19,067 matches
-
-l jucau secretarul adjunct de stat și reprezentantul comercial special era din ce în ce mai puternic. Între 1968 și 1969, titlul de adjunct a fost desființat, funcția fiind împărțită între două persoane, una specializată pe probleme externe, iar cealaltă pe probleme comerciale și monetare. Politica economică externă nu mai era coordonată de un grup1372. După cum se menționa în raport, în 1969 existau o sumedenie de agenții ce se ocupau fie cu formularea, fie cu implemenarea politicii economice externe. Printre acestea se numărau: Comitetul Cabinetului
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
formularea, fie cu implemenarea politicii economice externe. Printre acestea se numărau: Comitetul Cabinetului pentru Politica Economică, Consiliul Securității Naționale, Biroul Reprezentantului Special pentru Negocieri Comerciale, Biroul de Management și Buget, Comitetul Cabinetului pentru Extinderea Comerțului, Comitetul Consultativ Național pentru Probleme Monetare și Financiare Internaționale, Comitetul de Analiză a Controlului Exporturilor și Comitetul Consultativ pentru Apărare Economică 1373. Confruntat cu această structură complicată, pe 17 august 1969, PACEO a recomandat președintelui să numească un Consiliu pentru Politica Economică Internațională 1374. Însă ideea
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
poate fi concepută în primul rînd în funcție de implementarea politicii externe. Comerțul exterior era acum un instrument al politicii interne 1455. Pe 5 august, președintele își prezentă la televiziunea națională Noua politică economică. Fără a consulta și alți membri ai sistemului monetar internațional și fără a discuta cu propriul său Departament de Stat, președintele anunță că dolarul nu va mai fi convertit în aur și că SUA vor impune o suprataxă de 10% pentru toate importurile 1456. Rămas fără acoperirea în aur
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
conducerea de la Washington l-a asigurat încă o dată pe Ceaușescu de faptul că Nixon nu intenționează să prejudicieze relațiile româno- americane. În timpul vizitei lui Rogers la București, Ceaușescu întrebase dacă America va sprijini cererea de aderare a României la Fondul Monetar Internațional (FMI). Casa Albă îi spusese lui Bogdan că Statele Unite nu se vor opune aderării României. Dar Washingtonul nu avea de gînd nici să pledeze pentru aceasta, pentru că existau, încă, probleme monetare nerezolvate între cele două țări, mai ales aceea
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
sprijini cererea de aderare a României la Fondul Monetar Internațional (FMI). Casa Albă îi spusese lui Bogdan că Statele Unite nu se vor opune aderării României. Dar Washingtonul nu avea de gînd nici să pledeze pentru aceasta, pentru că existau, încă, probleme monetare nerezolvate între cele două țări, mai ales aceea a obligațiilor neachitate față de SUA1513. În următoarele două luni, România a solicitat aderarea la Fondul Monetar Internațional, a trimis în Statele Unite o delegație ca răspuns la vizita din anul precedent a guvernatorilor
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
României. Dar Washingtonul nu avea de gînd nici să pledeze pentru aceasta, pentru că existau, încă, probleme monetare nerezolvate între cele două țări, mai ales aceea a obligațiilor neachitate față de SUA1513. În următoarele două luni, România a solicitat aderarea la Fondul Monetar Internațional, a trimis în Statele Unite o delegație ca răspuns la vizita din anul precedent a guvernatorilor americani și a permis Agenției de Informații a Statelor Unite să organizeze o expoziție la Tîrgul de la București 1514. Și totuși, în ciuda acestor eforturi, cele
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a avut loc o expoziție americană, intitulată Tehnologie educațională USA. În 16 zile, aceasta a fost vizitată de 70.000 de români 1540. Pe 15 decembrie, România a devenit prima țară din blocul sovietic care s-a afiliat la Fondul Monetar Internațional (FMI) și la Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD) sau Banca Mondială. Aderarea la FMI scutea România de sancțiunile americane impuse de Legea neachitării datoriilor din 1934, care fusese amendată. Inițial, legea interzicea acordarea de împrumuturi țărilor care
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
consecință, puteau beneficia de GSP1694. În ziua următoare, pe 13 decembrie, Mondale și-a reînnoit cererea, adăugînd că amendamentul său ar asigura sistemul de taxe preferențiale doar țărilor comuniste membre ale Acordului General pentru Tarife și Comerț și ale Fondului Monetar Internațional, care beneficiază de "Clauza națiunii celei mai favorizate" și care sînt dominate de mișcarea comunistă internațională. Senatul a aprobat amendamentul 1695. Acest fapt nu avea un efect imediat asupra României, dar acesta avea să se resimtă mai tîrziu, după
