4,186 matches
-
dezvoltarea macroeconomică a României după 2006, au fost formulate următoarele ipoteze: - finalizarea modificărilor structurale începute cu anul 2000; - structura evoluției macroeconomice, cu tendințe similare celor din UE; - creștere economică și investiții importante pentru a se produce modificări semnificative în structura macroeconomică. Cererea de energie pentru perioada 2006-2012 a fost determinată ținându-se seama de datele prevăzute în tabelul A2. Tabelul A2. Sursa : Cererea de energie primară: Politica energetică a României în perioada 2006-2009, document în discuție Cererea de energie electrică: Ministerul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/195850_a_197179]
-
calcularea realistă a costurilor serviciilor de sănătate, va descuraja suprautilizarea și va pune pe baze realiste, printre altele, organizarea spitalelor. Voi Începe cu câteva scurte considerații privind tipurile de corupție din sistemul de sănătate, expunând apoi unele remarci privind indicatorii macroeconomici cu relevanță asupra sectorului sănătății din România; voi continua cu o descriere a rolului asigurărilor non-substitutive și voi Încheia cu o abordare a reformei sistemului de sănătate din România. 1. Corupția În sistemul de sănătatetc "1. Corupția În sistemul de
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
Linii directoare integrate pentru creștere și forță de muncă. Strategia de la Luxemburg astfel revizuită este centrată pe patru direcții în care se adoptă, succesiv: linii directoare integrate de creștere (dezvoltare) și forța de muncă, corelate cu linii directoare pentru politicile macroeconomice și microeconomice (pentru o perioadă de trei ani); programe naționale de reformă de către fiecare țară membră; raportul anual al Comisiei Europene asupra dezvoltării și forța de muncă care examinează programele naționale; recomandări (dacă este cazul) ce se adoptă de Consiliul
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
unui asemenea drept fundamental cum este cel de a nu fi discriminat, sub nici un temei. Mai mult sau mai puțin evident, legiuitorul național, deosebit de activ în acest interval, a fost influențat pozitiv de liniile directoare comunitare (supranaționale) referitoare la politicile macroeconomice și politicile de ocupare a forței de muncă, politici în care s-a aplicat Metoda Deschisă de Coordonare. Un impact, de asemenea evident, l-au avut o serie de directive care priveau munca derulată în baza unui contract de muncă
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
că produsul intern brut al României calculat în dolari la paritatea puterii de cumpărare va fi de aproximativ 1,7 ori mai mare în 2011 față de 200631. Figura 2 prezintă o imagine a intervalului 1994-2004, în termenii evoluției unor indicatori macroeconomici PIB per capita în USD la PPP, indicele câștigului salarial real (calculat ca raport între indicele salariului nominal mediu net și indicele prețului de consum la nivelul populației pentru gospodăria de angajați) și șomajul înregistrat. Figura 2. Evoluția PIB-ului
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
una negativă cu pesimismul; orientarea politică e asociată fie cu optimismul, fie cu pesimismul. La nivel contextual, am derulat o analiză exploratorie 56 a relațiilor între: evoluțiile din fiecare categorie de pesimism / optimism, influența perioadelor electorale și evoluția câtorva indicatori macroeconomici 57. Dacă privim cu mai mare atenție evoluția tuturor tipurilor de pesimism / optimism (Tabelul 7), putem intui niște asocieri între aceste trenduri și contextele electorale. Atât pesimismul, cât și optimismul cresc sau descresc în toate categoriile chair înainte și după
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
ridicate în perioadele postelectorale decât în cele preelectorale; optimismul personal și pesimismul circumstanțial sunt semnificativ mai ridicate în perioadele pre- decât în cele non- și postelectorale. Atunci când comparăm evoluția fenomenului (vezi Figura 3 numai pentru tipurile extreme) în raport cu trendurile indicatorilor macroeconomici (Figura 2), nu se poate să nu observăm asemănările: scăderea nivelului indicatorilor economici pare să se asocieze cu creșterea pesimismului și viceversa. Figura 3. Evoluții ale tipurilor de optimism deplin și pesimism deplin Practic, am verificat aceste relații cu ajutorul testelor
