4,996 matches
-
taximetrist negru a oprit, salvându-ne din ploaia aceea rece. „Bine, hai”, zise el, „urcați!”. Și așa am plecat acas). Mâncaser)m sup) de broasc)-țestoas) și câteva felii de friptur) de porumbel cu orez s)lbatic și salat) din muguri de palmier, iar la deșert, ceva cu ciocolat); și b)ușer)m vinuri californiene. D)duser)m mâna cu Danny Kaye, cu președintele și cu prima doamn), cu Kirk Douglas și cu senatorul William Fulbright, cu Beverly Sills și Margaret
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
portretul celui care eram atunci... Dar să scriu despre aventura noastră de Crăciun. Eram cu George, cel mai bun prieten, coleg de clasă și de bancă, nedespărțiți; aventurile noastre constau în excursii la pădure iarna, prin zăpadă, căutând sub rădăcini mugurii ghioceilor încă nerăsăriți; sau descopeream vizuinile unor sălbătăciuni; sau așteptam cu inima strânsă să ne întâlnim cu "lupul", fiară care nu ne-a ieșit totuși în cale. "Plecam" de la unele ore sau de la profesorii antipatici și rătăceam până târziu, până
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
curioșii puteau fi acuzați de spionaj industrial și fotbalistic în favoarea Marelui Ducat de Luxemburg. Cei care s-au uitat prin ochiurile plasei de sîrmă ar fi primit, astfel, pedepse mai mari. Așa, doar zîmbim amar, pentru că, în loc să ne bucurăm de mugurii renașterii, visăm fecioare violate, suporteri recidiviști și jurnaliști penali. martie 2007 Cu ce echipă ține Dumnezeu? într-un spațiu al tuturor variantelor, una a reținut atenția în mod deosebit. Pe gardul stadionului din Galați era afișată o bucată de pînză
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
pe μm2; numărul acestora scade considerabil la celulele tinere, pentru ca plasmalema celulelor mugurale să fie în totalitate netedă. Se pare că ′′tipul′′ de membrană plasmatică se schimbă progresiv în timpul ciclului celular, în următoarea ordine: plasmalemă netedă, fără nici o invaginare (caracteristică mugurilor tineri și tubilor germinativi); plasmalemă cu puține invaginări alungite, dar superficiale (caracteristică celulelor mugurale mediu dezvoltate); plasmalemă cu numeroase invaginări șanțiforme, puternic elongate și adânci, distribuite aleatoriu (definitorie pentru celulele din faza staționară sau în curs de senescență). Odată apărute
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
drojdiilor, fiind implicate în digestia intracelulară a unor substanțe, îndeplinesc și o funcție lizozomală. S-a observat și procentul de fagocitoză de către vacuole a globulelor lipidice. Analiza minuțioasă a unui mare număr de imagini electronomicroscopice ale secțiunilor seriale, realizate prin muguri în formare și celule mugurale foarte tinere, a sugerat că vacuola este structura, care se perpetuează, fiind transmisă de la o generație celulară la alta. 1.10. Peroxizomii În imaginile electronomicroscopice apar ca structuri sferice sau ovale, cu diametrul de 0
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
la Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București, unde ține un curs de estetica poeziei românești. Debutează ca poet în 1921, la „Adevărul literar și artistic”, cu Fântâna sufletului meu, iar în calitate de critic, în 1922, la revista „Muguri” (Câmpulung), cu un articol despre volumul Pârgă de V. Voiculescu. A mai colaborat la „Convorbiri literare”, „Gândirea”, „Viața românească”, „România nouă”, „Săptămâna muncii intelectuale”, „Evoluția”, „Azi”, „Facla”, „Vitrina literară”, „Ideea românească”, „Cetatea literară”, „Mișcarea literară”, „Universul literar”, „Spre ziuă”, „Semnalul
STREINU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289977_a_291306]
-
