5,149 matches
-
ziare ilegale precum De Waarheid, Trouw, Vrij Nederland și Het Parool, sabotau liniile telefonice și căile ferate, produceau hărți și distribuiau hrană și alte bunuri. Una dintre cele mai riscante activități era ascunderea și adăpostirea refugiaților și a dușmanilor regimului nazist și a familiilor evreiești, precum cea a lui Anne Frank. Acești fugari erau cunoscut cu numele colectiv de "onderduikers" ("oameni care se ascund"). Spre sfârșitul războiului, acest sistem a fost folosit pentru ascunderea piloților Aliați doborâți deasupra teritoriului olandez. Corrie
Rezistența olandeză () [Corola-website/Science/314051_a_315380]
-
organizatoare ale Grevei din Februarie. Conducerea Frontului avea să fie capturată de germani, toți fiind executați în aprilie 1942. Comuniștii și socialiștii au fost singurele organizații interbelice care au intrat în clandestinitate și au protestat împotriva operațiunilor antisemite ale ocupantului nazist. Istoricul CIA Stewart Bentley, afirma că până la mijlocul anului 1944, în Olanda au activat patru organizații importante de rezistență, care au acționat totatal independent una față de cealaltă: În afară de aceste grupuri, organizația financiară NSF („Nationale Steun Fonds” - Fondul Național de Sprijin
Rezistența olandeză () [Corola-website/Science/314051_a_315380]
-
luptătorii rezistenței olandeze. Britanicii aveau dreptate cel puțin în parte, unele surse de informații olandeze fiind compromise de infiltrările serviciilor de contraspionaj germane. În vreme ce sudul țării fusese eliberat, Amsterdamul și nordul Olnadei au rămas sub controlul german până la capitularea trupelor naziste din regiune de pe 6 mai 1945. În timpul celor 8 luni în care teritoriul olandez a mai fost sub controlul germanilor, Aliații nu au încercat să desfășoare operațiuni militare de amploare în zonă, principalele motive (oficiale) fiind teama pentru pierderi mari
Rezistența olandeză () [Corola-website/Science/314051_a_315380]
-
8 luni în care teritoriul olandez a mai fost sub controlul germanilor, Aliații nu au încercat să desfășoare operațiuni militare de amploare în zonă, principalele motive (oficiale) fiind teama pentru pierderi mari în rândul civililor, cât și speranța că regimul nazist se va prăbuși rapid sub loviturile concentrice ale ofensivei generale. Când guvernul olandez în exil a cerut declanșarea unei greve naționale pe căile ferate, naziștii au oprit toate transporturile de alimente către vestul Olandei, ceea ce a declanșat foametea din iarna
Rezistența olandeză () [Corola-website/Science/314051_a_315380]
-
sunt lipsite de supraveghere legală. Pași stricți în evaluarea potențialilor subiecți. Lipsa timpului, numărul mare de pacienți în așteptarea tratamentului= dificultăți în dorința medicului de a comunica eficient cu pacientul. Consimțământul informat Primele reglementări legale declanșate ca urmare a campaniei naziste din timpul primului și celui de-al doilea război mondial. Codul de la Nurenberg, declarația de la Helsinki, Convenția de la Oviedo, prevederile CIOMS(Council for Internațional Organizations of Medical Sciences).
Conștiință () [Corola-website/Science/314084_a_315413]
-
britanic au obținut acces atât la schițele tehnice ale V-2, cât și la oamenii de știință germani care au fost însărcinați cu crearea rachetelor, prin Operațiunea Paperclip, Operațiunea Osoaviahim și respectiv, Operațiunea Backfire. Arma a fost prezentată de propaganda nazistă ca răzbunare față de bombardierele care atacau tot mai multe orașe germane, începând din 1942 și până când Germania a capitulat. Începând din septembrie 1944, peste 3.000 de rachete V-2 au fost lansate de către Wehrmachtul german împotriva unor ținte Aliate
V-2 () [Corola-website/Science/314123_a_315452]
-
s-ar traduce astfel:" "Bucură-te împărate, Cezar și rege: Sunteți victorios și glorios. În anticul Nis toate popoarele din est va salută, aducător de prosperitate pentru asupriți." În timpul ocupației germane din al Doilea Război Mondial, prima tabăra de concentrare nazistă din Iugoslavia a fost situată în apropiere de Nis. În 1942 o revoltă armata a dus la o evadare. Evadații au fost din gherilele din mișcarea lui Josip Broz Tito, aceste gherile au fost capturate de către forțele germane în timpul bătăliei
Niš () [Corola-website/Science/314127_a_315456]
-
(în limba olandeză: "Slag om Nederland" „bătălia pentru Olanda”) a fost parte a Operațiunii „Galben” (în limba germană: "Fall Gelb"), invadarea de către armata Germania nazistă a Belgiei, Luxemburgului, Olandei și Franței în timpul celui de-al doilea război mondial. Bătălia a durat de la 10 mai până la 14 mai 1940, când grosul trupelor olandeze a capitulat. Unități izolate olandeze au continuat lupta de rezistență împotriva Wehrmachtului în
Bătălia Olandei () [Corola-website/Science/314077_a_315406]
-