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Deși Ceaușescu recomandase organizațiilor românești de comerț exterior să sporească exporturile, el continua să facă împrumuturi serioase, pentru a îndeplini planurile economice ale României, care prevedeau o industrializare rapidă 1885. În octombrie 1977, România datora 363 milioane de dolari Fondului Monetar Internațional, 697 milioane de dolari Băncii Mondiale și mai mult de 125 milioane de dolari pieței valutare europene 1886. Matthew Niemetz, consilier al Departamentului de Stat, a prezentat Comisiei pentru Comerț Internațional poziția Administrației privind procedurile de emigrare din România
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
10,3 miliarde de dolari 2064. În iunie 1980, Ceaușescu a trebuit să împrumute din nou, dar de această dată a apelat la surse guvernamentale și nu comerciale. Pentru a potoli temerile creditorilor cu privire la finanțele României, el a permis Fondului Monetar Internațional să publice informații despre operațiile financiare guvernamentale. În consecință, FMI a încheiat cu România un acord stand-by, în valoare de 1,4 miliarde de dolari. Aceste fonduri urmau să se acorde în 1981, pentru a veni în sprijinul promisiunii
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
hotărîrii guvernului de a îndrepta producția alimentară către export, românilor le mai rămîneau foarte puține produse, care erau și ele distribuite adeseori cu întîrziere, din cauza deficiențelor sistemului. Astfel, consumatorii încercau să-și procure alimente de pe piața neagră. Folosind ca etalon monetar țigările Kent se puteau obține produse alimentare care nu mai apăruseră pe piață de ani de zile. Cu salariile pe care le aveau, muncitorii de la Steagul Roșu nu prea puteau cumpăra, însă, țigări Kent2492. Erau furioși. Nu voiau să mai
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
prin care să stipuleze că era în interesul național ca Eximbank să aibă permisiunea de a acorda credite unei țări comuniste. Congresul SUA, Camera Reprezentanților, Comitetul pentru Bănci, Finanțe și Locuințe, Audieri la Comisia pentru Comerț Internațional, Investiții și Politică Monetară, Oversight Hearings on the Export-Import Bank. Staff Report and Recommendation. The Export-Import Bank of the United States: Selected Issues Before the Congress, al 94-lea Congres, sesiunea a II-a, 1976, p. 15; Comisia Senatului pentru Finanțe Internaționale, The Export-Import
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
al 95-lea Congres, sesiunea întîi, februarie 1977, II, 306, apoi publicația Comitetului Mixt, Legislation on Foreign Relations Through 1976, 1977; Congresul SUA, Camera Reprezentanților, Comitetul pentru Bănci, Finanțe și Locuințe, Audieri la Comisia pentru Comerț Internațional, Investiții și Politică Monetară, Oversight Hearings on the Export-Import Bank, al 94-lea Congres, sesiunea a II-a, 1976, pp. 5-6 1686 Propunerea pentru program a lui Henry Kissinger, 24 august 1974, 2 p., dosarul CA 125 Rom.; 8/9/74-12/31/74, cutia
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
1978 avea acum consecințe dramatice, fiindcă, în zece ani, România ar fi putut să se adaptaze concurenței, creându-și "imunitate" chiar și în fața agresiunii finanțelor mondiale, catastrofa ieșind la iveală după 1989, când țara a căzut, literalmente, neputincioasă în fața Fondului Monetar Internațional, acceptând să fie cobai al experimentelor acestuia și al asasinilor economici. În celălalt plan, România se afla acum direct în fața "testului Eminescu/Basarabia". Și ultimul. Aici s-a conturat marele eșec istoric al lui Nicolae Ceaușescu, cel economic-financiar fiind
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
contemporani. În vederea actualizării seriilor de date statistice informative am utilizat publicațiile Conferinței Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare (UNCTAD), Organizației Mondiale a Comerțului (WTO), Centrului de Comerț Internațional (ITC), Comisiei Economice a Națiunilor Unite pentru Europa (UNECE), Băncii Mondiale, Fondului Monetar Internațional, Biroului de Statistică al Uniunii Europene (EUROSTAT), inclusiv publicațiile românești ale Institutului Național de Statistică, Centrului Român de Comerț Exterior, Institutului European din România, Băncii Naționale a României, etc. Toate acestea ne-au permis formarea unei viziuni de ansamblu asupra relației existente
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
a creșterii populației ca izvor de viitoare bunăstare. Din analiza apariției și dezvoltării acestui curent de gândire și politică economică se poate constata că, în evoluția sa, mercantilismul a parcurs două faze distincte: mercantilismul timpuriu: accentul era pus pe aspectul monetar, urmărindu-se creșterea cantității de metale prețioase aduse în țară și reducerea la minimum a celei ieșite din țară (a fost specific Spaniei și Portugaliei); mercantilismul dezvoltat, bazat pe sistemul balanței comerciale active a pus accent sporit pe importanța comerțului
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
atragerea lor din alte ramuri ale economiei naționale. În viziunea lui Keynes, exporturile exercită asupra venitului național un efect asemănător cu investițiile, sumele provenite din exporturi sau din evoluția pozitivă a raportului de schimb contribuind la majorarea acestuia în expresie monetară. În ceea ce privește importurile, realizate de o anumită țară, acestea induc asupra venitului național un efect similar cu cel al economiilor, micșorând sumele de bani care ar putea fi alocate investițiilor sau consumului de produse autohtone. Un loc important în cadrul multiplicatorului comerțului