sfârșit, iar lumina diafană anunța primele adieri ale vântului de toamnă care învolburau apele râurilor. Schimbările pe care le-au suferit animalele de-a lungul acestor anotimpuri au deservit vizibile. La început au apărut ici-colo fire aurii ce semănau cu mugurii unei plante care nu aparținea anotimpului respectiv. Treptat, nenumărate fire scurte au crescut unul după altul și, în cele din urmă, întreaga lor blană a devenit de un auriu sclipitor. Ritualul nu a durat mai mult de o săptămână. Metamorfozarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
de păsărele care semănau cu privighetorile. Se înălțau la cer în căutare de mâncare și apoi se întorceau la locurile lor. Animalele înaintau încet, gâturile și spinările lor înotând pur și simplu în acea mare de iarbă. Căutau cu siguranță muguri proaspeți. Mergând de-a lungul Zidului spre sud, am dat peste ceea ce părea să fi fost odată cazarma. Erau clădiri simple cu un etaj, grupate câte trei. Dincolo de ele, un grup de case mici. Între acestea se înălțau copaci, iar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
pe o rază de câțiva metri împrejurul stupului, aerul este purificat prin acțiunea acestor substanțe, propolisul având aceste proprietăți antibiotice, bactericide, antifungice și fitoinhibitoare 2 (Ghisalberti, 1979; Andrițoiu, 2005). Propolisul este o substanță rășinoasă colectată de albine de la diverse plante, muguri și exudate. Albinele utilizează această substanță pentru a-și astupa stupii și pentru a preveni invazia altor animale. Propolisul a fost folosit ca un medicament popular peste tot în lume. Acesta conține: 45-55% rășini, 25-35% ceară, 10% uleiuri esențiale și
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
alte specii pentru a recolta acest prețios material (Mărghitaș, 20057). Alte studii citează: albinele vizitează plante din familia coniferelor, plopi (Populus sp.), precum și alte specii, ca fagul (Fagus sylvatica) și castanul (Aesculus hippocastanum), pentru a colecta rășini de pe scoarța și mugurii acestor arbori. În Europa, principalele surse de propolis le reprezintă: alunul (Alnus spp.), mesteacănul (Betula spp.), alunul de pădure (Corylus spp.), stejarul (Qnercus spp.), plopul (Populus spp.) și salcia (Salix spp.) (Mateescu, 20058). În ultimii ani mai ales, cercetările privind
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
Mateescu et Dumitru). 34 Acidul benzoic atinge 1.33-20% și alături de acidul cinamic este una dintre substanțele cele mai caracteristice din rășina de Styrax benzoin de la care și provine denumirea, fiind totodată o componentă comună a mai tuturor rășinilor de pe muguri, ca și acizii ferulic și cafeic (Brăileanu et al., 1978 - Brăileanu Brăileanu C., Motocescu R., Bazavan E., Bălan E., în vol. Comunicări prezentate la primul simpozion al medicamentului românesc, Ed. Medicală, București, 634, 1978. 35 Metzner J., Bekemeier H., Schneidewind
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
lor identificate în propolis. Acidul benzoic atinge concentrații de 1.3320% și, alături de acidul cinamic, este una dintre substanțele caracteristice din rășina de Styrax benzoin de la care își trage numele, fiind totodată o componentă comună a mai tuturor rășinilor de pe muguri, ca și acizii ferulic și cafeic (Mateescu, 2005). Acizi aromatici nesaturați: acidul cafeic și acidul ferulic (acidul 4-oxi3-metoxicinamic). Acest component provine în propolis în special din rășina de pin și de molid. Alte cinci substanțe au fost identificate atât în
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
diferite specii, în anul 196951, concentrația sa în propolis o plasează alături de crizină între bioflavonoizii bine reprezentați cantitativ. Izalpinina a fost prima dată evidențiată în propolis de Villanueva et colab., în anul 1964 Pinocembrina își datorează numele descoperirii acestuia în mugurii speciei Pinus cembra (Pinaceae), descoperirea acestuia a fost făcută de Ertman în anul 194652, este prezentă în componentele rășinii de pe mugurii de plop (întocmai crizinei), ca structură este flavanona corespunzătoare crizinei. 49 Perrault, The Merck Index, Vinth Ed. Rahway, New York
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
