5,311 matches
-
așezat din nou la masă și am început să mă gândesc la monstrul marin, revizuindu-mi teoriile mai vechi cu privire la halucinațiile provocate de LSD. Încercam să-mi amintesc dacă simțisem și atingerea creaturii încolăcite sau doar o văzusem. Aveam viziunea monstrului, dar nu puteam reconstitui starea mea de spirit din momentele acelea, deși îmi aminteam de gândurile “înecării“, când mă aflam cotropit de valuri. Mi-am spus că trebuie să mă duc din nou să cercetez cazanul și poate că astfel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
m-am deșteptat după “înec“, scrisesem lucrul acela extrem de important, pe care nu trebuia cu nici un preț să-l uit. Chiar acum, când țineam hârtia în mână, nu izbuteam să-mi amintesc ce scrisesem, deși presupuneam că era ceva în legătură cu monstrul marin. Am despăturit foaia și am citit următoarele: „Trebuie să notez repede acest lucru în chip de dovadă, pentru că memoria începe să mă lase chiar în timp ce scriu. James m-a salvat. A pătruns, nu știu cum, direct în apă. M-a apucat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
am citit de câteva ori rândurile așternute, și atunci lucrul ascuns, care tot încercase să atingă suprafața minții mele, izbucni la lumină și am descoperit că-mi pot aminti întreaga scenă. Această amintire avea altă calitate decât cea legată de monstru marin. Semăna cu amintirea pe care mi-o lăsase cântecul lui Lizzie din seara aceea, sau cu amintirea lui Titus zăcând mort, cu singura deosebire că era vorba de amintirea unei imposibilități. Acum revedeam cu claritate ce încercasem să exprim
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
am suferit din cauza traumatismului? Mi-am atins ceafa și am simțit un cucui încă distinct și destul de sensibil. Firește, e posibil să mă fi izbit ceva mai înainte, fără să-mi fi pierdut cunoștința pe loc. Și atunci când am văzut monstrul, dacă într-adevăr l-am văzut? O fi văzut și James monstrul? Și de ce rândurile mele mnemotehnice nu cuprind nici o referire la monstru? Și ce avusesem oare de gând să scriu când nu am mai fost în stare? Desigur, dacă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
cucui încă distinct și destul de sensibil. Firește, e posibil să mă fi izbit ceva mai înainte, fără să-mi fi pierdut cunoștința pe loc. Și atunci când am văzut monstrul, dacă într-adevăr l-am văzut? O fi văzut și James monstrul? Și de ce rândurile mele mnemotehnice nu cuprind nici o referire la monstru? Și ce avusesem oare de gând să scriu când nu am mai fost în stare? Desigur, dacă m-am izbit cu capul de stâncă după ce am văzut monstrul marin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
fi izbit ceva mai înainte, fără să-mi fi pierdut cunoștința pe loc. Și atunci când am văzut monstrul, dacă într-adevăr l-am văzut? O fi văzut și James monstrul? Și de ce rândurile mele mnemotehnice nu cuprind nici o referire la monstru? Și ce avusesem oare de gând să scriu când nu am mai fost în stare? Desigur, dacă m-am izbit cu capul de stâncă după ce am văzut monstrul marin, e posibil să fi uitat de apariția lui când am ajuns
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
James monstrul? Și de ce rândurile mele mnemotehnice nu cuprind nici o referire la monstru? Și ce avusesem oare de gând să scriu când nu am mai fost în stare? Desigur, dacă m-am izbit cu capul de stâncă după ce am văzut monstrul marin, e posibil să fi uitat de apariția lui când am ajuns să pot scrie, deși mi-am putut aduce aminte de felul în care m-a salvat James. Și de ce uitasem după aceea și de acest lucru, și de ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
asta? Ori poate că, îndurerat și slab ca umbra lui Achile, e captiv în cine știe ce purgatoriu, unde-și izbăvește niște păcate pe care eu nici nu mi le pot măcar imagina? Oare rătăcește acum prin vreun bardo întunecos, populat de monștri, unde întâlnește simulacrele unor oameni pe care i-a cunoscut cândva și unde e speriat de tot felul de demoni? Căci „orice fel de vis ar bântui acel somn al morții“, când ai izbutit să te deznozi din nodul vieții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
șleampătă, murdară, soioasă, bătrână. Cât sunt de crud și de nedrept! Nimic n-a fost din vina ei. Singura vină cu care ar putea fi măsurate lucrurile îmi aparține mie. Eu mi-am scăpat demonii din frâu și, mai ales, monstrul marin al geloziei. Și acum, eroica mea fidelitate, care spunea: „Orcum ar fi, pe ea o iubesc“, dăduse bir cu fugiții, totul se năruise în meschinărie și indiferență egocentrică; și totuși știu că o ponegresc deliberat, așa cum aproape fiecare făptură
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