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
internațional. Prin multiplicator apare explicabil că marile crize din istoria economică modernă s-au declanșat aproape de fiecare dată în țările dezvoltate iar apoi s-au extins la scară mondială. Întreaga analiză realizată de Keynes a fost întreprinsă exclusiv în termeni monetari, fiind bazată pe existența implicită a abundenței resurselor de materii prime și explicită a unor factori de producție disponibili, aspecte care caracterizează o creștere economică de tip extensiv. Prin prisma acestor elemente, procesele de creștere și industrializare care au loc
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
al creșterii economice din România, este necesară perfecționarea instrumentelor de politică comercială în concordanță cu principiile GATT/OMC, lucru indispensabil și în vederea realizării unei integrări mai eficiente în cadrul circuitului economic mondial. 4.4. Liberalizarea comerțului exterior și politica monetar-valutară Politica monetar valutară -componentă de bază a politicii economiceare ca obiectiv principal asigurarea stabilității monedei naționale și implicit a nivelului prețurilor agregate. În același timp însă, "acest cadru al politicii monetare a conviețuit în ultimii ani cu un regim de flotare puternic
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
economic mondial. 4.4. Liberalizarea comerțului exterior și politica monetar-valutară Politica monetar valutară -componentă de bază a politicii economiceare ca obiectiv principal asigurarea stabilității monedei naționale și implicit a nivelului prețurilor agregate. În același timp însă, "acest cadru al politicii monetare a conviețuit în ultimii ani cu un regim de flotare puternic administrată a cursului de schimb al leului, menit să concilieze obiectivul dezinflației cu cel de prevenire a deteriorării poziției externe a economiei pe care ar fi indus-o aprecierea
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
în situația devalorizării pe termen scurt poate stimula exporturile, ajutând firmele angrenate în această activitate să concureze pe piața mondială. Pe termen lung însă, "competitivitatea exporturilor poate fi câștigată numai prin 23 Dorina Antohi (coord), Mecanismul de transmisie a politicii monetare în România, Caiete de studii nr. 13, BNR, ianuarie 2003, p. 9 restructurarea firmelor și câștiguri de productivitate"24. Cursul de schimb a fost în special în ultimii ani variabila monetară cu cel mai accentuat impact asupra inflației și așteptărilor
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
23 Dorina Antohi (coord), Mecanismul de transmisie a politicii monetare în România, Caiete de studii nr. 13, BNR, ianuarie 2003, p. 9 restructurarea firmelor și câștiguri de productivitate"24. Cursul de schimb a fost în special în ultimii ani variabila monetară cu cel mai accentuat impact asupra inflației și așteptărilor inflaționiste. Datorită însă ritmului lent al reformelor implementate în scopul creșterii competitivității externe a economiei românești, adoptarea unui curs de schimb favorabil accelerării procesului de dezinflație și atenuării anticipațiilor inflaționiste a
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
cu evoluțiile cursului de schimb și/sau 24 D. Dăianu (coord), Op. Cit., p. 101 indicelui prețurilor de consum. În prezent, cea mai mare parte a prețurilor sunt liberalizate și ajustările tarifelor la energie sunt în curs de realizare. Controlul masei monetare este deosebit de necesar în scopul păstrării sub control a inflației, datorită faptului că, un nivel ridicat al acestui indicator descurajează investițiile, diminuează puterea de cumpărare și implicit cererea, care reprezintă motorul dezvoltării și nu în ultimul rând favorizează activitățile speculative
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
Cea mai mare parte a perioadei de tranziție, datorită atât factorilor aferenți cererii cât și ofertei, canalul creditului și implicit și al ratei dobânzii s-a situat într-o poziție preponderent inactivă. Din punct de vedere al cererii, întărirea politicii monetare pe fondul menținerii unei rate înalte a inflației a determinat creșterea ratelor dobânzilor la un nivel aproape inaccesibil, lucru care, în condițiile practicii larg răspândite a indisciplinei financiare, a permis agenților economici să folosească arieratele ca alternativă la creditele bancare
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
de zahăr, 34 În relația comercială a României cu țările UE accentul a fost pus pe produse textile, încălțăminte, mașini și echipamente, mobilă, în timp ce în schimburile comerciale cu țările CEFTA au predominat produsele agricole, plasticul, hârtia, sticla, etc. 35 Transferurile monetare în favoarea producătorilor agricoli le permit acestora să vândă produsele la un preț mult mai scăzut în comparație cu producătorii din țările asociate, care nu își pot permite să practice o politică agricolă similară datorită constrângerilor bugetare (în anii 1996 și 1997 subvențiile
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]