5,675 matches
-
nu știam că au fost și alți pictori care au pus pe pânză pastă multă, nu numai Băncilă. Pentru mine, atunci, cel mai bogat în grosimi de culoare era socialistul de la Iași. Am văzut că Mancini era mai ceva decât meșterul nostru, în grosimi de culoare. M-am apropiat de Tițian cu toată plăcerea și înțelegerea pe care, trebuie să o spun, o aveam de pe atunci pentru lucrările de calitate. Mai pe urmă, am trecut la galeria de artă modernă din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
fără bani, tot trecând prin urechile acului. Sală pentru expoziție am luat tot la "Mozart". Pentru rame am găsit credit la un încadrator, asta mulțumită succesului ce-l avusesem cu un an înainte. Într-una din zile, intrând în atelierul meșterului la care ni se făceau ramele, văd acolo o fată frumoasă ce o mai întâlnisem cândva, cu un an înainte, la cantina studenților de la litere, unde luau masa și elevii Școlii de Belle Arte. Această fată, elevă la Școala de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
construit cu un infinit de nuanțe nedefinite care dau atât de covârșitor impresia ce a voit-o pictorul. Câtă putere de a sugera anumite stări sufletești cu mijloace atât de sumare, aparent! Este unul din tablourile cele mai frumoase ale meșterului de la Amsterdam. Multe zile am meditat în fața capodoperelor "Intrarea cruciaților în Constantinopol", în fața "Masacrului de la Chios" și înaintea "Femeilor din Alger", "Barca lui Don Juan", a "Libertății conducând poporul". În mod deosebit m-au interesat "Odihna căprioarelor" și "Atelierul" de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
prin boirea În frunză și coaja verde de nuc, la care adăugase și alte ingrediente, numai de ea știute, si adusă la culoarea negrului pe care-l recomandă reglementările ecleziastice de la seminarul la care aveam să devin elev. Confecționata de meșterul croitor Cotan, cu nasturi mari, plantați pe două rânduri, În formă de trapez, fără lațurile de Închidere, aduse părțile ei la Închidere prin copca la gât, astfel ca să iasă În evidență gulerul mereu alb care se mula pe grumaz și
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
și a distrus/ Foarea gândului frumos”. Căci cine este omul În poezia lui Alexandru Tăcu? „Din lepră, șerpi și macadam Când Domnul lumii l-a facut I-a pus din fundul lui Adam Pe umeri gaură de lut. Văzându-l Meșterul că mișcă L-a gâdilat puțin la coasta, I-a dat să poarte toporișca Și mâna harnica, nevasta”. („Fantomas”) Dintre aceștia, În parlamentul țării, unii ce fac?: „Tăcut ca piatra și prudent/ La ce se va-ntâmpla și când/ Miroase
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
reușit să se înfigă temelia acestei case pe un asemenea prăvăliș al costișei Păcurarilor? Cobor și intru în pridvor. De aici pășesc în holul larg și bag de seamă că - hâtru cum îi de felul lui stăpânul casei - a pus meșterii să scrie în mozaic cuvântul „SALVE”, pentru ca, atunci când el nu-i acasă, musafirul să fie totuși salutat. Vreau să plec, dar ceva mă ține în loc. Am impresia că pereții încă mai reverberează și acum aplauzele pentru poezia Doina, citită de
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
Nu mor eu pentru voi toți, pentru împlinirea visurilor și vieților voastre ?... voi toți veți lupta și veți învinge prin mine... Eu voi trăi, fără sfârșit în ei, în urmașii lor, în visurile lor (III). În studiul Comentarii la legenda Meșterului Manole, posterior doar cu doi ani piesei Iphigenia, Eliade dezvoltă teoria jertfei indispensabile pentru a asigura durabilitatea oricărei realizări omenești, replică a actului primordial din timpul Creației : sacrificiul uman e prezent în pragul oricărei activități inițiale așadar, ori de câte ori se repetă
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
dintre cei doi bucuria ei contrastează cu amărăciunea regelui : Nu mai vorbi de visul tinereței mele... de mult l-a năruit oracolul/ Cum aș putea uita că prin mine ți-ai adeverit tu visul (III). Din nou, Comentariile la legenda Meșterului Manole formulează teoretic o idee exprimată dramatic în Iphigenia, anume că ființa jertfită nu poate fi aleasă la întâmplare : În creație, era divinitatea care se sacrifica pe sine - și în alte episoade „creaturale” din miturile omenirii, se sacrifica, de asemenea
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
de moarte mă temeam... moartea timpurie și fără rost care-ți zvârle sufletul sub pământ... nu e același lucru să mori la întâmplare, înainte de vreme și să mori jertfită fiind pentru mântuirea celorlalți (II 2). O dată în plus, Comentariile la Meșterul Manole confirmă teoretic intuițiile eroinei : moartea violentă, rituală, este creatoare ; ea continuă viața și chiar o sporește, în timp ce o moarte naturală nu face altceva decât să încheie ceea ce era deja consumat (p. 113). Întunericul de care se teme Ifigenia nu
