5,936 matches
-
fericit. Compozițiile etajate, în registre, pot să aibă continuitate fără să mai fie segmentate, asemenea unui decupaj regizoral pentru desenele animate. Asemenea structuri plastice narative se adresează mai ales copiilor, dar, de multe ori, ele pot să comunice și oamenilor maturi multe lucruri numai prin imagine. Uneori întâlnim în aceste compoziții orizontale și acțiuni paralele care se suprapun, fiecare având o anumită valoare, deci intensitate de gri sau de culoare, pentru a putea fi urmărită și înțeleasă. Se întâmplă ca liniile
Arta compoziției by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
cooperare cu unealta este o mare bucurie pentru un creator, scăpat de constrângeri tehnice și de stângăcii, el se manifestă în deplină libertate, se simte ca un demiurg care poate să facă orice imaginează, la cota cea mai înaltă. Mâna matură care atinge această cotă absolută este o victorie a artistului care dovedește că numai talentul inspirat, dublat de o uriașă strădanie, poate atinge perfecțiunea. * * * Vasile Băncilă face o frumoasă interpretare a mâinilor sculptorului Gheorghe Anghel: * * * Sunt puține mâinile care ating
Arta compoziției by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
a Lunii nu este același cu o anumită perioadă fiziologică a femeii? Inima noastră nu este înclinată pe verticală cu un unghi de 23,5 grade, la fel cu înclinația ecuatorului pe ecliptică? Cifra numărului de respirații a unui om matur în 24 de ore nu este de 25.920 (18 pe minut), adică tocmai timpul necesar (25.920 de ani) ca Soarele să ocolească întreaga boltă, datorită fenomenului de precesie? Această perioadă, care face ca Soarele să revină în același
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
ilius divitia et gloria", ceea ce dă chiar reguli de ghicit - în mâna dreaptă stă lungimea zilelor iar în stânga sa bogăția și gloria.) pe aceste baze...solide, încet-încet, s-a format o întreagă doctrină a ghicitului în palmă. Ocultă la început, matură și sigură de sine în secolul 17, a ieșit la iveală odată cu lucrarea lui Jean d"Indagine "Chiromancie" - Lyon 1549. Munților planetari de la baza degetelor și celor șase linii principale ale palmei, preotul francez Belot găsi de cuviință să adauge
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
armate eclipsa de Lună este un semn bun, fiind negativ doar pentru un atac. Astrologia, prin intermediul celor care au învățat-o în templele asiatice și africane, a determinat ca știința greacă să facă saltul brusc de la copilărie la o gândire matură, care a ridicat-o în fruntea civilizațiilor europene. Thales (624 - 543 î.e.n.) a fost primul din cei 7 înțelepți greci plecați la învățătura înaltă din Egipt și Asia Mică. Indeosebi la Sardes a învățat știința cerului după concepția babiloniană. Incă
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
afectivitatea sau căldura și susținerea părintească este uneori numită și „simpatie parentală" (E.E. Maccoby și J.A. Martin, 1983). Controlul sau cerințele parentale se referă la tot ceea ce părinții întreprind pentru a integra copilul în ansamblul familiei, constând în „cerințe mature, supervizare, efort disciplinar și sancționarea binevoitoare a copilului care nu ascultă" (D. Baumrind). Afecțiunea sau simpatia parentală se referă la „măsura în care părinții întăresc individualitatea, autonomia, afirmarea de sine a copilului prin susținerea, acordul și încuviințarea nevoilor si cerințelor
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
scăzut de control parental cu un nivel ridicat al afecțiunii. Granițele dintre subsistemul parental și cel al copiilor sunt extrem de permeabile, în această practică educativă indulgența parentală reprezintă nota definitorie. Părinții nu sunt tradiționaliști, nu solicită din partea copiilor un comportament matur și evită confruntările. Aceștia nu constituie o resursă importantă pentru copil agenți activi care să-i formeze sau sa-i modifice comportamentul ei permițându-i să-și regleze, pe cât posibil, singur conduita și să preia de timpuriu unele dintre sarcinile
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
și indiferenți și cea a părinților care resping copilul. 4. Stilul autorizat este specific părinților calzi, afectuoși, care comunică bine cu copilul lor. Ei beneficiază de autoritate în fața copilului, mențin controlul asupra conduitei acestuia și așteaptă din partea Iui o conduită matură, adecvată vârstei. Părinții autorizați respectă autonomia și independența copilului, ținând seama de părerile acestora și, concomitent, își mențin cu fermitate deciziile și poziția, explicându-le copiilor motivele și punctul lor de vedere. Spre deosebire de autoritari, care încercă să obțină ascultarea copiilor
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