niște abuzuri, niște lucruri ireale... Atâta răutate câtă a fost în stare Securitatea să pună pe spatele copiilor... Nu știu cum o putut să aibă atâta răutate... ăștia n-au avut copii? ăștia n-au avut familie? ăștia n-au avut... Erau monștri care au făcut ceea ce au făcut... Știți cumva ce încadrare ați avut? Da. Articolul 208 din Codul Penal, în care am fost noi încadrați, era crimă de uneltire contra orânduirii sociale. Procurorul a cerut schimbarea articolului de lege în baza
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
primul rând „Sinteze pentru mileniul III“, consacrată lui I.L. Caragiale în față cu reacțiunea criticii, de la Titu Maiorescu până în zilele noastre, inclusiv spectacologia și filmologia autorului. Vor fi cinci sau șase volume, din care trei deja au apărut. În colecția „Monștrii sacri“ au apărut Birlic, o monografie a lui Valentin Silvestru, Liviu Ciulei, de Ileana Berlogea, și Horea Popescu. În curs de 98 apariție se află volumele 4-5 de la I.L. Caragiale față cu reacțiunea criticii, monografia consacrată regizorului Ion Olteanu, care
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
basist, și-a continuat cariera muzicală cu o singură mână. Francisco Goya era, deja, pictor regal și portretist oficial când a început să lupte cu surzenia. A renunțat la pictura liniștită, creând o lume fantastică din care n-au lipsit monștrii, coșmarul și slăbiciunile omenești. Franklin Roosevelt, care suferea de poliomelită, a devenit cel de-al 32-lea președinte al Statelor Unite într-o perioadă de criză a SUA, când băncile se prăbușeau, nu exista ajutor social și peste două milioane de
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
grotesc Râs și grotesc în opera lui Ion Creangă Raluca Neculai, clasa a XII-a coord. prof. dr. Gabriela Petrache Colegiul Național, Iași Mitul diavolului se înrudește cu miturile Dragonului, al șarpelui, al paznicul și cu simbolismul închiderii, al pragului (monstru). A trece de pragul interzis înseamnă să fii blestemat sau sfințit, victima diavolului sau ales al lui Dumnezeu: este căderea sau înălțarea. Diavolul simbolizează toate forțele care tulbură, întunecă, slăbesc conștiința și o fac să regreseze spre nedeterminat și ambivalent
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
mai captivantă și mai reprezentativă pentru arta lui Bosch debutează cu tripticul Carul cu fân. Pictorul se întoarce la tema demenței pe care o abordase deja în Corabia nebunilor. Permanent prezenți în opera lui Bosch și caracteristici pentru stilul său, monștrii imaginari ne îndeamnă la meditație asupra deșertăciunii vieții. Căruța cu fân înfățișează scena care se desfășoară în jurul figurilor din căruță, cufundate în jocuri amoroase. O mulțime de monștri hibrizi tocmai trage căruța spre infern. Pentru plăcerea de o clipă, amanții
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
nebunilor. Permanent prezenți în opera lui Bosch și caracteristici pentru stilul său, monștrii imaginari ne îndeamnă la meditație asupra deșertăciunii vieții. Căruța cu fân înfățișează scena care se desfășoară în jurul figurilor din căruță, cufundate în jocuri amoroase. O mulțime de monștri hibrizi tocmai trage căruța spre infern. Pentru plăcerea de o clipă, amanții vor fi damnați să repete la nesfârșit păcatul originar al lui Adam și Eva. În dreapta amorezilor, sub făptură stranie, pictată „en grisaille”, se află diavolul; singur îngerul, îngenunchiat
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
Eva. În dreapta amorezilor, sub făptură stranie, pictată „en grisaille”, se află diavolul; singur îngerul, îngenunchiat la stânga, îl observă pe Mântuitorul care își arată rănile, înconjurat de nori aurii. În Infern, coloane de fum și flăcări acoperă „cerul”. Prezenți peste tot, monștrii îi supun torturilor pe păcătoșii osândiți la damnație veșnică. Năzuința moralizatoare nu este numai expresia credinței totale, ci și a terorii infernului. Bosch se inspiră din repertoriul pictural al zugrăvirii Infernului pe care îl cunoaște din ilustrații și cărți. Se
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
expresia credinței totale, ci și a terorii infernului. Bosch se inspiră din repertoriul pictural al zugrăvirii Infernului pe care îl cunoaște din ilustrații și cărți. Se pare că imaginația lui Bosch nu cunoaște limite. Creaturile sale din Infern sunt niște monștri stranii, dar moderația le face credibile. Inventivitatea metodică, temeinică, a pictorului sporește senzația de grotesc transmisă de operele sale. Șirul torturilor și monștrilor este cumplit și infinit de lung. Scriitorul italian Dino Buzzati spunea: : în Infernul muzicanților, Bosch ne prezintă
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
