5,117 matches
-
am găsit de lucru la Maliuc, în Delta Dunării, la o întreprindere de cercetare, experimentare și proiectare. Cam pe atunci mi-a spus Neluțu: Măi Tăchiță (așa mă alinta el), tu ești un foarte bun inginer, bine pregătit, inventiv și muncitor, dar îți lipsește ceva pentru a avansa în societate. Ce-mi lipsește Neluță? Un unchi în CC dragul meu (Comitetul Central al Partidului). Într-adevăr, nu am, dar nici tu nu ai. Eu am avut așa un unchi în CC
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
de Manciuria (cele de crap erau foarte mici). Un borcan mare de jumătate de kg costa 10 lei, mâncam cu lingura fără să le mai înmulțim cu griș, cu franzelă, cu maioneză sau alte născociri. Locuitorii deltei erau oameni foarte muncitori, puternici, cinstiți și prietenoși. Lucrau și în afara deltei mai ales ca săpători, foloseau scule de săpat speciale, mai puternice, construite de ei, li se spunea „excavator cu barbă”, dar le plăcea băutura. Când aveau de săpat un șanț, adesea lat
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
ca într-un labirint. 3 TC "3" \l 1 Am învățat la școală: în ’48, se făcuse în fine dreptate - fabrici, ateliere fuseseră luate de la nesuferiții de exploatatori nemiloși, de la clasa burghezo-moșierească, fiind trecute în proprietatea întregului popor, a clasei muncitoare, detașamentul de avangardă. Chestia e că domnul Toma scăpase de naționalizare cu cizmăria lui din centrul orășelului nostru. Scăpase ca prin urechile acului. Era un cizmar neîntrecut, se zvonea despre el că în tinerețe învățase meserie și lucrase într-un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
fac deloc cinste revoluționarilor. Iar pauză, și apoi: -Ce s-o mai lungim, până mâine la miezul nopții trebuie să fim gata să-i trimitem pe dușmani cu un tren acolo unde n-o să mai poată să facă rău clasei muncitoare. Tovarășe Fanache, ai pregătit lista de persoane, lotul, vreau să spun? -Dacă despre asta e vorba, totul e sub control, tovarășe prim, așteptam doar semnalul, sunt pregătit, în douășpatru de ore îi ridic pe toți treizeci și-i pun pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
la jug în tăcere. De când nu mai vedem boi pe ulițe, diferența dintre metaforă și insultă s-a pierdut. În fapt, senatorul care a urmărit să-și irite colegul l-a lăudat. A zis despre el, indirect, că e supus, muncitor și eficient. Ca un bou, în sensul bun al cuvântului. Pentru că există și un sens mai puțin bun, privnd inteligența boului. Dumnezeu știe de ce, nimeni nu e preocupat de inteligența curcanului sau a berbecului, dar când vine vorba despre bou
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
voi, ăștia, Brătienii, Antoneștii și țărăniștii, ar trebui să fiți duși de mici la Canal!“. Pe director îl chema Costică C. Gheorghe, fapt care făcea ca fiecare propoziție pe care o rostea să conteze ca un verdict al întregii clase muncitoare, aliată cu țărănimea săracă, nu doar al proletariatului din cartier. Un an mai târziu, Brăduț a fost mutat împreună cu alți ciumați în nou-înființata clasă a II-a D. Îți dădeai seama imediat că era ceva dubios cu a II-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
capitolul despre eliberarea sa de Chichina spune totul. Totul? Che s-a dezrădăcinat puțin și În prezența bătrînei astmatice din Chile. Și, În curînd, Încă o săgeată i se va Înfige În inimă, cînd se Împrietenește cu doi chilieni căsătoriți, muncitori comuniști care fuseseră hărțuiți În Baquedano. „Cei doi, amorțiți de frig, strîngîndu-se În brațe noaptea, În deșert, erau o imagine vie a proletariatului din lumea Întreagă.“ Ca niște buni urmași ai lui San Martín, cei doi călători și-au Împărțit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
mai mult de muncă, pentru a arăta că toți anii lor de Învățătură n-au fost În zadar. Ce s-ar fi Întîmplat este ceea ce se va Întîmpla peste șase sau șapte ani, cînd acum proaspeții studenți, copii ai clasei muncitoare și ai țărănimii, Își vor lua calificările În diferite domenii. Dar nu trebuie să privim cu fatalism viitorul și nici să Împărțim oamenii În două categorii: copii ai proletariatului și ai țărănimii și contrarevoluționari. E o viziune simplistă și neadevărată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
deținuți și aduși alții noi în locul lor. Eu rămăsesem, cred, singurul în celulă dintre cei mai vechi la care s-au adăugat alții noi sosiți în timpul nopții. Dintre ei nu mi-l amintesc decât pe generalul Vâscu și pe un muncitor tipograf. Dimineața de 4 aprilie 1959 se anunța ca o zi frumoasă de primăvară, cu un soare luminos și cu ciripit de vrăbii. Nu știam că ziua aceea avea să-mi pecetluiască destinul întregii mele vieți. În jurul orei opt, un