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
optimism deplin și pesimism deplin Practic, am verificat aceste relații cu ajutorul testelor de corelație. Întâi am calculat o medie anuală (pe cele două anchete) a fiecărui tip de optimism sau pesimism; apoi am verificat corelația între acestea și fiecare indicator macroeconomic (PIB per capita în USD la PPP, indicele câștigului salarial real și șomajul înregistrat). Exceptând optimismul și pesimismul depline, nici unul din celelalte tipuri nu este corelat semnificativ cu acești indicatori. Analiza indică faptul că cei care sunt deplin pesimiști sunt
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
MONITORUL OFICIAL nr. 581 bis din 14 august 2003 ---------- CUPRINS Anexă 1 Balanța energiei primare pentru România în perioada 2003-2015 Indicatorii macroeconomici și energetici pentru perioada 2003-2015 i. Scenariu de bază îi. Scenariu alternativ Structura consumului de energie primară internă Cererea de puteri instalate; curbele de încărcare pentru perioada 2003-2015 Grafice pentru structura puterii instalate și producția brută de energie Curbele de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153200_a_154529]
-
și marketing, în această ordine de idei, este de menționat inițiativa României de a înființa la București o bursă națională/regională de energie, pentru care tratativele sunt în curs. Anexă 1 ● Balanța energiei primare pentru România în perioada 2003-2015 ● Indicatorii macroeconomici și energetici pentru perioada 2003-2015 - i. Scenariu de bază - îi. Scenariu alternativ ● Structura consumului de energie primară internă ● Cererea de puteri instalate; curbele de încărcare pentru perioada 2003-2015 ● Grafice pentru structura puterii instalate și producția brută de energie ● Curbele de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153200_a_154529]
-
României la Uniunea Europeană ● Evoluția participanților eligibili la piata gazelor naturale ● Evoluția cererii, producției și importului de gaze naturale pe piața internă 2003-2015 ● Dezvoltarea capacităților de înmagazinare a gazelor naturale în perioada 2000-2010 * Intensitate energetică: Font 7* Tabelul nr. 2 Indicatori macroeconomici și energetici ai României pentru perioada 1998 - 2015 Notă: După 2005 nu s-a avut în vedere export și import de energie electrică. Notă: După 2005 nu s-a avut în vedere export și import de energie electrică. Tabelul nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153200_a_154529]
-
cele menționate la pct. 7 din anexă se constituie ca venit al C.N.V.M. în conformitate cu prevederile art. 13 alin. (2) lit. h) din Statutul C.N.V.M. Capitolul V Dispoziții finale Articolul 18 (1) C.N.V.M. poate actualiza nivelul tarifelor percepute în conformitate cu evoluția indicatorilor macroeconomici care stau la baza fundamentării bugetului de stat. ... ------------ Alin. (1) al art. 18 a fost modificat de pct. 16 al art. unic din REGULAMENTUL nr. 2 din 26 ianuarie 2012 , aprobat prin ORDINUL nr. 11 din 26 ianuarie 2012 , publicat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/176228_a_177557]
-
1.361. Anexă CONȚINUTUL instrumentului de prezentare și motivare Secțiunea a 2-a Motivul emiterii actului normativ 1. Descrierea situației actuale 2. Schimbări preconizate 3. Alte informații Secțiunea a 3-a Impactul socioeconomic al proiectului de act normativ 1. Impactul macroeconomic 5. Alte informații Secțiunea a 4-a Impactul financiar asupra bugetului general consolidat, atât pe termen │ │scurt, pentru anul curent, cât și pe termen lung (pe 5 ani) │ ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ - mii lei - a) buget de stat, din acesta: (i) impozit pe profit
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181577_a_182906]
-
Secțiunea 1 "Titlul proiectului de act normativ" Secțiunea a 2-a "Motivul emiterii actului normativ" va cuprinde: 1. Descrierea situației actuale: a) prezentarea domeniului cu indicarea problemelor de rezolvat prin intermediul proiectului de act normativ; pentru problemele legate de principalii indicatori macroeconomici și socioeconomici se va face o descriere a mediului de afaceri; ... b) prezentarea actelor normative în vigoare și a domeniilor insuficient reglementate sau nereglementate; ... c) concluzii ale studiilor, lucrărilor de cercetare, evaluărilor statistice; ... d) pentru ordonanțele de urgență se vor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181577_a_182906]
