4,047 matches
-
liber? Comerțul de rețea are consecințe care se extind dincolo de modelul de afaceri. Presupunerile sale cu privire la optimizarea bunăstării individuale sunt Într-o contradicție profundă cu definiția noastră dată comportamentului acceptabil și vieții bune, În era modernă. Piețele sunt bazate pe neîncredere, rețelele pe Încredere. Piețele sunt bazate pe urmărirea interesului personal, rețelele pe interese comune. Tranzacțiile pe piață se realizează prin relații distante, rețelele se bazează pe intimitate. Piețele sunt competitive, rețelele cooperative. Schimbarea modului În care gândim relația noastră cu
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Bătrânul din Horincea, urnit fără voia lui la expoziția jubiliară de pe câmpia Filaretului, unde se etalau realizările înfăptuite în patruzeci de ani de monarhie, are, ajuns în București, reacții viscerale, de respingere și dezgust. Colindând prin oraș, cu teamă și neîncredere, cu ochi ironici, dar și cu gura căscată, el exteriorizează o naivitate cât reală, cât jucată - e un fel de Moș Ion Roată, s-a zis -, minunându-se uneori parșiv, bodogănind întruna, blestemând, scoțând din volbura sufletului porniri crunte, sîngeroase
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288944_a_290273]
-
și medical, și de contribuitățile acestui conținut. Sub un anumit aspect, amândouă lucrările cu contribuit al definitivarea locului pe care psihiatria românească încearcă să-l câștige nu numai în opinia publică, dar și în cea mondială. Sunt îndestul de cunoscute neîncrederea și chiar lipsa de interes cu care se întâmpină studiile psihiatrice, nu numai de lumea profană, nu numai de lumea cultă până la un punct, ci chiar de studenții în medicină și de mulți medici"120. Pentru Zosin, psihiatria, conturată ca
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
alegeri votează voci, cravate, gesturi patriotice, întorsături din condei... și-și vede de-ale lui, bune și rele, adică se salvează. Costache: (speriat) Și-asta ce înseamnă, domnu gropar?! Octav: Oh, inocentule! Asta înseamnă o minunată lipsă de încredere. Adică neîncrederea între mine și tine, între tine și mama, între noi toți și noi toți, între noi toți și primărie, și biserică, și guvern, și parlament, și președinție... Cam asta înseamnă. Groparul: Ba, capra-i mai moartă decît spui tu... Mai
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
ai tras-o, binișor..., din condei..., dar oare chiar așa să fie? Gh. P. doi: Da cum e? Gh. P. unu: Păi, mai întîi, rotițele alea trebuie unse, nu? Gh. P. doi: Dar erau unse! Erau unse cu... vaselină de neîncredere..., cu ulei de suspiciune..., cu uleiuri fine de frică, cu multe uleiuri de frică... Gh. P. unu: Bine, asta la început..., dar după pornirea mașinăriei? Cine le ungea? Gh. P. doi: Nu mai era nevoie... funcționa prin autoungere... adică autolașitate
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
alegeri votează voci, cravate, gesturi patriotice, întorsături din condei... și-și vede de-ale lui, bune și rele, adică se salvează. Costache: (speriat) Și-asta ce înseamnă, domnu' gropar?! Octav: Oh, inocentule! Asta înseamnă o minunată lipsă de încredere. Adică neîncrederea între mine și tine, între tine și mama, între noi toți și noi toți, între noi toți și primărie, și biserică, și guvern, și parlament, și președinție... Cam asta înseamnă. Groparul: Ba, capra-i mai moartă decît spui tu... Mai
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
credinciosului. Tot ceea ce era în plus putea îngreuna inteligibilitatea textului. Dacă în marea majoritate a scrierilor sfinților părinți se manifestă o anumită tendință sceptică față de arta muzicală, în sintonie cu o anumită antropologie de tip neoplatonic, acest lucru se datorează neîncrederii față de plăcerea sensibilă legată de audiția unei melodii frumoase. Am văzut în acest sens lupta interioară a Sf. Augustin, care, abia convertit, se temea să nu păcătuiască, delectându-se cu plăcerea urechilor. Cu toate acestea, episcop fiind, a decis în favoarea
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
a democrației (o sociologie care aspiră progresiv la obiectivitate și echidistanțare). Experiența sociologiei industriale este ilustrativă pentru o asemenea evoluție. Proiectele sociologilor occidentali de a acționa asupra componentelor sociale și umane ale întreprinderii capitaliste s-au izbit de la început de neîncrederea și chiar opoziția muncitorilor care vedeau, nu fără temei, în aceste încercări promovarea cu mijloacele științei a intereselor patronatului. De aici, o primă lecție pe care sociologul practician a trebuit să o tragă. Nu pot fi realizate modificări substanțiale într-
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
profilul său psihologic, rezultat al întregii sale istorii personale? Dacă revenim la exemplul cu domnitorul, multe aspecte ale comportamentului său pot fi înțelese dintr-o perspectivă psihologică. În măsura în care, să zicem, istoria sa personală i-a imprimat o puternică tendință de neîncredere în propriile sale forțe, lipsă de ambiție, defetism, el va judeca, în perspectiva acestor trăsături, situația concretă în care se află: el va tinde să considere într-o lumină mai pesimistă șansele unui război cu turcii, decât un altul, cu