acceptor colorat, comparativ cu un difenol în soluție de concentrație cunoscută; valorile obținute în condițiile metodei reprezintă în același timp și mărimea activității transhidrogenazelor (Păunescu et al, 1988). 66 Impuritățile din propolis sunt alcătuite din fragmente de țesuturi vegetale de la mugurii plantelor din care a fost recoltat de către albine, din perișorii de pe corpul albinelor și din impurități mecanice încorporate în propolis în timpul recoltării lui din stup de către apicultor (Andrițoiu, 2005). 67 Ceara reprezintă al doilea component al propolisului și are o
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
din perișorii de pe corpul albinelor și din impurități mecanice încorporate în propolis în timpul recoltării lui din stup de către apicultor (Andrițoiu, 2005). 67 Ceara reprezintă al doilea component al propolisului și are o dublă origine: ceara vegetală recoltată de albine de pe mugurii copacilor și ceara de albine pe care acestea o adaugă produsului primar în timpul prelucrării lui. Se apreciază că raportul între cele două categorii de ceară este de 1:3. (Mărghitaș, 2005). 68 Moldoveanu E, Neagu M, Popescu LM, Dicționar de
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
Andrițoiu Călin Vasile 197 Propolisul, produs natural, rășinos, al albinelor, netoxic 569 (Ramadan et al., 2012570) este cunoscut din timpuri străvechi ca agent terapeutic (Ghisalberti, 1979571; Pereira et al., 2008572; Bankova et al., 2000573). Propolisul este colectat de albine de pe muguri și exudate ale plantelor, și este transformat de enzimele albinei (Burdock, 1998574; Salatino et al., 2005575; Najafi et al., 2007576). Mierea, produs alimentar important și unic, conține compuși bioactivi derivați din organismul albinei și din plante 577 (Kaškonienė et al
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
piesă, Turneu în provincie, este jucată în stagiunea 1945-1946. Devine membră a Societății Scriitorilor Români în 1937. Colaborează la numeroase publicații: „Vremea”, „Cuvântul liber”, „Evenimentul”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Viața românească”, „Rampa” (cu cronici dramatice), „Adevărul literar și artistic”, „Timpul”, „Familia”, „Muguri”, „Cuvântul femeilor”, „Scânteia”, „Contemporanul” ș.a. Citit mai întâi în cenaclul Sburătorul, romanul Tinerețe va prilejui lui E. Lovinescu o nouă încurajare a prozei feminine de analiză psihologică, tinerei autoare prezicându-i-se „un mare destin literar”. D. va publica în
DEMETRIUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286729_a_288058]
-
București, 1965; Orfeu trece punțile, București, 1966; Apoca[ta]stază, București, 1968; Rădvanele copilăriei, București, 1969; Metope, București, 1972; Întoarcerea la Circe, București, 1974; Plaiuri, București, 1974; Sarea nesomnului, București, 1975; Păcatul fluviului, I, București, 1975; Rosturile străjii, București, 1976; Mugurii vederii, București, 1977; Rânduirea porților, București, 1978; Osiile cuprinderii, București, 1980; Bobuleț mereu drumeț, București, 1981; Țărmul fugar, București, 1982; Tentația cheilor, București, 1985; Drumul spre zori, București, 1988; Beatificarea viesparelor, București, 1995; Psalmii învierii noastre, București, 1999. Repere bibliografice
GORUNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287320_a_288649]
-
scriitoarelor”. În 1928 se căsătorește cu poetul George Bacovia, iar după moartea acestuia, în 1957, va conduce Cenaclul „George Bacovia” de la Bacău și Muzeul Memorial „George Bacovia” din București. Numeroasele cărți de poezie publicate de G.-B. - Armonii crepusculare (1923), Muguri cenușii (1926), Pe culmi de gând (1934), Lumină (1965), Cu tine, noaptea (1969), Efluvii (1977), Șoaptele iubirii (1979) - exprimă o personalitate lirică definită de un simbolism delicat, eteric și temperat, aflat la confluența poeziei meditative cu cea de tip intimist
GRIGORESCU-BACOVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287358_a_288687]
-