și cărți. Se pare că imaginația lui Bosch nu cunoaște limite. Creaturile sale din Infern sunt niște monștri stranii, dar moderația le face credibile. Inventivitatea metodică, temeinică, a pictorului sporește senzația de grotesc transmisă de operele sale. Șirul torturilor și monștrilor este cumplit și infinit de lung. Scriitorul italian Dino Buzzati spunea: : în Infernul muzicanților, Bosch ne prezintă un șir întreg de torturi. Creaturi dintre cele mai diferite - păsări, iepuri și rozătoare - dau tonul în acest dans infernal. Ele își devorează
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
XV-lea, au curs tone de cerneală pentru a analiza lumea fantastică și misterioasă a lui Bosch. Pentru unii este un alienat mintal și un stricat, pentru alții un predicator genial, un pictor care s-a inspirat din galeria de monștri ai Evului Mediu, din imaginarul colectiv flamand și din arta ilustratorilor. Cercetările contemporane par să indice mai degrabă un artist eretic, dar nu reușesc a dezvălui, totuși, adevăratele enigme ale operei sale. Bosch rămâne omul asfințitului Evului Mediu, în picturile
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
tradus liber „Ciudățeniile”), în care satira capătă trăsături macabre, demonstrează cât de mare nevoie avea maestrul să se exteriorizeze prin artă, pentru a-și restabili echilibrul devenit instabil. Din acei ani ai primelor crize datează celebrul tablou Somnul rațiunii naște monștri. O pictură cu tematică neoclasică precum Saturn devorându-și fiul, de exemplu, prezintă o serie de emoții pentru spectatorul nesigur și speriat. Goya creează un joc de lumini și umbre care accentuează situația dramatică a uneia dintre cele mai impresionante
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
expediția Argonauților, salvează echipajul, potolid cu cântecul furia valurilor, sau depășind arta sirenelor, la melodiile ispititoare ale cărora navigatorii nu mai erau atenți. Poezia sa cântată subjuga întreaga natură: ea face să se miște lucrurile neînsuflețite, domolește fiarele sălbatice și monștrii, adună oamenii și-i îmbunează pe zei (figura 1). Mitul lui Orfeu este cu câteva generații mai vechi decât generația homerică iar tradiția îl consideră o realiate istorică, un mare poet, profetul cultului absolut al lui Dionysos și, ca atare
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
din ceata frumoșilor fac parte toate măștile personaje ce aduc noroc: îngerii, bumbierii, feții frumoși etc”<ref id=”34”>Romulus Vulcănescu , Măștile populare, Editura Științifică, București, 1970, p. 177</ref> în basme, fețele urâtului îmbracă identități de zmei, balauri, uriași, monștri, draci și altele, replici ale celor reprezentate în teatrul popular doar că, de data aceasta, impactul asupra publicului se va baza nu pe elemente de natură vizuală (de expresie plastică) ci pe abilitatea povestitorului de a sugera imagini prin elementele
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
fruct, de exemplu, în Grădina plăcerilor, poate fi receptaculul unor ființe omenești. Spre deosebire de el, Johann Heinrich Fussli (elvetian stabilit in Anglia) introduce efectiv în scenă personaje fantastice, fantomatice: în "Coșmarul", deasupra siluetei albe a fetei care doarme, șade ghemuit un monstru. Goya a reușit să exprime cel mai bine spaimele, coșmarurile omenirii. Chiar dacă tema, punctul lui de plecare era, în general, satira socială sau politică, el trece de foarte multe ori dincolo de satira obișnuită, grotescul monstruos, cutremurător al personajelor și scenelor
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
să mai placă. (Andre Malraux) „În mormântul lui Goya se odihnește vechea artă spaniolă, universul pierdut pentru totdeauna al toreadorilor, majos și manolas, universul călugărițelor, contra-bandiștilor, bandiților și vrăjitoarelor, întregul folclor bogat al peninsulei (Theophile Gautier) În Somnul rațiunii naște monștri, asupra omului adormit cu capul pe masă vin în zbor o mulțime de ființe înaripate, bufnite sau lilieci, mai mult sau mai puțin distincte și clar conturate, care par să prindă ființă din neant: fantasmele care iau naștere în sufletul
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
vedem decât pietre, stânci, ziduri, arcade. Ce-o fi însemnând pentru el natura, adevărul sau omul? Arta lui Goya era deconcertantă, el ignora arborii, lumea mării, a norilor, luna, suprima decorul. Soarele lui era negru. Începând de la Somnul rațiunii naște monștri, nouă zecimi din capricii sunt scene cu vrăjitoare, diavoli și strigoi. Cu cât caracterul fantastic al acestora este mai evident, ironia apare mai accentuată. Grava cu vârful cuțitului și desena cu penelul. Lumina era substituită de ecleraj. “Goya reia expresia
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]