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
de ori ar sufla mai puternic ! Și aș deschide gurile cerului, să toarne potopul la porțile cetății. Nimeni nu s-ar mai putea apropia... Nici chiar Iphigenia, aleasa Artemisei (I 2). Analogia cu pasajul din legenda lui Manole în care meșterul invocă forțele naturii pentru a opri drumul soției spre locul jertfei este evidentă și subliniază legătura adâncă dintre două opere închinate morții creatoare. Interesant este că Iphigenia lui Eliade se înrudește și cu o altă creație majoră a folclorului românesc
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
atunci necunoscute (p. 250). În interpretarea lui Eliade, atitudinea ciobanului, ca și aceea a Ifigeniei, atât de greu de înțeles pentru cei din jur, nu reprezintă o probă de pasivitate sau de fatalism, ci demonstrează o înțelegere superioară a destinului. Meșterul Manole, Miorița și Ifigenia au în comun motivul morții violente acceptate senin și transformate în sacrificiu creator. Piesa de tinerețe, prea apropiată de dezbaterea intelectuală și poate lipsită de vână dramatică autentică, este importantă prin modul în care prefigurează preocuparea
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
de a ști, Oedip află adevărul plătind prețul cunoașterii, orbirea, iar suferința lui va echivala cu revelația. De altfel, în creația dramatică a lui Nicolae Ionel se mai întâlnește un orb înțelept înrudit cu eroii mitici : tatăl Anei din piesa Meșterul Manole este nevăzător și pribegește însoțit de fiica sa, noua Antigonă. Întrebat cum a orbit, el spune că își ispășește astfel fărădelegile și cusururile, mândria și dorința de cunoaștere : de multe/ și grelele-mi păcate [...] De trufie, cred, pentru-a
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
limba maternă. IV. Ceea ce a rămas însă la Huși, ca semn distinctiv al Bulgarilor, nu este atât portul, limba și obiceiurile, cât mai ales ocupația de predilecție, grădinăritul (cultura zarzavaturiloră, în care cu tot primitivismul metodelor de lucru, sunt încă meșteri neîntrecuți. Mai mult: rentabilitatea acestei meserii, a făcut pe unii dintre 21 „Căprarii de la Varna! ... ” români să se „bulgarizeze”, în ceea ce privește ocupația agricolă, căpătându-și din partea conaționalilor numirea profesională de Bulgari. Și cum ocupația de grădinar, cere neapărat existența de pământ
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
modest, cu un trecut atât de frământat, privește cu încredere în viitor. De-a lungul veacurilor, cartea a fost cioplită în piatră, în lut și în lemn, scrisă cu mâna pe papirus și pe pergament, strânsă în teascurile primitive ale meșterilor medievali și în presele rapide ale tipografiilor moderne. Uneori a căzut pradă jafurilor care au însoțit războaiele, alteori a fost arsă pe ruguri, iar o vreme a trăit ferecată în lacăte și legată în lanțuri. Tiranii au urât-o și
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
dar, fiind grav bolnav, nici nu a avut puterea să se susțină fizic, apelând la o lectică trasă de prizonieri pușcăriași, iar intervenția sa a fost scrisă și citită de James Wilson 7. 3. Thomas Paine 8 (1737-1809), pamfletar, negustor, meșter, orator, revoluționar, emigrant (de la Norfolk, unde s-a născut într-o familie de quakeri) în America. La sfatul lui Benjamin Franklin, a publicat Comon Sense, pamflet pentru independența coloniilor americane, ideile din acesta fiind dezvoltate în proiectul Constituției liberale din
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
și tradiției ortodoxe autentic bizantine, pe care a încercat să le păzească și să le transmită neschimbate urmașilor, prin traduceri de texte patristice din greacă în slavonă, prin tipărirea și răspândirea lor în tot estul Europei, trimiterea de tiparnițe și meșteri tipografi la Târgoviște (1635) și la Iași (1642), prin scrierea „Mărturisirii Ortodoxe”, adevărat program dogmatic al spațiului comun ortodox, dar mai cu seamă prin organizarea și supravegherea Colegiului de Teologie, pe care l-a dorit a fi un gardian nebiruit
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
a face. Cuvintele „dragoste” și „iubire” revin aproape obsedant legate de fiecare simplu monah, preot sau arhimandrit de care Platon depinde în vreun fel sau altul. Părintele arhimandrit, ni se spune, își revărsa asupra sa „iubirea sa covârșitoare”. Ieroschimonahul Macarie, meșterul de la care învăța legatul icoanelor în aramă „îl iubea mult”, la fel toți Părinții, „nacealnicii”, din conducerea acelei lavre. În mijlocul unei iubiri pe care el o numește „covârșitoare”, nou-sositul rasofor resimte o „pace adâncă”, „tihnă și pace”, gândind că un