Bacovia. Viața poetului (1962), Viața poetei (1971), George Bacovia. Ultimii săi ani (1981), conținând date importante referitoare la viața literară din perioada interbelică și din anii imediat următori încheierii celui de-al doilea război mondial. SCRIERI: Armonii crepusculare, București, 1923; Muguri cenușii, București, 1926; Pe culmi de gând, București, 1934; Terase albe, București, 1938; Bacovia. Viața poetului, București, 1962; ed. 2 (Bacovia. Poezie sau destin), București, 1972; Lumină, București, 1965; Poezie și proză, pref. Mihail Petroveanu, București, 1967; Cu tine, noaptea
GRIGORESCU-BACOVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287358_a_288687]
-
Prezentul”, „Viața literară și artistică”, „Șezătoarea săteanului”, „Evenimentul”, „Lupta”, „Trebnicul”, „Tribuna poporului”, „Veselia”, „Foaia interesantă”, „Cosinzeana”, „Amicul școalelor”, „Gazeta țăranilor”, „Lumea copiilor”, „Cele trei Crișuri pentru popor”, „Dimineața copiilor”, „Lumina poporului”, „Țăranul” „Crizantema”, „Flori de crâng”, „Duminica copiilor”, „Cuvântul moldovenesc”, „Muguri”, „Viața salariaților publici”, „Flacăra”, „Graiul copiilor”, „Muncitorul național român” ș.a. A fost secretar de redacție la „Ideea” (1921). O seamă de publicații în care semnează C. sunt din Turnu Măgurele: „Victoria”, „Îndreptarea”, „Secerea”, „Scânteia”, „Drum nou”, „Oltul”. A editat o
CRISTESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286509_a_287838]
-
Hasdeu, Mademoiselle Maussade. Domnișoara Ursuză, tr. B. P. Hasdeu, București, 1970, Prințesa Fluture, București, 1972, Versuri. Proză. Corespondență, pref. edit., București, 1976, Scrieri alese, pref. edit., București, 1988, Destăinuiri, București, 1992, Năzdrăvăniile Denisei, București, 1997, Fluierașul de os, București, 1998, Muguri de aprilie, București, 1999, Basme și legende, București, 2000, Bourgeons d’Avril, ed. bilingvă, București, 2000, 19 file de jurnal, pref. edit., București, 2000; B. P. Hasdeu, Jurnalul unui iunker, București, 1998. Repere bibliografice: Mircea Anghelescu, Hasdeu și contemporanii săi
DECUSARA-BOCSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286712_a_288041]
-
2000; B. P. Hasdeu, Jurnalul unui iunker, București, 1998. Repere bibliografice: Mircea Anghelescu, Hasdeu și contemporanii săi, T, 1982, 11; Teodor Vârgolici, Centenar Iulia Hasdeu, RL, 1988, 38; Mircea Popa, Un destin literar - Iulia Hasdeu, ST, 1989, 2; Saviana Stănescu, Muguri de noiembrie, ALA, 1993, 189; Mircea Coloșenco, „Iubirile Iuliei Hasdeu” - o monografie de ținută științifică, LCF, 1996, 12; Maria Ofrim, Jurnalul Iuliei Hasdeu, „Ecart”, 2001, 142; Ioana Pârvulescu, O fată aproape obișnuită, RL, 2001, 27. I.D.
DECUSARA-BOCSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286712_a_288041]
-
spre o existență ce sancționează necruțător: „Caișii proști, nerăbdători,/ prea grabnic s-au umplut de flori, // și iată-i, ca-n atâția ani,/ îngheață-n vânt, subțiri și vani... Pomii ceilalți, prevăzătorii, / așteaptă-n tihnă ora florii,/ cu crengi cuminți, muguri închiși,/ străini de moartea din caiși”. Situarea cea mai potrivită pentru C. este în maniera suprarealistă, valorificând propensiunea spre miraculos, fantastic și ludic. „Feeria” și umorul aplicate întâmplărilor cotidiene le salvează de la banalitate. Paul Celan, care a cunoscut-o pe
CASSIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286136_a_287465]
-
veac, de „cnutul rusesc”. Scopul Societății și al revistei sale devine astfel unul patriotic : „Cu ajutorul acestei societăți, membrii ei nu numai că învață limba corectă românească, dar ea mai are menirea să dea o direcție penițelor care sunt încă în mugur. De unde știm noi că peste câțiva ani nu ne vom alege cu unele talente recrutate din această mică societate?” Cuvinte confirmate, întrucât revista reține atenția istoricilor literari în primul rând pentru cele câteva texte semnate de Magda Isanos în 1934
GHIOCEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287268_a_288597]