Franței în timpul celui de-al doilea război mondial. Bătălia a durat de la 10 mai până la 14 mai 1940, când grosul trupelor olandeze a capitulat. Unități izolate olandeze au continuat lupta de rezistență împotriva Wehrmachtului în Zeelanda până la 17 mai. Germania Nazistă a ocupat în întregime teritoriul olandez. a fost unul dintre primele conflicte în timpul căreia s-au folosit parașutiștii pe scară largă pentru ocuparea unor puncte de importanță majoră, mai înainte ca infanteria să ajungă în zonă. "Luftwaffe" a folosit pe
Bătălia Olandei () [Corola-website/Science/314077_a_315406]
-
evitat să identifice în mod oficial Germania ca principala amenințare la securitatea țării. Pe de-o parte, era vorba de dorința de păstrare a unor relații bune cu un partener comercial important, chiar și prin înăbușirea oricăror critici la adresa regimului nazist. Această atitudine rezervată față de un partener comercial important a fost justificată și de limitările bugetare pe care guvernele conservatoare olandeze de dreapta au trebuit să le facă față în lupta cu problemele crizei economice din deceniul al treilea. Premierul olandez
Bătălia Olandei () [Corola-website/Science/314077_a_315406]
-
1940, Winston Churchill a propus Țarilor de Jos să se alăture aliaților occidentali și să nu aștepte un atac german, care părea inevitabil. Atât belgienii cât și olandezii au respins propunerea britanică. Belgienii au refuzat chiar în condițiile în planurile naziste de invazie au căzut în mâinile lor după prăbușirea unui avion german în ianuarie 1940 (Incidentul Mechelen). Francezii au luat în considerație violarea neutralității Țărilor de Jos în cazul în care acestea nu s-ar fi alăturat cauzei aliaților mai
Bătălia Olandei () [Corola-website/Science/314077_a_315406]
-
Civilii și soldații germanii nu priveau cu ochi buni ideea violării neutralității olandeze. De aceea, propaganda germană a justificat invazia ca fiind o reacție la intenția francezilor de ocupare a Țărilor de Jos. Unii dintre ofițerii germani nu simpatizau regimul nazist și nu priveau la rândul lor cu ochi buni invazia Țărilor de Jos. Unul dintre aceștia, colonelul Hans Oster, ofițer al serviciului de informații ("Abwehr"), a început în martie 1939 să transmită informații secrete prietenului său, atașatul militar olandez la
Bătălia Olandei () [Corola-website/Science/314077_a_315406]
-
un grup de prizonieri de război. Astfel, germanii doreau să surprindă echipele de geniști olandezi, care aveau ordin să arunce podurile în aer în caz de atac german. Unii dintre „polițiștii militari” erau cetățeni olandezi, membri ai "Nationaal-Socialistische Beweging", (Partidul Nazist Olandez). Tentativa de cucerire a podurilor a eșuat în cele mai multe cazuri iar podurile au fost aruncate în aer, în două dintre cazuri explozia ucigându-i și pe germanii carea apucaseră să ocupe pozițiile ordonate. Singura excepție a fost podul de
Bătălia Olandei () [Corola-website/Science/314077_a_315406]
-
Regatul Unit, alături de coloniile coroanei Imperiului Britanic, în special India Britanică, au declarat război Germaniei Naziste în 1939 după invadarea Poloniei. Ostilitățile britanicilor cu Imperiul Japonez au izbucnit în 1941 după ce niponii au atacat coloniile britanicilor din Asia. Puterile Axei au fost înfrânte de Aliați în 1945. Deși Regatul Unit și-a sporit cheltuielile militare în
Istoria militară a Regatului Unit în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/314100_a_315429]
-
condițiile în care alte coloane britanice intraseră în țară din Irak, francezii au capitulat. După aceasta, a avut loc ultima operațiune militară majoră din Orientul Mijlociu. Uniunea Sovietică avea nevoie stringentă de uriașe cantități de provizii pentru susținerea luptei împotriva Germaniei Naziste. Proviziile erau transportate în URSS pe o rută periculoasă, prin Oceanul Atlantic, ocolind Capul Nordului, spre Murmansk și Arhanghelsk. În afara unor condiții meteo foarte grele, vasele aliate care navigau pe această rută erau vânate și de submarinele Axei. De asemenea, vase
Istoria militară a Regatului Unit în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/314100_a_315429]
-
(n. 12 martie 1876, Alsenz, Bavaria, Imperiul German - d. 16 octombrie 1946, Nürnberg, Germania) a fost un politician german în timpul celui de-al Treilea Reich, criminal de război, membru din conducerea Partidului nazist, Ministru de Interne al lui Adolf Hitler între 1933 și 1943 și apoi Protector al Boemiei și Moraviei. A avut un rol decisiv în introducerea și aplicarea legislației antisemite, motiv pentru care la Procesele de la Nürnberg de la sfârșitul celui de-
Wilhelm Frick () [Corola-website/Science/314203_a_315532]
-
audiat sub jurământ, sustrăgându-se astfel interogatoriului. Judecătorii l-au găsit vinovat de capetele de acuzare nr. 2, 3 și 4 și, la data de 1 octombrie 1946, l-au condamnat la moarte prin spânzurare, alături de ceilalți criminali de război naziști. Sentința a fost executată la 16 octombrie 1946.