-
scopului și conținutului proiectului de act normativ; ... b) rezolvarea completă sau parțială a problemelor identificate la secțiunea a 2-a pct. 1. ... 3. Alte informații Secțiunea a 3-a "Impactul socioeconomic al proiectului de act normativ" va cuprinde: 1. Impactul macroeconomic: a) impact asupra volumului producției de bunuri și servicii; ... b) impact asupra nivelului prețurilor; ... c) impact asupra volumului importurilor și exporturilor; ... d) impact asupra ratei de ocupare a forței de muncă și asupra ratei șomajului; ... e) abrogată. ... 1^1. Impactul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181577_a_182906]
-
surprinde prin amploarea sa, dacă măsurile strategice vor contribui într-un mod mai eficient decât s-a presupus la consolidarea sistemului financiar și la ameliorarea climatului de încredere sau dacă cererea la nivel mondial va crește peste așteptări. În ceea ce privește cadrul macroeconomic din România se apreciază că este posibil ca în primele 2 trimestre din anul 2010, creșterile reale ale PIB să fie negative, dar pentru anul 2010, cadrul macroeconomic previzionează ieșirea din intervalul negativ și trecerea la o creștere ușoară a
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Ioan Ciochină Barbu, Constantin Sălceanu, Andy Puşcă, Angelica Roşu () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2361]
-
sau dacă cererea la nivel mondial va crește peste așteptări. În ceea ce privește cadrul macroeconomic din România se apreciază că este posibil ca în primele 2 trimestre din anul 2010, creșterile reale ale PIB să fie negative, dar pentru anul 2010, cadrul macroeconomic previzionează ieșirea din intervalul negativ și trecerea la o creștere ușoară a PIB în termeni reali de 1,3%. Evoluția cadrului macroeconomic intern și implementarea măsurilor fiscal-bugetare depind de: evenimentele pe plan mondial și de redobândirea încrederii consumatorilor și investitorilor
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Ioan Ciochină Barbu, Constantin Sălceanu, Andy Puşcă, Angelica Roşu () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2361]
-
primele 2 trimestre din anul 2010, creșterile reale ale PIB să fie negative, dar pentru anul 2010, cadrul macroeconomic previzionează ieșirea din intervalul negativ și trecerea la o creștere ușoară a PIB în termeni reali de 1,3%. Evoluția cadrului macroeconomic intern și implementarea măsurilor fiscal-bugetare depind de: evenimentele pe plan mondial și de redobândirea încrederii consumatorilor și investitorilor; incertitudinea legată de viteza cu care se vor stabiliza piețele financiare și de profunzimea recesiunii economice mondiale; modul în care politicile interne
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Ioan Ciochină Barbu, Constantin Sălceanu, Andy Puşcă, Angelica Roşu () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2361]
-
financiare. Programul anti-criză al Guvernului, cu sprijinul Fondului Monetar Internațional, U.E. și Banca Mondială a reușit în bună parte să ducă la normalizarea condițiilor financiare. În ceea ce privește coordonatele politice fiscal bugetare în anul 2010, România a trebuit să își adapteze politicile macroeconomice la noul context creat de criza financiară internațională pentru corectarea dezechilibrelor macroeconomice, prevenirea amplificării acestora pe orizontul de timp analizat, asigurarea unei dezvoltări sustenabile pe termen lung. Obiectivele politicii fiscal-bugetare în anul 2010 ale României au fost și au rămas
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Ioan Ciochină Barbu, Constantin Sălceanu, Andy Puşcă, Angelica Roşu () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2361]
-
Banca Mondială a reușit în bună parte să ducă la normalizarea condițiilor financiare. În ceea ce privește coordonatele politice fiscal bugetare în anul 2010, România a trebuit să își adapteze politicile macroeconomice la noul context creat de criza financiară internațională pentru corectarea dezechilibrelor macroeconomice, prevenirea amplificării acestora pe orizontul de timp analizat, asigurarea unei dezvoltări sustenabile pe termen lung. Obiectivele politicii fiscal-bugetare în anul 2010 ale României au fost și au rămas: Reducerea deficitului bugetar într-o perioadă în care economia globală este în
