6,725 matches
-
ca gândire absolută. Abandonarea în plasa dialecticii sale, nu ne pune doar la adăpostul alogicii condiției umane, ci și la adăpost de orice impreviziune publică. Pasiunea individuală și colectivă dispare în conștientizarea raționalității acelui absolut care este istoria ca gândire. Mirarea originară este soluționată astfel în evidența logică, iar ceea ce era problematizat de cele două instanțe interogative este total clarificat. Sensul vieții, destinația și raportul ei cu Absolutul, mai mult, rezolvarea sa în absolutul clar al unei Substanțe sau în cursa
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
singulare și colective, se manifestă ca un formalism gol. Rezultatul formalist al metafizicilor imanentiste, în care se dizolvă orice problemă a vieții, dovedește caracterul lor ideologic. Exigența teoretizată de marile metafizici rămâne totuși, și este incontestabilă, întrucât are la bază mirarea originară, de la care am pornit și noi în acest discurs. Odată falimentată raționalitatea totală, specifică metafizicilor moderne, nesatisfăcuți de răspunsul adevărat, dar parțial și abstract al metafizicii clasice grecești (problema existenței, a durerii, a morții, a salvării personale, nu pot
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
sa din perspectiva naturii filosofiei, o natură căreia îi este constitutivă propria ei problematizare. Acum însă, am vrea să clarificăm conținutul acestui răspuns și natura mesajului său. Un răspuns care să poată cuprinde toate instanțele subînțelese interogației și provocat de mirarea originară, trebuie să ofere sens total, definitiv și atotcuprinzător vieții și realității. Tocmai asta urmăreau să ofere și metafizicele imanentiste, însă răspunsul lor pleca de la plinătatea și absolutul gândirii și nu ajungeau niciodată să-și pună problema reală a singularității
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
folosește și metodologiile pe care le aplică domeniul său de activitate. Așadar, vom face o analiză preliminară asupra formelor și structurilor cele mai comune și semnificative ale gândirii filosofice, întrucât ni se pare foarte oportună în acest timp. Formele clasice Mirarea este o atitudine tranzitorie, o stare inițială care, prin dinamismul său intern, pretinde, așa cum s-a văzut, să fie clarificată. Mirarea se depășește prin cunoaștere. Am notat în paginile anterioare că mirarea constituie un apel constant la o filosofie autentică
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
cele mai comune și semnificative ale gândirii filosofice, întrucât ni se pare foarte oportună în acest timp. Formele clasice Mirarea este o atitudine tranzitorie, o stare inițială care, prin dinamismul său intern, pretinde, așa cum s-a văzut, să fie clarificată. Mirarea se depășește prin cunoaștere. Am notat în paginile anterioare că mirarea constituie un apel constant la o filosofie autentică, o invitație de întoarcere continuă la origini, și spuneam asta în lumina unei experiențe istorice de mai bine de două milenii
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
pare foarte oportună în acest timp. Formele clasice Mirarea este o atitudine tranzitorie, o stare inițială care, prin dinamismul său intern, pretinde, așa cum s-a văzut, să fie clarificată. Mirarea se depășește prin cunoaștere. Am notat în paginile anterioare că mirarea constituie un apel constant la o filosofie autentică, o invitație de întoarcere continuă la origini, și spuneam asta în lumina unei experiențe istorice de mai bine de două milenii. Ține de însăși esența mirării ca ea să fie depășită; acest
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
Am notat în paginile anterioare că mirarea constituie un apel constant la o filosofie autentică, o invitație de întoarcere continuă la origini, și spuneam asta în lumina unei experiențe istorice de mai bine de două milenii. Ține de însăși esența mirării ca ea să fie depășită; acest lucru era mult mai clar în Grecia antică, adică în zorile încrezătoare ale civilizației noastre. Filosofia apărea atunci ca o încercare plină de pasiune, de stăpânire teoretică a mirării originare, primii filosofi fiind ferm
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
milenii. Ține de însăși esența mirării ca ea să fie depășită; acest lucru era mult mai clar în Grecia antică, adică în zorile încrezătoare ale civilizației noastre. Filosofia apărea atunci ca o încercare plină de pasiune, de stăpânire teoretică a mirării originare, primii filosofi fiind ferm convinși că pot atinge acest țel. Ne vom opri acum să analizăm activitatea teoretică în Grecia antică și formele în care a fost exprimată. Acestea sunt puncte de referință esențiale pentru înțelegerea speculativă și istorică
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
a ceea ce este supus timpului. Întrucât, ceea ce este fragmentar, ceea ce este particular, ceea ce este frugal, sunt prezente în natură în toată complexitatea lor ca și în fiecare individ, activitatea teoretică greacă s-a articulat în două direcții: explicarea teoriei inerente mirării originare, experimentate în fața multiplicității realității naturale; depășirea multiplicității accidentale și alogice prezentă în fiecare individ concret. Rezultatele unui astfel de demers sunt în primul caz (în cazul naturii) elaborarea unei conexiuni cauzale-metafizice, în al doilea caz (în cazul individului) elaborarea