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
dintre real și ficțional. Media - factor de distorsiune psihologică. Victimizarea indusă A. Bandura (1983) a susținut cu tărie că televiziunea distorsionează cunoștințele noastre despre pericolele și amenințările din lumea reală. Privitul la televizor induce o concepție despre lume, În care neîncrederea În oameni, suspiciunea generalizată, scăderea tendinței naturale către asociere, subminarea prosocialității și a solidarității devin prezente. Toate acestea formează efectul de cultivare (Gerbner și Gross, 1976). Cercetarea psihologică a demonstrat că cei care se uită mult la televizor - adicții − sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de acum un loc recunoscut în istoria modernă, în schimb modernitatea nu și-a făcut încă un loc semnificativ în gîndirea ortodoxă. Vorbind despre tipologia spirituală a ramurilor creștine, fiecare cu geniul, dar și cu limitările ei, André Scrima menționează neîncrederea în istorie a ortodoxiei, teama ei că ar putea fi distrasă dacă acordă atenție creatoare istoriei de la contemplarea extatică a Originii, spre care conduc mistica și liturgica Răsăritului. Dar această orientare polară riscă să rămînă doar o moștenire neexploatată și
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
partidelor populiste este necesară și analiza impactului pe care aceste partide îl au asupra societății. În definitiv, ascensiunea partidelor populiste nu afectează numai politicile și sistemul de partide, dar și atitudinea și comportamentul votanților. Partidele populiste fie canalizează sentimentele de neîncredere și insatisfacție politică, fie întăresc aceste sentimente cu discursul lor anti-establishment. Cercetările existente sugerează faptul că acest din urmă efect este în general mai puternic în cazul cetățenilor care încep să voteze partidele populiste (Bélanger și Aarts, 2006; Van der
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
ascensiunea VB, ele demonstrează că retorica acestui partid nu i-a facut pe belgieni mai lipsiți de încredere sau mai nesatisfăcuți, cel puțin nu într-o propoție semificativă statistic. Prin urmare, se pare VB-ul canalizează sentimente deja existente de neîncredere și insatisfacție, fără să le intensifice sau să le mărească aria de răspândire. Partidul funcționează ca un dispozitiv de siguranță, făcând vizibilă, pentru partidele consacrate, nemulțumirea votanților. Belgia este una dintre puținele țări din Eurapa în care votul este încă
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
1 și 3). Analizele consecințelor ascensiunii VB, confirmă aceste așteptări. Acestea demonstrează că influența partidului asupra calității democrației este, în general, pozitivă - fiind o confirmare a ipotezei 2 formulată în introducere -, dar relativ redusă. VB canalizezează sentimentele de nemulțumire și neîncredere și le face vizibile partidelor consacrate. În încercarea de a diminua aceste sentimente și de a-i recâștiga pe alegătorii dezamăgiți, partidele belgiene și-au reformat organizațiile și și-au reorientat programele, devenind mai sensibile la opiniile cetățenilor. Cu toate
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
a legislativului de către executiv mult mai accentuată decât în alte regimuri democrat liberale consolidate (Bakvis & Wolinetz, 2005). Dezvoltările potențiale ale acestei dominații pot fi exploatate de către un partid capabil să manipuleze temele populiste și care funcționează într-un context al neîncrederii generalizate în politicieni și în instituțiile reprezentative (Blais & Gidengil, 1991; Howe & Northrup, 2000; Nevitte & White, 2008). Acest aspect a fost bine ilustrat de către guvernul conservator al lui Steven Harper, care a manifestat dispreț față de parlament și a minimalizat, în numeroase
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
guvernului Harper conține, aproape întotdeauna, semnalmente populiste, care pot fi regăsite cu ușurință în atitudinea inițială a Partidului Reformei. În principal, temele asociate acestei poziții sunt: anti-etatismul, antiintelectualismul, alimentarea sentimentelor populare care cer o atitudine "mai aspra față de criminali", cultivarea neîncrederii în presa mainstream sau în complicata mașinărie guvernamentală. Partidul lui Preston Manning a făcut pionierat lansând toate aceste teme. Chiar dacă acestea au un specific de dreapta, ele pot fi considerate populiste în măsura în care fiecare dintre ele, implicit sau explicit, angajează antagonismul
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
