5,106 matches
-
a învăța copilul să-și cunoască necesitățile și a le forma deprinderi de comunicare. Această terapie poate avea efecte foarte mari, dar adesea sunt alocate doare 1-2 ore pe săptămână datorită unor programe aglomerate. 4.15. Programe computerizate Există o multitudine de programe educaționale computerizate și pentru copii autiști. Sistemul lingvistic Laureat furnizează o serie de soft-uri ce au ca obiect de studiu: îmbunătățirea procesului cauză-efect, turn-taking, a vocabularului inițial și a conceptelor cognitive, a proceselor auditorii și de citire
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
lor. Sarcina adulților, părinți și profesori, este de a-i face pe acești tineri să dezvolte așteptări realiste și să țină cont de riscurile acțiunilor lor. 5. Indecizia. Adolescenții ezită când trebuie să ia o decizie pentru că sunt conștienți de multitudinea variantelor pe care le-ar putea alege. 6. Ipocrizia aparentă. Adeseori, adolescenții nu recunosc diferența între a exprima un ideal și a acționa pentru realizarea lui. Pe măsură ce se maturizează, ei vor constata că „să gândești nu înseamnă să faci”. (D.
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
riguros științifică. Acum știa foarte bine că rhinolalia era determinată de rezonanța vibrațiilor sonore în spațiul rhino-faringian, unde devenea hiper nazonanță prin lipsa de închidere velo-faringiană, dar care răspundea la terapia logopedică în funcție de amploarea și întinderea defectului precum și de o multitudine de factori de influență. Ulterior, Margareta Tomescu a abordat și tulburările de vorbire în anomaliile dento-maxilare operate de subsemnatul, unde au apărut noi probleme de redresare morfo-functională. A participat la cursurile de „ Stomatologie infantilă” de multe ori cu comunicări științifice
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
întocmirea unei tipologii a tulburărilor fono-articulatorii necesară în aplicarea diferențiată a unei metodologii de corectare cât mai adecvată și mai eficientă, am observat că aceasta nu stă sub dependența directă a formei clinice a defectului cât sub aceea a unei multitudini de factori de influență. Astfel, despicătura posterioară incompletă a determinat la subiectul H.L. în vârstă de 3 ani și 6 luni, operată la această vârstă, o ușoară rhinolalie apperta, cu absența consoanelor linguo-velare (c-g) și a siflantelor constrictive (s
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
recitare sau citire; d) proba de repetare a întrebărilor (117; p.177); e) înregistrare pe bandă de magnetofon; f) efectuarea de chimograme și sonograme. Negăsind o relație strictă între variantele formelor despicăturii și tulburările fonetice, acestea fiind determinate de o multitudine de factori, am luat în considerație defectele anatomice grupate în despicături totale și despicături parțiale (cele posterioare). De asemenea, în ceea ce privește sexul, inițial, nu s-au semnalat diferențieri fonetice. Ele încep să se schițeze în activitatea de reeducare, în competiția obținerii
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
parametri trebuie făcută o distincție netă necesară atât stabilirii diagnosticului cât și precizării metodologiei terapeutice adecvate. Din cercetările expuse anterior s-a remarcat că tipologia tulburărilor de fonație nu depinde numai de forma clinică a defectului ci și de o multitudine de factori de influență. Datele statistice obținute în urma studiului pe 625 subiecți în cursul a două etape a câte 10 ani au determinat clasificarea subiecților în patru grupe după rezultatele funcționale obținute în reeducarea fonetică astfel: Grupa I - vorbire normală
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
întocmirea unei tipologii a tulburărilor fono-articulatorii necesară în aplicarea diferențiată a unei metodologii de corectare cât mai adecvată și mai eficientă, am observat că aceasta nu stă sub dependența directă a formei clinice a defectului, cât sub aceea a unei multitudini de factori de influență. Variabilitatea condițiilor determinate de forma defectului, momentul intervenției chirurgicale și reușita operatorie, vârsta la care începe activitatea educațională și reeducațională, precum și factorii obiectivi și subiectivi, care acționează în relații subiect - mediu, imprimă particularități specific individuale formării
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
de instruire [9]. Nu în ultimul rând o altă soluție este atragerea în chirurgia cardiovasculară a unui număr mai mare de cadre tinere de sex feminin cu toate responsabilitățile sporite, pe care acestea le au în general, în comparație cu bărbații. Din multitudinea de factori implicați în formarea chirurgicală, selecționarea șefilor de servicii de chirurgie cardio-toracică, a liderilor chirurgi cardio-toracici, conducători de programe de instruire, a fost efectuată pe criterii de ordin istoric cum sunt: - Postură („standing”) națională, - Proeminența instituției , - Competența clinică, - Evidența
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92090_a_92585]
-
