10,460 matches
-
mă mai înveți frumos Și lasă-mă să cânt pe al meu glas Că veșnicia mea e chiar pe dos Și vreau să țip, să râd, să plâng atât cât fac aici popas. Parfum de miere-n decolteu Cântă parfumul mierii-n corcoduș Ca îngerii în bucuria primăverii Aromizând un vis în faptul serii Să-mi fac în palma ta culcuș. Oglinzi în ploaia caldă, picurată, Multiplică un chip rotund Ca mugurii ce-n sân ascund Albul turnat în soarta decupată
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
desenat cu dorul de tandru și naiv într-o magie albă ascunsă-n rogvaiv... Acolo doarme pruncul la piept, fără coșmar în lumea fără vină, în care sunt un dar Și-un zâmbet de lumină, în nuanțe violet, Nectar și miere, floare de câmp într-un buchet în care-mi cânt iubirea de Om și lume nouă; O lume neascunsă unde penelul plouă Doar picături de rouă din zorii clipei mele în care mă trezesc ascunsă între stele... Veniți în lumea
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
2010 Ești refractară Ești refractară Ca un pol la echinox Brăzdată De imagini fugitive. Naive, Vagoanele-mi pline de cocs Ce mă aprind Doar pentru tine Sunt persiflate: Primitive Și porți priviri Școlite de-un călugăr Reformat Cu anatemă de la miere. Muiere, Eu n-am decît un iugăr De păcate Și de icoane. Doar pentru tine De mi-i cere Dor să te trăiesc E într-o casă de valah Albastră La poartă are-un tei. De-obicei Iubesc jihad de-
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
-mă pe drumul negru, fă-mi mai ușoară crucea pe care o să mi-o pună la cap sub movila cerului! Lasă-ți îngerii călători la vămi pe căile văzduhului, trecerea mea, în numele tău, va uni cerul cu pământul! Noapte de miere în noaptea cărei piersici voi înflori în rana lunii, distilat în arome, pe invizibile margini? Mai singur ca întrun sâmbure, prin mine urcă cerul, acoperiș peste nori din care vin ploile. Miereaiubind salcâmul înflorit ori firul netopit al vieții... îți
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
mea: ele te vor ajuta să creezi magia. Uită-te la domnul acesta care ține sânii iubitei lui ca și cum ar fi două piersici dulci. Laudă-l cu sunetele tale. Fără cuvinte. Doar sunete. Lasă-le să curgă asupra lui precum mierea. Creează sortimente. Transformă ah în oh și invers. Fă-l să știe că este fantastic. — Nu știe asta deja? Dorința mea nu-i spune asta? Îi voi fi spus-o de o mie de ori până să fiu în pat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
aur, cred însă că au fost sacrificați prea mulți. De fapt asta s-a întîmplat și în societățile spontane, atîta doar, că ele lăsau mai liberă opțiunea. După cîteva zile am trecut iarăși să-l văd pe bătrîn. Plin de mierea unei tristeți care-l trăgea afund, l-am găsit lîngă cireș. - Va trebui să-l tai, zise el cu gîndul la copac. Îi strică și pe ceilalți. Într adevăr, de bătrînețe, cireșul se usca. - Și-a făcut datoria, am încercat
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
orice, dar mai ales lumină. Bătrînul avea un glas șoptit. L-am privit bănuitor: nu părea bolnav, dar parcă se topea. - Aș vrea să știu că pot rămîne aici, între copaci. Curînd s-or trezi în foi galbene ploi, de miere Venise toamna și printre picioarele trecătorilor zburau, ca niște șoareci roșii, frunze de castan. Fiecare stradă era spălată de ploaie iar arborii uzi înfigeau în văzduhul, care mirosea a veșted, crengi desfrunzite. Mă aflam în fața celei mai însemnate hotărîri din
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
așa, și mirosea a paie Încinse. Îmi vedeam liniștit de treaba mea. Și deodată - uitați-vă la mine, că sunt om bătrân și ziceți că mă apuc să vorbesc prostii - deodată Dumnezeu parcă Începu să picure din cer stropi de miere, văzduhul mirosea a iasomie, a lămâie și a scorțișoară, iar un vânt lin Împingea mireasma prin tot satul. Nu era nevoie să Întorc capul ca să știu cine trecea pe drum, dar l-am Întors, căci m-ar fi bătut Ăl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