au ignorat în mod repetat voința poporului pe mai toate subiectele importante, de la pedeapsa capitală, la chestiunea avortului sau la modificarea constituțională care ar da drept de veto Québecului, Partidul Reformei a promovat referendumurile, inițiativele cetățenești și procedurile votului de neîncredere. Aceste proceduri erau menite să pună la dispoziția cetățeanului mecanisme cu ajutorul cărora să-i poată face răspunzători (accountable) pe politicieni sau, atunci când situația devine prea frustrantă, să se poată îndrepta împotriva lor. De altfel, Partidul Reformei a propus o alternativă
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
presupunând indivizi izolați care pot ajunge la un acord cu angajamentul partidului pentru o viață publică restrânsă și în care rolul instituțiilor de mediere și al organizațiilor corespondente este în mod conștient devalorizat. (Laycock & Barney, 1999: 322-323) Același tip de neîncredere în instituțiile de mediere, în special în Curțile având ca prerogativă să interpreteze Carta Canadiană a Drepturilor și Libertăților, a fost afișat de către intelectualii Partidului Reformei și chiar de însuși Manning (Laycock 2005 b). În fiecare din aceste cazuri, criticile
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Care să fie atunci moștenirea populismului plebiscitar și a celorlalte teme și proiecte ale Partidului Reformei. Așa cum am arătat anterior, Conservatorii nu au promovat instrumentele democrației directe. Totuși, partidul condus de Harper și guvernul său au continuat să-și exprime neîncrederea în curțile juridice, în agențiile federale de reglementare și chiar în parlament. Modul în care Harper a uzat de prerogativele de prim-ministru pentru a submina parlamentul, făcând adesea recurs la "șmecherii murdare" (Martin, 2010), sugerează o conduită plebiscitariană al
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
a vrut să îngusteze spațiul politic al deliberării mediat de instituțiile democratice, pentru a da mai multe atribuții mecanismelor de piață, fapt care a dat astfel posibilitatea cetățenilor să-și exprime opțiunile direct, prin inițiative cetățenești, referendumuri sau voturi de neîncredere, fără să mai fie obligați să treacă prin ceea ce aceștia considerau a fi un spațiu corupt ocupat de grupurile de intereselor speciale" sponsorizate de către stat. Înainte să se transforme în Alianța Reformist Conservatoare Canadiană, pentru a deveni, ulterior, Partidul Conservator
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
nicio simpatie partizană, suspiciunea pecare aceștia o arată față de instituțiile reprezintă chiar o problemă. Per total, doar 1 din 5 cetățeni (20%) aprecia că alegerile din 2009 vor fi corecte. Studiul ENCUP din 2008 a constat un nivel similar de neîncredere: 62% dintre respondenți nu erau de acord cu afirmația: "în țara noastră alegerile sunt corecte" (www. encup.gob.mx). Cu toate acestea, o majoritate consistentă afirma că are măcar un "oarecare" grad de încredere în IFE, mulți dintre aceștia fiind
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
majoritate consistentă afirma că are măcar un "oarecare" grad de încredere în IFE, mulți dintre aceștia fiind suporteri PAN. Între alegătorii neafiliați politic și perredistas, 40% din populație avea dubii serioase în privința existenței unor instituții democratice. Chiar dacă, deocamdată, nivelul de neîncredere nu este la fel de mare ca în Peru sau Venezuela, țări care au trecut printr-o criză profundă a sistemului politic, acest aspect trebuie privit ca un semnal că răbdarea mexicanilor este pe cale să-și atingă limita. În 2009, lipsa de
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
partid a coborât de la 48,7% în 1973 la 32,4% în 1990 și la numai 22% în 1994 (Molina Vega și Pérez Baralt, 1996: 224). Până la mijlocul anilor 1990, un procent uimitor de 91% dintre venezueleni și-au exprimat neîncrederea în partidele politice (Luengo D. și Ponce D., 1996: 70), în timp ce doar 30% s-au declarat mulțumiți de mersul democratic al țării (Latinobarómetro, 1998: 6). Nemulțumirea provenea, în parte, de la caracteristicile sistemului bipartid. AD și COPEI erau organizații de partid
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
SNS, dar dezertările din primăvara lui 1993 l-au silit să formeze o coaliție oficială cu SNS. Dertările din HZDS care au urmat în primăvara lui 1994 au făcut ca această coaliție să devină una minoritară și un vot de neîncredere au adus la putere o coaliție a creștin-democraților, a foștilor comuniști și a dezertorilor din HZDS. Această coaliție a organizat noi alegeri în toamna lui 1994, dar nu a reușit să câștige o majoritate și Mečiar (din nou cu o
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
opune presupusei "proaste întrebuințări" a canalelor democratice de reprezentare și să asociem această perspectivă numai cu alegerile periodice. Din acest unghi, populismul poate fi văzut ca un soi de extremism democratic, în sensul în care acesta manifestă,în mod deosebit, neîncredere față de toate tipurile de organisme nealese prin vot, care capătă tot mai multă putere în zilele noastre (Vibert, 2007). Nu este o coincidență faptul că actorii populiști fac referire și exploatează conflictul dintre cele două dimensiuni ale calității democrației (cea
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]