor: Daniela Tiger Publicat în: Ediția nr. 1323 din 15 august 2014 Toate Articolele Autorului Șoptește amurgul în tainice gânduri, mătasea durerii mă penetrază, îmi mângâie perfid sufletul înnorat de iluzii incolore, explodează în schije de vise, se încolăcește pe arterele unor fade picături de speranță le sufocă, subjugarea lor jalnică mă înfioară, le adulmecă pofticios și cu plăcere sadică ucide stele. Referință Bibliografică: Șoptește amurgul
ŞOPTEŞTE AMURGUL ÎN TAINICE GÂNDURI... de DANIELA TIGER în ediţia nr. 1323 din 15 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353150_a_354479]
-
către soare. Și mă trezesc în noaptea cea adâncă, În miezul iernii neîndurătoare, Când gerul se întinde până-n zare Și când zăpada ne așteaptă lângă. Dar viscolul învălmășește malul, Și chipu-i de nisip, în mare pripă, Chiar dacă marea-l mângâie cu valul Și-i mai aproape-n fiecare clipă. Nu știm când este vis și când realul, De sentimente tot făcând risipă. Leonte Petre Sursa foto: Internet Referință Bibliografică: RISIPĂ / Leonte Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2194, Anul
RISIPĂ de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353183_a_354512]
-
cum sunt Mie nici nu-mi pasă! MEMORIA MÂINILOR... Și mâinile își aduc aminte de tine, Binecuvântată fie memoria lor! Ele niciodată la greu și la bine În viața aceasta nu mă mai dor, Zugrăvindu-ți frumusețea deplină, Când îți mângâie gândul fecund, La toate întrebările dinspre lumină Cu mâinile-acestea eu îți răspund; Mâinile-acestea își aduc aminte De trupul tău logodit din fecioară, Între ele aerul e tot mai fierbinte, Aerul nostru cel dinspre vară. Când mă rog ziua, noaptea sub
POEME PENTRU TINE de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1323 din 15 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353151_a_354480]
-
ani de zile a dus-o părintele Emanuil cu sfatul, apoi în biserică ținea cele mai alese predici, citea frumos Evanghelia și o explica pe înțelesul oamenilor, îi place să cânte în biserică cu o voce inconfundabilă, îi place să mângâie și să dea ajutor sufletesc celor rătăciți, cu vorba lui blândă dar autoritară, exemplul lui personal în familie, în biserică și în-afara ei, toate acestea au făcut ca astăzi Biserica din Rontău să fie plină până la refuz duminică de duminică
BISERICA DIN SATUL NOSTRU de IONEL CADAR în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353160_a_354489]
-
pe coșul de fum, scotea sunete sinistre, prevestitoare de moarte și de nenorociri. Miki, câinele lup pe care l‑am crescut de mic, m‑a întâmpinat ca de fiecare dată, dând prietenos din coadă. M‑am apropiat și l‑am mângâiat pe cap. Ochii mi s‑au umplut brusc și fără motiv de lacrimi. Mi‑am dat seama că aveam nevoie de o inimă iubitoare și de o privire prietenoasă în acea zi cenușie și prea liniștită de decembrie. - De ce ai
DIN CARTEA BIETUL OM SUB VREMI CAP I VREMEA SCHIMBARII de DORINA STOICA în ediţia nr. 1085 din 20 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353174_a_354503]
-
face să înflorească chiar și cele mai uscate flori, iar animalele să aibă mulți puișori. Pe de altă parte, Zeul Marte al romanilor, ocrotitorul câmpurilor și al turmelor, este un mag bun, care ajută soarele să se trezească și să mângâie pământul, pentru a-l face să înverzească și să se umple de miei năzdrăvani. Cea mai îndrăgită de copii, este legenda babei Dochia, pe care eu am întâlnit-o în mai multe variante. De fiecare dată când încerc să o
LEGENDELE MĂRŢIŞORULUI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353192_a_354521]
-
maestrului cer rigoare și spun multe despre standardele de calitate pe care le are. Ne ceartă pentru lipsa noastră de concentrare, sau a copiilor noștri; pentru orice poate sta între muzică și imersiunea plenară în atmosfera de suflet. Apoi, ne mângâie pe creștet, lăudându-ne pentru frumusețea noastră de copii cuminți ce cântă împreună. Sala răspunde la îndemnurile sale, cântând parcă într-o suflare și oftând cu nostalgie, cu dor, cu jele chiar. Așa îți aduci aminte ce am fost și