cu un curcan gras În brațe, cu vreun clapon, cu o cegă sau păstrugă prăvălită Într-o ladă cu gheață, damigene cu vin nobil și curat, făcut din struguri furați de prin viile IAS-ului, pielicele de astrahan, borcane cu miere, purcei numai buni de băgat Întregi la cuptor, covoare și macate țesute de babele satului la războaie de lemn, fazani, iepuri, prepelițe și potârnichi braconate prin lanurile patriei și câte și mai câte: era greu să ții În școli la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
păr blond, lung și numai inele, ochi albaștri și - uite la ce mă uitam Încă de-atunci! - sâni mari, rotunzi și țanțoși), dar și de o colegă care Îmi dădea turtă dulce În schimbul pâinii mele unse cu unt și cu miere... Întrerup aici fraza asta ca să nu te zăpăcesc și ca să nu-ți solicit eforturi intelectuale prea istovitoare pentru mintea ta Îngustă și leneșă. Pe lângă Îndrăgosteală, zic, aveam Încă multe alte preocupări. De pildă, abia așteptam să vină câte un mort
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
o bag În seamă. Chiar dacă trăgeam Încă priviri furișe la cămășile frumos colorate și strânse pe corp, m-am Întors aproape cu supușenie la fetița care Îmi dădea turtă dulce În schimbul feliilor mele de pâine unse cu unt și cu miere. Știi, urangutanule cu barbă, de atunci n-am mai gustat turtă dulce așa bună. O fabrica În odăița din dos, alături de halvița după care te apuca pântecăraia și mieji de floarea-soarelui amestecați cu zahăr ars, unul, Tatapopii, care striga prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
de artă pusese o perdeluță la care trăgeau cu ochiul rubedeniile și vecinii din jurul gogoșilor și al paharelor cu vin. Mie, pentru că v-am spus că nu beau alcool, Îmi adusese un sifon care cam răsufla și-un castron cu miere În care azvârlise un pumn de mieji de nucă ca să Înting În el. Vinul mărise nerăbdarea mesenilor. Până la urmă, Coman s-a ridicat cu pieptul Înainte și s-a Îndreptat către perdeluță. „Ia să vedem, domnule, ce avem noi aicea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
cu icre negre de morun; cârnați fripți, brânză, păstrugă la grătar, purcel de lapte, măsline grecești, cozonaci, tava cu spinarea de cerb, plăcinte cu brânză și cu vișine, ouă crude de prepeliță pentru Îndepărtat mahmureala, baclavale Înmuiate În sirop de miere de salcâm, alune, fistic și mieji de nucă prăjiți. Soldații izbutiră să mănânce tot, În afară de bobițele alea negre, lucioase și alunecoase din castron. Crezuseră că era un soi de dulceață de afine, Însă erau sărate și, dacă le Înghițeai Întregi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Într-un oraș nemțesc ori austriac - piese de colecție primite cu Încântare În dar de la minunata mea Învățătoare, cea care mi-a descoperit harurile artistice, m-a Încurajat și mi-a pus În mână pana și penelul. Un borcan cu miere de salcâm - sărmană plată pentru giganticul efort risipit În mutarea de colo-colo a stupilor directorului de școală. Cu durere, sudoare și frică am plătit acel borcan cu miere. V-a-nțepat vreodată o albină? Dar o sută? Dar două sute? Străchini, căni de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
și mi-a pus În mână pana și penelul. Un borcan cu miere de salcâm - sărmană plată pentru giganticul efort risipit În mutarea de colo-colo a stupilor directorului de școală. Cu durere, sudoare și frică am plătit acel borcan cu miere. V-a-nțepat vreodată o albină? Dar o sută? Dar două sute? Străchini, căni de lut, farfurii nenumărate, linguri și furculițe - toate de la pomeni primite, În beneficiul sufletelor celor morți; cine ce preț ar putea pune pe aceste lucruri sfințite din care până
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Gogoașă pretinde și el că e mare prieten cu Diogenis. Într-o duminică eram tustrei la el În tindă. Face hodorogul ce face și-l trimite pe grec În pivniță să scoată niște vin. Din curte venea miros de iasomie, miere și scorțișoară, semn că prin preajmă trecuse ori se afla cea mai frumoasă zămislire a firii - Marianti. Moșul cu sufletul bubos bălmăjește ceva și se repede afară. Mă ridic și eu cu mare trudă, Îmi proptesc bastonul peste prag și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