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
va configura ca idee la Platon și ca substanță la Aristotel. În conceptul grec de activitate teoretică sunt implicite câteva elemente importante pe care trebuie să le clarificăm. Acțiunea teoretică înseamnă, înainte de toate, descoperirea problemei. Prima reflecție se concretizează ca mirare în fața multiplicității devenirii, însă actul mirării înseamnă deja depășirea a ceea ce apare imediat, a fenomenului, care constituie deja o problemă, adică ridică o întrebare, un „de ce?”. Fără o problemă nu există teoretizare, întrucât aceasta nu este ceva spontan, ci un
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
și ca substanță la Aristotel. În conceptul grec de activitate teoretică sunt implicite câteva elemente importante pe care trebuie să le clarificăm. Acțiunea teoretică înseamnă, înainte de toate, descoperirea problemei. Prima reflecție se concretizează ca mirare în fața multiplicității devenirii, însă actul mirării înseamnă deja depășirea a ceea ce apare imediat, a fenomenului, care constituie deja o problemă, adică ridică o întrebare, un „de ce?”. Fără o problemă nu există teoretizare, întrucât aceasta nu este ceva spontan, ci un demers speculativ. Deja presocraticii erau interesați
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
armonios, contribuind astfel la împlinirea unui ideal teoretic și la edificarea cea mai măreață a civilizații grecești. O altă formă clasică de activitate teoretică este cea tipică idealismului transcendental. Teoreticitatea greacă și cea idealist-transcendentală se deosebesc prin obiectul diferit al mirării, și deci prin forma diferită în care este clarificată mirarea. Acțiunea teoretică greacă urmărea dominarea realului, a fragmentarului, a frugalului, realități întâlnite în lumea obiectivă, în schimb, activitatea teoretică idealistă urmărește dominarea particularului, fragmentarului, frugalului, considerate inerente acțiunii umane și
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
edificarea cea mai măreață a civilizații grecești. O altă formă clasică de activitate teoretică este cea tipică idealismului transcendental. Teoreticitatea greacă și cea idealist-transcendentală se deosebesc prin obiectul diferit al mirării, și deci prin forma diferită în care este clarificată mirarea. Acțiunea teoretică greacă urmărea dominarea realului, a fragmentarului, a frugalului, realități întâlnite în lumea obiectivă, în schimb, activitatea teoretică idealistă urmărește dominarea particularului, fragmentarului, frugalului, considerate inerente acțiunii umane și evenimentelor istorice. Obiectul unei astfel de teoretizări nu este cosmosul
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
relevantă, dintre cele două forme clasice de înțelegere a activității teoretice, cu scopul de a ne da seama cât mai bine de situația generată de abandonarea unor astfel de conținuturi de către speculația contemporană. Ambele teorii clasice reprezintă un răspuns dat mirării originare, un cadru teoretic al acesteia. În gândirea clasică greacă răspunsul la întrebarea care izvorăște din mirare este un răspuns doar parțial conștient și, cu toate acestea, complet: în cadrul anumitor niveluri de abstracție ce nu pot fi depășite, răspunsul rămâne
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
seama cât mai bine de situația generată de abandonarea unor astfel de conținuturi de către speculația contemporană. Ambele teorii clasice reprezintă un răspuns dat mirării originare, un cadru teoretic al acesteia. În gândirea clasică greacă răspunsul la întrebarea care izvorăște din mirare este un răspuns doar parțial conștient și, cu toate acestea, complet: în cadrul anumitor niveluri de abstracție ce nu pot fi depășite, răspunsul rămâne riguros și cunoașterea încheiată. Gândirea idealist-transcendentală continuă, prin exces, parcursul gândirii grecești, depășind obstacolul abstracției și punctând
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
generale a realității. Pentru analiști acestea sunt probleme lipsite de sens, tipice unei dialectici ce trebuie considerată de acum doar o expresie a unor instanțe mitice. Nu mai rămâne decât ca orizontul evenimentelor noastre temporale să fie clarificat, disciplinat, raționalizat. Mirarea originară nu doar că trebuie stăvilită, ci și dispersată. Locul ei este luat de o angajare clară, uneori rod al unei conștientizări amare, izvorâtă dintr-o cunoaștere precisă. Nu toată gândirea contemporană adoptă aceste poziții, dar acestea sunt cu siguranță
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