anumită structură - termen care desemnează "raporturile între termenii unei "tehnici de discurs" determinate ("limbă funcțională")" și care trebuie disociat de ceea ce lingvistul de la Tübingen numește, pe urmele lui Leiv Flydal, arhitectură 246, adică "ansamblul de raporturi pe care le comportă multitudinea "tehnicilor de discurs" coexistente într-o limbă istorică"247. Această disociere circumscrie, totodată, și "obiectul ideal al lexicologiei structurale", care nu ar putea fi decât "limba funcțională" sau, mai bine zis, structura unei limbi (și nu arhitectura ei!). 4.1
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
aur se încadrează în tipul textual revelatoriu (ca "'orientare' sau 'intenție generală' a procesului de poiesis discursiv"), semantic (ca "'principiu existențial-axiologic' care guvernează procesul discursiv") și simbolic (ca "model de construcție referențială"), deci într-un tipar simbolic-mitic429. 4.4. Din multitudinea de "cadre" ale vorbirii care orientează textemele romanului, ne vom opri la două: contextul cultural și universul de discurs. Astfel, contextul cultural pe care îl evocă majoritatea textemelor din Creanga de aur este, desigur, acela al creștinismului (nu ortodox, deoarece
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
opera al literaturii./ Orice referent numit cu un singur cuvânt poate fi înscris într-un cadru de referință, dacă ne sunt date mai multe detalii despre el./.../ Un câmp de referință (CR) este un univers larg, multidimensional, ipotetic, cuprinzând o multitudine de cr-uri cotextuale diverse, suprapuse și inter-relaționate. Putem izola Câmpuri precum S.U.A., Războaiele napoleoniene, Filozofia, "lumea" din romanul lui Tolstoi Război și pace, lumea de azi, memoria culturală etc. Folosesc cu precauție termenul "a izola", deoarece, în concepția mea, un
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
epistemice ale imaginii și consecințele acesteia pentru știință. Dar nu acesta a fost scopul lucrării. Ea integrează imaginea între celelalte posibilități de cunoaștere, oferind una dintre cele mai diverse și mai ample analize asupra acesteia. În fața unui paradox determinat de multitudinea de definiții date imaginarului care a determinat în loc de o clarificare a termenului o mai mare confuzie în ceea ce-l privește, nu avem o altă soluție decât să-l întărim prin introducerea unei noi definiții care, sperăm că este suficient de
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
de cucerit, noi teritorii de creștinat, noi forme de imaginar de cenzurat. Imaginarul specific călătoriilor din perioada marilor descoperiri geografice are surse nelimitate de dezvoltare. În primul rând tradițiile populare europene identifică în noile zone surse de reactivare a unei multitudini de mituri basme și legende. Populația locală, iar în spațiul american s-a adăugat și elemente ale populației africane, a realizat treptat o sinteză între propriul imaginar și cel impus de cuceritori. Rezultatul a fost un univers mitic complex, sincretic
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
un conflict activ în care sunt eliminate majoritatea imaginilor rămase specifice populațiilor locale. Devenirea de imagine în aceste spații a fost complexă. Pe lângă exportul și importul de imagine, multe forme de imaginar au fost ocultate, determinând forme pulsional metaforice. Prin multitudinea de imagini noi și posibilitățile de combinare ale acestora s-a ajuns la o nelimitarea a imaginarului. Dincolo de importanța economic politică a descoperirilor realizate s-a realizat și o potențare nefinită a imaginarului. 1.2.4. Anglia elisabetană și noile
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
XII-lea găsesc o Europă creștină în majoritatea teritoriilor sale cu instituții religioase bine organizate. Structura internă avea drept unități de bază episcopul, preotul și diaconul. Episcopul devine treptat una dintre cele mai puternice persoane din cadrul bisericii. El avea o multitudine de drepturi cum ar fi: răspândirea învățăturii creștine prin predică, hirotonirea preoților și a diaconilor din propria eparhie, pregătirea și sfințirea cu alți episcopi a Sfântului Mir, administrarea penitenței, exercitarea puterii judecătorești și administrative asupra tuturor persoanelor bisericești, administrarea averilor
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
că această problemă a fost inițial una de logică, legată de cuvinte. Transformarea sa din problemă logică în problemă ontologică s-a realizat în contextul gândirii specifice Evului Mediu. Între concepțiile nominaliste radicale și cele natură realiste au existat o multitudine de încercări de aborda problema și de a oferi răspunsuri diferite. În lucrarea Metalogicus (1159) John of Salesbury 94 enumeră treisprezece concepții în problema universaliilor. Între acestea nominalismul lui Roscelin este cea mai radicală perspectivă din punctul de vedere al
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