de căprioară carii pasc În crini. Toată frumoasă ești, iubita mea, și Întinăciune nu este Întru tine. Mai frumoase sunt țâțele tale decât vinul și mirosul hainelor tale mai mult decât toate mirosurile. Fagur ce pică sunt buzele tale, mireasă , miere și lapte e sub limba ta. /.../ Grădină Închisă e sora mea, mireasa, grădină Închisă, izvor pecetluit. /.../ Intrat-am În grădina mea, beut-am vinul mieu cu laptele mieu: mâncați, prieteni și beți și vă Îmbătați, fraților. Deschide-mi ușa, sora mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
putință de răzvrătire, către singurătate, venise și semnul cu prăbușirea nucului din senin și a acoperișului de trestie. Nu se mai apucase să-l repare, căci Îl Îmboldea un gând ascuns. Când Dumnezeu venise la taifas și la Întins În miere cu mieji de nucă, Nae se apucase să se roage pentru o moarte ușoară și nici nu-și dăduse prea repede seama că Atotputernicul Îi Îndeplinise dorința pe loc, luându-l cu Sine la Ceruri, unde paznicul - se șoptea - ajunsese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
puterile. Își mângâie prin șubă, aproape cu drag, pântecele nefiresc de umflat și oftă cu un fel de ușurare și bucurie. Își Închipui cum ar fi fost să dea Încet pe gât o cană, una singură, de vin fiert cu miere și scorțișoară. Ar fi sorbit-o ușor, s-ar fi bucurat de fiecare Înghițitură, picăturile de licoare fierbinte i s-ar fi strecurat În sânge, l-ar fi iuțit și l-ar fi Încins. Se apropia Crăciunul și nu trecuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
a pus să dai cu roșu pe obraz. C Din recuzita lui, care‐o avea, Pe după gât prinzându‐ ți‐l de Un lanț prelung, cu ceas de tinichea. Ț și să privești departe, scurt popas. Cu zâmbetul acela cum e mierea și astăzi în fotografie ai rămas. A De parc - ai fi o doamnă din trecut și nu o biată țărăncuță care Nici să citească slova n‐a știu PENTRU MAMA Tare necăjită ai fost, mamă, Iarna, vara, orice timp trecând
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
Nu mă iubi cum te iubesc,‐ și plâng! Literatorul, nr.5, 1885 126 ștefan Augustin Doinaș (născut la 26 aprilie 1922‐m.2002) „Cine a spus mai frumos decât Eminescu despre l imba română, că este ca un fagure de miere?” De vorbă cu S.A.D. despre „Poezie văzută din in terior”,în „Cronica”, Iași, 20 aprilie 1979 4 OCTOMBRIE 1964 Strigat‐am, singur în lume, numele mamei, și mi‐a răspuns numai frigul văzduhului, cu ochi de stele holbați, dar
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
crai... CONFLICTE Dar să intrăm în ale vieții miezuri; e plină lumea asta de conflicte: unii se bat, iar alții dau edicte, omoară unii, alții fac botezuri. Câștigă unii numai din delicte de le scânteie ochii ca la viezuri, au miere‐ n stup și vite și orezuri de sunt vestiți în șapte‐opt districte. Cei mai slăbuți pe grandomani admiră o căciuleală de poltroni, nativă; vorbesc unii șoptit, iar alții urlă; apare‐ apoi și câte‐o hetairă cu lac pe unghii
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
iasă la el și, mărturisinduși păcatele, erau botezați de el în rîul Iordan. 6. Ioan era îmbrăcat cu o haină de păr de cămilă, și împrejurul mijlocului era încins cu un brîu de curea. El se hrănea cu lăcuste și miere sălbatică. 7. Ioan propovăduia, și zicea: "După mine vine Cel ce este mai puternic decît mine, căruia eu nu sunt vrednic să mă plec să-I dezleg curelele încălțămintelor. 8. Eu, da, v-am botezat cu apă, dar El vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85114_a_85901]
-
aceea, și ea i-a plăcut. 8. După cîtva timp, s-a dus iarăși la Timna ca s-o ia și s-a abătut să vadă hoitul leului. Și iată că în trupul leului era un roi de albine și miere. 9. A luat mierea în mînă, și a mîncat-o pe drum; și cînd a ajuns la tatăl său și la mama sa, le-a dat, și au mîncat și ei din ea. Dar nu le-a spus că luase mierea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85109_a_85896]
-
a plăcut. 8. După cîtva timp, s-a dus iarăși la Timna ca s-o ia și s-a abătut să vadă hoitul leului. Și iată că în trupul leului era un roi de albine și miere. 9. A luat mierea în mînă, și a mîncat-o pe drum; și cînd a ajuns la tatăl său și la mama sa, le-a dat, și au mîncat și ei din ea. Dar nu le-a spus că luase mierea aceasta din trupul leului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85109_a_85896]