totodată afectuoși au, în general, copii bine socializați din punct de vedere moral, dar care tind a fi mai puțin independenți, creativi și deschiși din punct de vedere social decât cei cu părinți afectuoși și mai puțin autoritari.Cei mai mature copii din punct de vedere moral-observă M.L.Hoffman <footnote M.L.Hoffman apud D.Banciu, S.M.Rădulescu, M.Voicu, Adolescenții și familia, Editura Științifică și Enciclopedică, 1987 footnote> sunt cei ai căror părinți exercită o autoritate moderată, într-un context afectiv
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
e nevoie, să trageți oriunde, în sus, dar nu trageți în oameni!". Eu m-am uitat uluit la el și mă gândeam ce l-o fi apucat să zică asta. Chiar nu realizam ce se întâmpla. S.B.: Omul fiind mai matur și-a dat bine seama că se putea ajunge la așa ceva. D.R.: Am ajuns la unitate. Domnule, atunci am avut niște soldați extraordinari. Și din plutonul meu, dar și așa, în general. A fost un contingent extraordinar, poate și Revoluția
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
tinere care eșuează în plan sentimental și încearcă să își înțeleagă, după alte experiențe severe, propria condiție. Umilită de un bărbat slab, ea este împinsă de diabolicul Rafiroiu, directorul întreprinderii în care lucrează (doctor docent în haos), spre un bărbat matur și puternic, Anton Crișan, un tehnocrat cu ambiții ministeriale. Legătura cu el implică o umilință și mai mare. Traducătoarea devine o jucărie în mâna șefilor locali. Femeia caută un refugiu (iubirea pentru arhitectul Sabin), însă refugiul nu-i deloc sigur
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
explică de ce aderăm necondiționat la aceste opere naive, nu atât pentru că ne plac pur și simplu, cât mai ales pentru că deschid retrospecții intelectual-afective asupra purității receptive a copilăriei noastre și, totodată, asupra capacității universale a copilăriei de a reda omului matur puritatea lui nativă, pe care în trepidațiile vieții moderne o pierde în bună parte, dacă nu cu totul.” Pe plan internațional după primul război mondial, fenomenul de artă naivă ia o mare amploare. Prima mare expoziție are loc la Paris
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
avut inteligența să le uite și să facă cum îl taie capul. Asemenea libertate îl face unic și, cred, inconfundabil. Știe să creeze situații amuzante, umorul fiind un element constitutiv al artei naive, în general. Totul are aerul unui joc matur unde copilăria ține de nevoia întoarcerii în illo tempore. Ceea ce vedem poate fi perceput și ca un fel de provocare a simțurilor adormite sau doar somnolente. O recuperare prin artă a unui trecut utopic închis în antologii de folclor sau
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
naiveă și pe cale de maturare și un număr redus de macrofage. Ultimele pot muri rapid prin apoptoza și să genereze procese inflamatorii locale. Antigenele transocitate prin buzunarele celulelor M participa la maturarea celulelor limfoide imature și la fagocitoza macrofagică. Limfocitele mature migrează spre formațiunile limfoide locale și apoi trec în circulația generală populând țesutul limfoid asociat mucoaselor. A fost bine studiată patogeneza infecției șoarecilor de laborator cu virusul tumorii mamare (MMTV - murine mammary virusă. MMTV pătrunde în mucoasa intestinala a șoricelului
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
de corp străin procesate în antigene CMH Celule progenitoare PlasmociteCelule cu memorie Efectoare Ț , celule cu memorie Produși de secreție Ig Citokine Fig. 2.18. Diferite tipuri de limfocite la păsări. 1 - limfoblaști cu și fără prelungiri citoplasmatice; 2- limfocite mature cu prelungiri citoplasmatice (După Chelaru Ana, 2002Ă. MORFOPATOLOGIA PROCESELOR INFLAMATORII 93 Subpopulațiile funcționale de celule Ț se deosebesc prin markeri membranari specifici: molecule de diferențiere - cluster designation - CD -, bine cunoscuți la șoareci, măi puțin la om și foarte putin la
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
Acesta este o adevărată celulă, constituită din membrana, citoplasma și nucleu. Megakariocitele nu se găsesc în măduva osoasă a păsărilor . Trombocitele se dezvoltă printr-o linie celulară distinctă al carei element primar este tromboblastul, care se diferențiază în trombocit, celula matură cu unele proprietăți similare cu ale plachetelor. Similitudinea este conferită de granulele citoplasmatice, depozitare de adenozin difosfat și adenozin trifosfat (ADP și ATPĂ, serotonină, Ca2+, factorul 4 plachetar (PF4Ă, factorul activator plachetar (PAFĂ, fibrinogen, fibronectină, derivați ai acidului arahidonic, în
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
ÎL-5 la sinteză Ig A. Interleukina - 7 ÎL-7 este sinonima cu limfopoietina -1 și cu factorul de creștere limfocitar. Este produsă de celulele stromale ale măduvei osoase și ale timusului. Induce proliferarea progenitorilor celulelor B și Ț; activează celulele Tc mature. Ar avea rol major în controlul funcțiilor celulelor limfoide. Interleukina - 8 Este trecută în clasa chemokinelor că: CXCL8. Interleukina -9 ÎL-9 este sinonima cu P40 activator al celulelor Ț; proteină activatoare a granulocitelor neutrofile; factorul de creștere al mastocitelor. Este