fundamentală constă în încredințarea cercetării filosofice a misiunii de a clarifica situații, contexte ale experienței, după ce au fost eliberate de orice fundament. Nu mai este vorba, așadar, de căutarea fundamentului, ci de o raționalitate lucidă în vederea unor clare alegeri operaționale. Mirarea din care își trage originea filosofia pare să reapară sub două fațete ce reies din ambiguitatea raportului fenomenologic, pe cât de ambiguu pe atât de liber de orice fundament și abandonat faptului pur de a fi prezent, și care cere să
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
de răspunsuri, contribuie la configurarea contextului speculativ și, oarecum, la clarificarea sensului și naturii filosofiei. Diferitele moduri de răspuns indică existența unei relații particulare cu punerea întrebării, sau mai exact, cu acel mod tipic de a întreba ce izvorăște din mirarea originară. Tipologia răspunsurilor, lăsând la o parte dacă sunt sau nu răspunsurile noastre, doar cu posibilitatea lor de a fi date, desemnează un cadru de mare interes care este la rândul lui un stimul la reflecție și care exercită o
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
anume cadru și lasă să se întrevadă unele perspective, animă, ca să spunem așa, scenariul cercetării, constituind un motiv fecund pentru ulterioare explicații de posibilitate. Apelând în continuare la imaginea scenariului, am putea spune că, până la urmă, ceea ce rămâne este întotdeauna mirarea inițială și întrebarea pe care ea o cauzează. Pe acest fundal ies în evidență diferitele ipoteze de răspuns și se întrepătrund diferitele forme și metodologii de cercetare, diferitele ritmuri prin intermediul cărora se exprimă activitatea gândirii. Considerarea tuturor acestor elemente nu
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
a formelor de gândire și a metodologiilor de cercetare diferite, dar aflate într-o reciprocă tensiune problematică, dacă ne punem întrebări cu privire la condițiile de posibilitate ale acestei situații variate, mobile, putem răspunde că aceasta este posibilă deoarece întrebarea fundamentală și mirarea originară pe care ea o cauzează nu găsesc, în ciuda tuturor tehnicilor logice rafinate și expresive, un răspuns corespunzător. Se întâmplă că fiecare explicație analitică nu reușește să acopere sensul global al vieții, orice explicație dată, în ciuda coerenței riguroase a proceselor
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
avea pentru om», o pierdere a sensului ce amintește de evaluările lui Husserl cu privire la criza științelor europene. Această inadecvare, această disproporție ca stimul maieutic pentru a repropune în alți termeni discursul, constituie momentul socratic al filosofării. III. Lupta pentru sens Mirare și sens Cele afirmate până aici ne-au condus la câteva concluzii, cărora putem încerca să le dăm o formă sintetică. Omul de astăzi continuă să facă filosofie, sau, altfel spus, să pună întrebări despre viață și realitate, în ciuda răspunsurilor
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
elaborată, ni le pune la dispoziție. Varietatea, întrepătrunderea, însăși opunerea acestor tehnici și metodologii sunt un stimul pentru a ne repune întrebarea filosofică. Primele două considerații se află sub semnul creșterii intensității: întrebarea inițială, radicală, cea care este cauzată de mirarea originară, nu numai că reapare și după răspunsul științific, dar este implicită, ca fundal, chiar și în argumentările științei și în procedeele tehnicii. Această prezență a întrebărilor la diferite niveluri, face posibilă coexistența unor metodologii și criterii interpretative diferite. Privind
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
unor metodologii și criterii interpretative diferite. Privind global situația ce reiese dintr-un astfel de context putem identifica în ea o linie de dezvoltare pe care să o concentrăm într-o expresie în stare să-i redea dinamismul intern: «de la mirarea originară la lupta pentru sens». Așa cum s-a putut vedea, filosofia a luat ființă din mirare, iar, după două milenii de speculație, această mirare reapare. Obiectul datorită căruia ne mirăm se schimbă, întrucât identitatea lui ține de progres, de diferitele
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
putem identifica în ea o linie de dezvoltare pe care să o concentrăm într-o expresie în stare să-i redea dinamismul intern: «de la mirarea originară la lupta pentru sens». Așa cum s-a putut vedea, filosofia a luat ființă din mirare, iar, după două milenii de speculație, această mirare reapare. Obiectul datorită căruia ne mirăm se schimbă, întrucât identitatea lui ține de progres, de diferitele condiții de viață, de domeniile de cercetare tot mai specifice și rafinate, însă, nu în obiect
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
pe care să o concentrăm într-o expresie în stare să-i redea dinamismul intern: «de la mirarea originară la lupta pentru sens». Așa cum s-a putut vedea, filosofia a luat ființă din mirare, iar, după două milenii de speculație, această mirare reapare. Obiectul datorită căruia ne mirăm se schimbă, întrucât identitatea lui ține de progres, de diferitele condiții de viață, de domeniile de cercetare tot mai specifice și rafinate, însă, nu în obiect stă cauza primă a mirării, ci în omul
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]