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
Tremura tot. Noi am înțepenit. Fiți atenți, pui de viperă! Ce-ați făcut voi se numește furt. Se-aude? Ați furat, bă nenorociților! Ați furat din bunul poporului! În loc să munciți cinstit, furați din averea statului român și din bunurile clasei muncitoare, ticăloșilor! Luați aminte! V-am spus că veți ajunge pe mâna mea? Nu?? Eu sunt Dumnezeul vostru, băăă! Dacă vreau, vă omor pe toți, clar? Trebuie să dați o declarație. Dar mai întâi veți răspunde la întrebarea mea: De câte ori ați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
am executat peste 380 de zboruri. Numai cu Yasser Arafat am executat 38 de misiuni se zbor. Datorită meseriei și necesităților vieții am invatat mai multe limbi străine: rusă, engleza și altele. Sunt căsătorit, am doi băieți foarte buni și muncitori: - unul este inginer sistem la o televiziune din New York, care este cetățean American, - celălalt este inginer tehnolog la un institut de cercetări avansate. Soția mea, a fost director la ICPE (Institutul de cercetări electrotehnice) apoi la Politehnica București și consilier
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by ONICA VIOREL () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93317]
-
răscumpărată - în peisajul moral al Țării - decât de confrații lor care tac, cei mai mulți în temnițe și lagăre, și care de fapt sunt singurii care făuresc în clipa de față viitorul spiritual al României.“ (Virgil Ierunca, în rubrica „Antologia rușinii“, România Muncitoare, nr. 90-91/octombrie-noiembrie 1959) „În cultură, domnule, noi nu admitem decât români proști sau foarte proști, cu condiția să fie cât mai mari lichele.“ (Aurel Baranga către I.D. Sîrbu, în Jurnalul unui jurnalist fără jurnal) Înainte de amnistierea generală din 1964
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
-și subordoneze întreaga mișcare culturală). Selecția făcută nu este una gratuită și, mult mai important, este gândită să aibă o finalitate. „Antologia rușinii“ - susține Virgil Ierunca într-un text programatic, publicat în nr. 71 din noiembrie 1957 al revistei România Muncitoare, în preambulul primului episod al unui lung și trist serial - „va înregistra - cu cel mai mare dezgust - acele texte care vor ieși din comun prin stupiditatea, servilitatea și neobrăzarea lor. Ca într-un fel de oglindă a degradării vor figura
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
ceaușist, aceștia au fost evitați de reprezentanții de marcă ai exilului românesc și au căzut în uitare o dată cu căderea regimului comunist din țară. Etapele „Antologiei rușinii“ Virgil Ierunca a început să publice rubrica „Antologia rușinii“ din 1957, în revista România Muncitoare de la Paris. O primă etapă acoperă anii 1957-1961. Este o etapă distinctă, diferită de cele ce au urmat mai târziu, din mai multe puncte de vedere. Sunt cuprinși în aceste prime selecții nume grele ale literaturii române interbelice (George Călinescu
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
românească, este cazul ca măcar acum, în ceasul al doisprezecelea, să luăm aminte la avertismentele lui și să punem capăt unei prea lungi amnezii ce ne-a ținut în loc. Virgil Ierunca a început să publice „Antologia rușinii“ în revista România Muncitoare (începând cu nr. 71/noiembrie 1957 și, cu câteva excepții, până la ultimul număr, 97-98/aprilie- mai 1961). A reluat-o, în revista Ethos (nr. 1/1973, nr. 2/1975, nr. 3/ 1982 și nr. 4/1983), Limite (nr. 42-43/martie
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
față de regimul care a răpit României libertatea ei de a fi. De textele acestea, dar nu numai de ele, va trebui să ne amintim bine atunci când vom încheia socotelile cu cei care azi întrec măsura propriei lor prostituții spirituale.“ (România Muncitoare, nr. 71/noiembrie 1957) „De bună seamă că antologia noastră devine și neîncăpătoare, și depășită. Valurile de rușine au năpădit și întrecut cu mult vocația de supușenie a foștilor scriitori români, deveniți argați oficiali ai cuvântului stăpânirii. O continuăm totuși
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
devine și neîncăpătoare, și depășită. Valurile de rușine au năpădit și întrecut cu mult vocația de supușenie a foștilor scriitori români, deveniți argați oficiali ai cuvântului stăpânirii. O continuăm totuși dintr-o tradiție și a disprețului și a amărăciunii.“ (România Muncitoare, nr. 97-98/aprilie-mai 1961) „Antologia aceasta pe care ne încăpățânăm s-o alcătuim în paginile României Muncitoare devine, pe zi ce trece, mult prea neîncăpătoare pentru valurile de rușine în care se scaldă scriitori din Republica Populară Română. Vorbim, bineînțeles