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
unde își poartă de grijă complet singuri, îngrijind de propria grădină de legume și cultură de porumb. O figură pitorească este monahul Proterie, originar chiar din ținutul Poltavei și conațional al personajului-narator, care după ce dusese în lume o existență de meșter aurar, se îndeletnicea și în monahism cu cioplirea unor linguri deosebit de frumoase, pe care le dăruia oricui trecea pragul schitului. Deși duse până la detaliul ultim identificator, toate aceste portrete par totuși să se dispună concentric în jurul unui tip anume de
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
când am avut inspecție... Venise îmbrăcat în cel mai bun costum pe care-l avea; paloarea feței i se accentuase și privirile-i albastre lunecau undeva, peste capetele noastre... Drept material didactic pentru lecția nouă își pregătise, probabil la un meșter tâmplar, niște corpuri geometrice care se descompuneau în figuri regulare din geometria plană pentru a le calcula mai ușor ariile și a găsi formulele specifice cu ajutorul învățăceilor. Datorită emoției (iată că și dascălul nostru putea fi emoționat), a montat greșit
GÂNDURI DIN SUFLET DESPRE CEI CARE AU PUS SUFLET. In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Gabriela Muscaliu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1849]
-
prelungă ten brunet și nas acvilin, puțin disproporționat. Un individ ce se bărbierește regulat, un băiat cu păr grizonat și mereu tuns scurt. Un suflet mare și curat. Are un simț al umorului extraordinar de dezvoltat. O privire mereu zâmbitoare. Meșter la cuvinte știe cum să intre pe sub pielea oricui. Un om trecut prin ,,vâltorile’’ vieții, încă de mic copil, așa cum el o recunoaște. Viața l-a ,,alintat’’ cum nu se poate mai bine! Un bonom, mereu jovial și întotdeauna de
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
am lăsat în trifoiul din ogorul uncheșului Victor Buzilă, din Frătăuții-Vechi și-am scormonit cartofi, pentru a-i coace, cu băieții. Au făcut foc și-am așteptat puțin să se facă jar. Apoi am pus cartofii în șperlă. Vasilică, era meșter la astfel de operațiuni. Îi întorcea în toate părțile, ca să nu ardă, să fie tocmai buni de servit. Maria, Aurelia și Ion au scos din trăistuță niște hrinci de pâine, sare, câteva pahare și o ploscă de apă. Eu aveam
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
neagră). Cu timpul însă, părinții au hotărât că ne trebuie o casă nouă, întrucât ne ridicam și noi, fetele. Prin claca sătenilor am obținut buștenii din pădurea Berna, mulți i-au tăiat pentru căpriori și scânduri (la gater) au venit meșterii din sat și lucrătorii. Cel mai vestit maistru era un gospodar de pe lan, cu un singur ochi, poreclit Fârștit. Și-a mai luat cu el, alt meșter, a Ilenei, au făcut planul și-au stabilit lucrarea. Când au turnat temelia
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Berna, mulți i-au tăiat pentru căpriori și scânduri (la gater) au venit meșterii din sat și lucrătorii. Cel mai vestit maistru era un gospodar de pe lan, cu un singur ochi, poreclit Fârștit. Și-a mai luat cu el, alt meșter, a Ilenei, au făcut planul și-au stabilit lucrarea. Când au turnat temelia, vecinul nostru Iliuță a zis meșterilor că, spre răsărit să pună numaidecât o ulcică cu boabe sau bani, pentru belșugul casei. Sub dușumele s-au pus pietre
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
mai vestit maistru era un gospodar de pe lan, cu un singur ochi, poreclit Fârștit. Și-a mai luat cu el, alt meșter, a Ilenei, au făcut planul și-au stabilit lucrarea. Când au turnat temelia, vecinul nostru Iliuță a zis meșterilor că, spre răsărit să pună numaidecât o ulcică cu boabe sau bani, pentru belșugul casei. Sub dușumele s-au pus pietre aduse de la râu. Mi-amintesc bine că, eu și Oltea vroiam să ajutăm lucrătorii. Tata ne-a dat câte
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
și ferestrele cu tot cu tocuri, în scurtă vreme au ajuns cu construcția sus la căpriori. De data asta, a venit la noi Bodoașcă cel bătrân, tatăl factorului Ion și i-a cerut mamei să respecte obiceiul satului: Cumătră Mărioară să dai meșterilor, să pună sus pe căpriori un ștergar alb și-o năframă! Mama a ales din lada cu zestre un ștergar alb și frumos și un lucrător mai tânăr l-a atârnat sus, în vârful casei. Alt bun vecin, Ion Moloce
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]