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
21 ÎL-21 este produsă de celulele Ț activate și reglează funcțiile celulelor NK, B și Ț. Induce producerea proteinelor de faza acută de către hepatocite și blochează maturarea și proliferarea celulelor NK, IOAN PAUL104 stimulatoare la rândul lor a proliferării celulelor mature B și Ț. Ajuta tranziția de la imunitatea înnăscuta la cea câștigată. Interleukina - 22 ÎL-22 este produsă de celulele Th1 activate și mastocite, induce producerea proteinelor de faza acută de către hepatocite și inhiba producerea unor citokine de către celulele Th2. Interleukina
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
precursorii, celulele dendritice, dar NU de plasmocite. Este asociată cu CD21. Joacă rol cheie în reglarea răspunsului la antigen al celulelor B. CD20 Fosfoproteină de 33 kDa cu extremitățile NH2 și COOH împlântate în interiorul celulei. Prezența pe toate celulele B mature. Nu pe plasmocite.Antigen implicat în activarea celulelor B. CD21 Este un receptor de complement, numit și CR2 prezent pe celulele B, unele celule Ț și celulele dendritice. Are ca ligand pe CD23. Reglează răspunsurile celulelor B în asociere cu
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
Reglează răspunsurile celulelor B în asociere cu CD19, posibil și cu CD23. CD22 Numit și siglec-2 este un receptor inhibitor al celulelor B. CD23 Numit și FcyRII este receptor pentru Ig E. Este o glicoproteină prezenta numai pe celulele B mature. În formă solubila reglează producția de Ig E. CD24 Antigen prezent pe majoritatea celulelor preB și B. CD25 Este lanțul receptorului ÎL-2. Este asociat cu CD122. Este expresat de celulele Ț, B și monocite și activează aceste celule când sunt
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
și C4b este numit și CR1. Este importantă în opsonizarea și reînoirea complexelor imune din organism. CD36 Glicoproteină 90 kDa prezența pe monocite, trombocite, celulele B, în leucemii mielomonocitare la om. CD37 Glicoproteină de 40-52 kDa prezența pe celulele B mature, precursori B, celulele Kupffer, monocite; slab exprimată și pe unele celule Ț. CD38 Proteină de 45 kDa, expresată pe celulele Ț activate, pe timocite, plasmocite și unele celule precursoare B. CD39 Glicoproteină de 70-100 kDa expresată pe majoritatea celulelor B
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
care le transporta din reticulul endoplasmic în complexul Golgi (Thierry C. și Thierry R., 2003Ă. CDw75 Molecule exprimate pe celulele B normale, activate sau transformate neoplazic (limfomul Burkittă. Reacționează cu glicosfingolipidele. CD76 Glicoproteină de 67-85 kDa exprimată pe celulele B mature și pe celulele Ț. CDw78 Bine exprimat pe celulele B și slab pe monocite. CD79alfa și CD79beta Sunt denumiri alternative pentru BCR signaltransducting a peptidelor Ig alfa și Ig beta. CD80 Numit și B7-1 este membru al superfamiliei de imunoglobuline
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
Receptorul chemokinei CXCR 3 (După IUIS/WHOĂ. CD184 Receptorul chemokinei CXCR 4 (După IUIS/WHOĂ. CD185 Receptorul chemokinei CCR 5 (După IUIS/WHOĂ. CD186 Receptorul chemokinei CCR 7 (După IUIS/WHOĂ. CD206 Proteină membranară de tip I observată pe macrofagele mature și celulele dendritice imature. Este o lectină de tip C care leagă manoza de hidrocarbonați (mânase - rich carbohydratesă. CD209 DC-SIGN, lectina tip C existența pe celulele dendritice. Ligandul ei este ICAM (CD50Ă pe celulele Ț și alte leucocite. CDw210 Receptorul
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
acceptă că elementele constitutive ale puroiului provin în cea mai mare parte din circulația locală prin exsudație. Peretele abcesului are un rol de detersie, de adaptare și de apărare. Pentru această pledează și constituția lui citologica. În peretele unui abces matur se pot identifica trei zone (Fig. 2.27Ă zona internă, zona mediana și zona externă sau periferica. Fig. 2.27. Schemă structurii peretelui abcesului (după Viorel Ciureaă: a - capsula conjunctiva; b - zona fibroblastica; c - zona macrofagelor; f - zona leucocitelor neutrofile
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
de toluidina la valori diferite ale pH-ului. Inflamațiile fibroase Inflamațiile fibroase pot fi considerate o rezolvare favorabilă a proceselor inflamatorii, locul țesuturilor specifice fiind luat la început de țesut conjunctiv tânăr - țesut de granulație - și apoi de țesut conjunctiv matur, colagenizat. Și în această fază intervin mediatori celulari că: factorul de activare a fibroblastelor (M-FAFĂ, produs de monocite, care induce secreția de precolageni și colageni, ce vor spori fibroplazia locală. În raport de stadiul evolutiv al inflamației, în teritoriile
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]