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
de mârșăvie fără capăt nu e răscumpărată - în peisajul moral al Țării - decât de confrații lor care tac, cei mai mulți în temnițe și lagăre, și care de fapt sunt singurii care făuresc în clipa de față viitorul spiritual al României.“ (România Muncitoare, nr. 90-91/octombrie-noiembrie 1959) ACHIȚEI Gheorghe „Recunoscând atari adevăruri și aprofundându le, vom înțelege mai bine de ce problemele literaturii și artei au stat întotdeauna - și continuă să stea - în atenția partidului nostru. Prezența secretarului general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
în sânul unei societăți ce-și consolidează an de an temeliile, privindu-și cu optimism deplin viitorul. Un viitor pe care Directivele celui de-al XIII-lea Congres îl prefigurează realist și lucid, pe măsura capacității poporului nostru, a clasei muncitoare, a țărănimii și intelectualității de a se perfecționa neîntrerupt, de a-și însuși noul în toate domeniile, hotărât să-l pună în slujba edificării patriei socialiste de mâine.“ („Cristalul artei noastre“, Scînteia, 3 octombrie 1984) ANTON Ioan, acad. „Documentele de
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
propunerile de măsuri prezentate de tovarășul Ceaușescu încă o dovadă a marii sale griji față de soarta literelor românești. Să-i dovedim, o dată mai mult, că știm să-i urmăm îndemnurile venite dintr-o înaltă devoțiune față de socialism, față de cauza clasei muncitoare, față de patria noastră“. (Scînteia, 8 iulie 1971) „Vă fac o confidență pe care vă rog să n-o luați ca pe un compliment, pentru că eu, înainte de toate, rămân un scriitor, adică un martor al istoriei: totdeauna spun celor apropiați că
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
ca soarele și o Duc cu o mie de ani înainte, Voi, frații mei, iubiți-l, iubiți l pe Lenin!“ („Cosmogonie“, Contemporanul, 18 aprilie 1958) Patosul slugărniciei lui Geo Bogza (nota V. I.) „Iar dragostea, admirația și respectul întregii omeniri muncitoare, dragostea, admirația și respectul celor mai luminoase conștiințe ale vremii, n-au așteptat ca pe cer să apară cometa de natriu artificială, ci le-a fost de ajuns steaua în cinci colțuri pe care o purtau la chipiu soldații Armatei
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
entuziasmează și-i îmbărbătează.“ (Scînteia, 31 ianuarie 1978) BRESLAȘU Marcel O mare figură „în umbra celulei“ (sovieto chineză) - Petru Groza (nota V. I.) „El însuși intelectualul cu temeinică pregătire, legat profund, prin toate fibrele, de interesele poporului, de lupta clasei muncitoare pentru socialism, ca și de idealurile înaintate ale celorlalte popoare, doctorul Petru Groza ne-a lăsat în câteva volume de însemnări, observațiile și impresiile sale, ridicate la viziuni de largă generalizare, asupra anilor de luptă a poporului înainte de eliberare (În
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
înainte, pe drumul luminos al socialismului. (Scînteia tineretului, 24 ianuarie 1959) Lumina peste republica lui Eusebiu Camilar (nota V. I.) „Rușinea noastră de demult, renumele nostru de țară înapoiată, s-au spulberat doar în câțiva ani de stăpânire a poporului muncitor. O lumină strălucitoare s-a revărsat, în anii puterii populare, peste scumpa noastră Republică Populară.“ („Lumină peste Republică“, România liberă, 21 octombrie 1959) CAPOIANU Dumitru „Cine înțelege acest măreț adevăr, această condiție «sine qua non» a existenței artistului-cetățean, va înțelege
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
ale scriitorilor din toate generațiile în aprofundarea specificului național al culturii noastre și emblematica ei statornicire în universalitate.“ („Opera durabilă“, Luceafărul, 23 ianuarie 1988) CĂLINESCU George Un disciplinat: G. Călinescu (nota V. I.) „Adevăratul patriot privește cu încredere opera clasei muncitoare și pune disciplinat umărul la ridicarea întregii zidiri. Ceea ce se vede de la primele trepte ale infinitului turn ne dă avântul de a merge solidari până sus, de unde viitorul se va desfășura înaintea ochilor noștri în toată splendoarea lui.“ („Patria poporului
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
I.) „Nu poate fi urare mai adâncă pe anul 1959 decât ca mărețele proiecte expuse de tovarășul Gh. Gheorghiu-Dej în ședința plenară a CC al PMR din 26-28 Noiembrie 1958 să ia deplină ființă prin munca și zelul întregului popor muncitor.“ („Urări“, Contemporanul, 30 decembrie 1958) G. Călinescu trădează pe „Șun“ (nota V. I.) „Cu prilejul împlinirii a zece ani de existență a noii Chine Populare e cazul de a ura marii țări socialiste din Extremul Orient: să trăiască zece mii de
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]