Wilhelm Frick () [Corola-website/Science/314203_a_315532]
-
fabrici de textile era catolic, iar mama protestantă. Copilul a fost botezat în religia mamei sale, iar la vârsta de 12 ani, după prăbușirea imperiului, devine cetățean cehoslovac, dar la 23 de ani solicită cetățenia austriacă. În 1938, când Germania nazistă a anexat Austria, Gödel devine cetățean german. Încă din tinerețe s-a dovedit avid pentru cunoaștere și deși, era pasionat pentru limbi străine, la 18 ani intră la Universitatea de la Viena, unde studiază matematica și filozofia. Participând la un seminar
Kurt Gödel () [Corola-website/Science/314206_a_315535]
-
creșterii rapide ale exporturilor, însă creșterea economică a fost de scurtă durată. La începutul anilor 1950 exporturile au scăzut, iar economia argentiniană a început să stagneze. În primul mandat, Juan Peron a acordat azil politic unui număr mare de ofițeri naziști, ceea ce a atras numeroase critici din partea comunității internaționale. În urma unor critici tot mai virulente din partea oponenților, care îl acuzau de autoritarism și de demagogie, în 1955, 3 generali argentinieni organizează o lovitură de stat, în urma căreia Juan Peron este exilat
Juan Perón () [Corola-website/Science/314255_a_315584]
-
a fost titlul unui săptămânal nazist, publicat de Julius Streicher din 20 aprilie 1923 până la 1 februarie 1945, aproape până la terminarea celui de- al Doilea Război Mondial. Publicația purta subtitlul ""Wochenblatt zum Kampf um die Wahrheit"" (Săptămânal de luptă pentru adevăr). A fost editată la editura
Der Stürmer () [Corola-website/Science/314265_a_315594]
-
de exemplare, distribuite la Nürnberg și în împrejurimi, dar din 1933, odată cu venirea la putere a național-socialiștilor, tirajul a crescut substanțial, astfel că în 1938 apărea în aproape 500.000 de exemplare. Gazeta a fost un important instrument de propagandă nazistă și avea un caracter antisemit vehement. Caricaturistul Philipp Rupprecht (n. 1900) care a lucrat pentru ziar din 1925, sub pseudonimul "Fips", a creat imaginea stereotipizată a evreului cupid, avid de bani, de regulă nebărbierit, cu un nas mare și coroiat
Der Stürmer () [Corola-website/Science/314265_a_315594]
-
puterii de către naziști, tirajul a crescut vertiginos, de la circa 336.500 exemplare în 1934 la circa 1,7 milioane în 1944. În calitate de organ de presă al NSDAP, "Völkischer Beobachter" a devenit un fel de "Buletin oficial" de masă al regimului nazist, ale cărui comunicate aveau caracter oficial. "Völkischer Beobachter" apărea zilnic, cu excepția duminicii. Avea subtitlul "Kampfblatt der national-sozialistischen Bewegung Großdeutschlands" (Foaie de luptă a mișcării național-socialiste a Germaniei Mari). Începând cu 1931, au existat două ediții diferite: Din 1938, după Anschluss
Völkischer Beobachter () [Corola-website/Science/314287_a_315616]
-
ediții diferite: Din 1938, după Anschluss, a existat și o a treia ediție, publicată la Viena. Până în 1933, a apărut și suplimentul săptămânal "„Der SA-Mann”". "Völkischer Beobachter" și-a încetat activitatea în aprilie 1945, cu câteva zile înainte de capitularea Germaniei naziste. Ultimul număr a fost tipărit la 10 aprilie 1945, dar nu a mai fost distribuit.
Völkischer Beobachter () [Corola-website/Science/314287_a_315616]
-
filmului, Erich Pommer, totodată directorul studiourilor UFA din Berlin, a fost atât de mulțumit de orchestrarea lui Franz, încât i-a oferit prima angajare că compozitor pentru filmul "Liliom" (1933), turnat în Paris, după ce Waxman a părăsit Germania din cauza regimului nazist. Următoarea angajare a lui Pommer, pentru filmul "Music în the Air" (1934) a lui Jerome Kern produs de Fox Films, l-a adus pe Franz în Statele Unite ale Americii. Prima coloana sonoră originală a lui Franz în Hollywood a fost
Franz Waxman () [Corola-website/Science/314299_a_315628]
-
proiectat primele unități radar primitive, permițând utilizatorului să "determine poziția relativă sau cursul unui obiect în mișcare, cum ar fi un vas pe mare, distanța parcursă sau viteza sa." Tehnologia Radarului va fi un sistem capabil de detectare a avioanelor naziste aflate la distanță mare de orașele britanice în timpul celui de-al doilea război mondial. În domeniul militar, în 1915 este proiectat sistemul sonar pentru detectarea submarinelor, în 1919, Ernest Rutherford realizează fisiunea atomică, în 1926 este lansată prima rachetă cu
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]