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Ioan Ciochină Barbu, Constantin Sălceanu, Andy Puşcă, Angelica Roşu () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2361]
-
utilizări neacoperite din pricina scăderii veniturilor publice. Prezentarea politicii fiscal-bugetare într-un cadru pe termen mediu ai cărui piloni principali sunt: (1) întărirea disciplinei bugetare, (2) asigurarea stabilității fiscale, (3) finanțarea sectoarelor fundamentale pentru o creștere economică durabilă, (4) adresarea riscurilor macroeconomice; măsuri de administrare fiscală esențiale pentru recuperarea pierderilor de venituri aferente ciclului economic și pentru îndeplinirea obiectivelor fiscale. Astfel, îmbunătățirea gestionării arieratelor fiscale și intensificarea controlului marilor contribuabili reprezintă elemente esențiale ale măsurilor de întărire a administrației fiscale; finalizarea standardelor
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Ioan Ciochină Barbu, Constantin Sălceanu, Andy Puşcă, Angelica Roşu () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2361]
-
reprezentanții Fondului Monetar Internațional, ai Comisiei Europene și ai Băncii Mondiale cu privire la derularea unui program de 24 luni sprijinit printr-un Aranjament Stand-by în sumă de 11.443 miliarde DST (12,95 miliarde Euro) care să susțină programul de stabilizare macroeconomică și refacere al Guvernului, conjugat cu asistența de 5 miliarde de Euro din facilitatea U.E. de finanțare a balanței de plăți și cu alte angajamente multilaterale în valoare de 2 miliarde de euro. România a solicitat în mod oficial Fondului
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Ioan Ciochină Barbu, Constantin Sălceanu, Andy Puşcă, Angelica Roşu () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2361]
-
Ordonanța de urgență a Guvernului nr.99/2009 a fost aprobată prin Legea nr.37 din 9 martie 2010(Publicată în Monitorul Oficial nr.157/11.03.2010. ). Programul convenit cu F.M.I. cuprinde măsuri care urmăresc să ancoreze ferm politicile macroeconomice și să reducă tensiunea de pe piața financiară prin atenuarea efectelor căderii intrărilor de capital privat paralel cu implementarea unui set de politici care au în vedere eliminarea dezechilibrelor externe și fiscale în consolidarea sectorului financiar. Obiectivul imediat trebuie să fie
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Ioan Ciochină Barbu, Constantin Sălceanu, Andy Puşcă, Angelica Roşu () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2361]
-
practicile europene. 3. Armonizarea sistemului de salarizare plătit din fonduri publice se va realiza ținând cont de importanța, răspunderea, complexitatea activității și nivelul studiilor necesare pentru desfășurarea activității. 4. Creșterile sale necesare realizării acestui obiectiv vor avea în vedere indicatorii macroeconomici și evoluția indicatorilor sociali. 5. Salariul de bază, soldele sau indemnizațiile lunare de încadrare, după caz, vor deveni principalul element al câștigului salarial prin includerea în acesta a unor sporuri, indemnizații după caz, care au un caracter general. 6. Crearea
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Ioan Ciochină Barbu, Constantin Sălceanu, Andy Puşcă, Angelica Roşu () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2361]
-
au fost Legea nr.11/2010 - privind bugetul de stat pe anul 2010(Publicată în Monitorul Oficial nr.61/27.01.2010.) și Legea nr.12/2010 privind bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2010. În Raportul privind situația macroeconomică(http://www.c.dep.ro/pls/proiecte ) care a însoțit Proiectul Legii Bugetului de stat pe anul 2010 se prevede că în anul 2010 se va avea în vedere o politică restrictivă a cheltuielilor publice cu accent pe reforme structurale
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Ioan Ciochină Barbu, Constantin Sălceanu, Andy Puşcă, Angelica Roşu () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2361]