MAESTRUL GRIGORE LEŞE LA TORONTO de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/353234_a_354563]
-
de deosebire! Împlinind treizeci și cinci de ani de carieră de succes, dar la mare distanță în urma lor pe calea timpului, pentru că artista e tânăra de care anii nu se-ating, doar ea trece prin ei, ca iubirea prin viață, nespintecând-o, mângâind-o și înveșmântând-o cu poleială, Maria Dragomiroiu a fost sărbătorită în centrul toamnei anului 2015, la Sala Palatului din București, printr-un concert ce și-a primit reputația de eveniment aniversar, galant, cu o redutabilă participare de artiști și
MARIA DRAGOMIROIU. CONCERT ANIVERSAR ŞI CARTE IMPRESIONABILĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1760 din 26 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353238_a_354567]
-
unduirea lanurilor coapte Și-n freamătul pădurii de lămâi, Se-amestecă în taină mii de șoapte. Și chiar de vrei să pleci, tot mai rămâi Cu luna palidă în miez de noapte, Ea să te-asculte și tu s-o mângâi. VERDE Cum se-așează seva-n firele de iarbă Și-n frunzele ce se desfac din muguri, Pământul freamătă, brăzdat de pluguri, Pădurea-și pune ramurile-n barbă. Și când se lasă liniștea-n amurguri, Tristețea, chiar tentantă, grea și
CURCUBEU de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352593_a_353922]
-
zis: - Mare cu adevărat a fost avvo, bătrânul pe care l-ați îngropat aici acum două zile. - De unde știi? l-am intrebat - Eram paralitic de doisprezece ani și prin el m-a vindecat Domnul. Cand sunt supărat vine și mă mângâie și-mi da liniște. Încă multe alte lucruri minunate poți să auzi despre avva Cosma. După ce l-au îngropat, într-o noapte , îl aud că strigă și spune episcopului: “Nu mă atinge, eretice și vrăjmașe al adevărului și al sfintei
LIVADA DUHOVNICEASCA (14) de ION UNTARU în ediţia nr. 1001 din 27 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352628_a_353957]
-
la steaua ce clipește în liniștea depărtărilor, i se închid. Grăuntele de bine și frumos ce-l purtăm în inima noastră îl dezvăluie și-l crește dragostea... Întâi dragostea. Dragostea care înflorește cireșul, care crește copilul, care satură flămândul, care mângâie răstignitul, dragostea lui Dumnezeu pentru creația Sa. Așa vine pacea, pacea desăvârșită, pacea raiului și a vieții veșnice. Pământul e ușor sub pasul tău, ușor ca arborul gândurilor pure, omule, lumina crește și înflorește pe buzele, pe ochii, pe cerul
EUGEN BACIU de EUGEN BACIU în ediţia nr. 1582 din 01 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352612_a_353941]
-
visul și l-aș lua cu mine, Să-l pot întinde atunci când îmi e dor. Intrând în el, să fiu din nou cu tine Între iubiri și șoapte de amor. Între dorinți și șoapte de iubire Privirea mea să-ți mângâie seninul, Încet, să nu-l trezesc din adormire, Și să rămân cu dorul și suspinul. Referință Bibliografica: Ai apărut... Marin Bunget : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 255, Anul I, 12 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Marin Bunget
AI APARUT... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352657_a_353986]
-
mașinii. Nu se mai vedea drumul, iar autoturismele se opreau, cu avariile pornite, pe marginea șoselei. Pentru o clipă, Mira realiză cât de impredictibil poate fi următorul moment. Oprise și el. Oprise și muzica, și o privea cu înțelegere. O mângâia ușor, spunându-i că totul va fi bine. Așteptare. Confuzia unei clipe de detașare față de tot ceea ce cunoști, de tot ceea ce aștepți să vezi, să simți. Erau înconjurați de o cortină de gheață, ce parcă avea intenția să îi pună
5 de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1898 din 12 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352665_a_353994]