o parte dintre celelalte imagini asupra lumii. De aceea considerăm că nu se poate vorbi în cazul Renașterii despre o imagine unitară asupra lumii așa cum ar putea fi considerate paradigmele științifice moderne sau filosofia perioadei Evului Mediu, ci despre o multitudine de imagini ce ar putea fi grupate pe mai multe direcții. Putem vorbi în primul rând despre o imagine rațională, aparținând filosofiei aristotelic-tomiste, și nu numai, specifice Bisericii Catolice. Divergențele dintre diferitele curente filosofice ale Evului Mediu se atenuează, realizându
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
special părți ale Organon-ului. Astfel secolele VII-IX sunt, din punctul de vedere al legăturilor cu antichitatea, poate fi considerat moment apropiat de o maximă puritate informațională. Ulterior prin recuperarea operei aristotelice, la început, și a literaturii antice într-o multitudine de direcții și tradiții se realizează o reconstrucție a imaginarului. Reîntoarcerea la antichitate nu se realizează brusc și nici odată cu descoperirea operelor filosofice, ci în momentele în care imaginea asupra lumii era pregătită să asimileze noua imagine. Relația dintre descoperirile
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
sau Hermes; se întorc, sau cel puțin sunt evocați, cu toții, și Aristotel, cu fragmentele sale rămase în umbră, sau falsificate, cu discipolii și comentatorii săi antici, cu Alexandru al său, cu călătoriile și întâmplările sale umane."158 Ca urmare a multitudinilor de lucrări preluate nu putem vorbi despre o puritate a textelor antice. Ele ajung împreună cu toate comentariile adiacente sau împreună cu o multitudine de falsuri, dar și acestea constituie o formă de dezvoltare a imaginarului. În totalitatea sa imaginarul Renașterii se
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
și comentatorii săi antici, cu Alexandru al său, cu călătoriile și întâmplările sale umane."158 Ca urmare a multitudinilor de lucrări preluate nu putem vorbi despre o puritate a textelor antice. Ele ajung împreună cu toate comentariile adiacente sau împreună cu o multitudine de falsuri, dar și acestea constituie o formă de dezvoltare a imaginarului. În totalitatea sa imaginarul Renașterii se dezvoltă folosind drept sprijin antichitatea, dar nefiind sub nici o formă o copie a acesteia. Aceasta l-a ajutat să se dezvolte într-
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
în partea răsăriteană a Bisericii creștine printre episcopii Bizanțului sau ai altor capitale creștine orientale. Inițial, cu toate că bisericile locale erau bine organizate, nu putem vorbi totuși despre o biserică eretică unică, având scopuri, credințe și dezvoltare unitară. Dimpotrivă existau o multitudine de direcții diferite, variind de la un dualism radical până la unul moderat. Totuși începând cu secolul al XII-lea se consolidează o nouă erezie relativ unitară care va cuprinde în sud teritoriile din Lombardia până în Pirinei, iar în nord zona Rinului
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
nu fie sub înrâurirea unei puteri ademenitoare și ca pradă unui dușman obișnuit care îl înșeală și îi tulbură mintea printr-o mulțime de arătări deșarte"41. De această dată oglinda nu ajută cunoaștere ci dimpotrivă ne îndepărtează de aceasta. Multitudinea de fațete care distorsionează cunoașterea sunt reprezentate de cunoștințele diverse pe care le avem, încărcătură care în loc să ne apropie de realitate, ne îndepărtează de aceasta. Aceasta este prima observație a lui Bacon cu privire la instrumentele noastre de cunoaștere. Trebuie să acceptăm
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
pentru a arăta modalitatea în care este întemeiată lumea inteligibilă. Discursul său este unul paideic. În cazul folosirii termenului ειδος viziunea sa se schimbă, discursul fiind metafizic. Este folosit termenul ειδος atunci când universul descris este unul unitar, ne mai apărând multitudinea de idei. La Platon, forma evoluează de la conceptul de idee, prin definirea unor idei particulare (cum ar fi Ideea de Bine, Ideea de Frumos) în dialogurile de tinerețe, spre o idee unică pe care o întâlnim în dialogurile de bătrânețe
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
lui Dumnezeu doar în potență atunci ideea de Dumnezeu nu a putut fi creată de potențialitățile desăvârșirilor sale. Chiar dacă am identifica la nivelul ego-ului potențele divine acesta nu poate fi creatorul lui Dumnezeu. Dar aceste potențialități nu există pentru că în multitudinea potențialităților nici una nu se referă la ideea de Dumnezeu. Dacă ideea de Creator ar fi în mine potența Lui atunci aceasta ar avea drept puncte de reper ideea de transformare spre mai bine. Dumnezeu nu poate fi privit ca potențialitate
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
să identificăm acele modalități specifice de operare ale cogito-ului care îl pune în legătură cu res extensa. Cogito-ul, după cum am precizat deja în meditația a doua, nu este simplu. Pentru a juca rolul de creator al lumii el se manifestă sub o multitudine de forme. Două dintre acestea sunt: imaginația și gândirea pură. Dacă până acum cea care juca rolul de creator a fost gândirea pură acum, când este vorba despre lumea sensibilă, rolul cel mai important îl joacă imaginația. Deosebirea dintre cele
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]