7,150 matches
-
emană o senzație de liniște și mulțumire, rar înfiorată de întrebări sau de îndoieli. Prohod pentru zi relevă aceeași apetență pentru imaginile clare, luminoase, trasând contururi hieratice în decor de alb imaculat, dar accentuează latura angoasată, exprimând, în manieră bacoviană, nostalgia edenului pierdut - copilăria - sau tristețea „iubirilor ucise în toamna putredă”. Ceea ce diferențiază acest volum e accentuarea situării tradiționaliste și implicit potențarea anumitor particularități de limbaj. Abundă cuvinte devenite fetișuri, ca „fruntarii”, „năier” (cu sensul „cântăreț din nai”), „zodier”, „tropar” ș.a.
ŢUGUI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290293_a_291622]
-
nu exclud construcții sintactice diverse, iregulate, tonul (aparent) oracular urmează tonului (aparent) colocvial, asocierile metaforice se amestecă în combinații discursive sau ironice. Această amprentă stilistică definește întregul volum, fiind vorba de „variații” ale aceleiași voci, ale aceluiași mogul-algebrar („eu am nostalgii de mogul/ și algebrar”, sună un vers). Dacă sunt poeme care propun o interogație filosofică serioasă sau urmăresc o tramă narativ-onirică, uneori cu subtext erotic, probabil alte poeme sunt doar simple jocuri de cuvinte, exerciții ludic-imagiste, ironice chinezării lexicale: „... pești
TURCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290307_a_291636]
-
mai autentică manieră tradiționalistă. Deși contemporan cu cele mai „neliniștite” spirite ale veacului, el se apropie prin vers mai degrabă de înaintași precum Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu, George Coșbuc, iar predominantă rămâne factura sămănătoristă, cu toată atmosfera și motivele ei. Nostalgia proprie sufletului moldav, muzicalitatea versurilor - în care ritmul și rima constituiau condiții obligatorii, puse în valoare de sonet, formă predilectă la T. -, elogiul adus peisajului natal și eroilor neamului sunt câteva dintre însemnele unei lirici „de o cumințenie desăvârșită” (G.
TUTOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290317_a_291646]
-
clară a articulării, un rol semnificativ în structura de ansamblu avându-l recurența metaforelor și a simbolurilor. Întreg parcursul liricii sale este jalonat de predilecția pentru contraste vizuale puternice în proiecția scenelor de haos apocaliptic, însoțite de violența exprimării, de nostalgii paseiste ce acutizează dezamăgirile prezentului și crizele de identitate ale eului liric. Ca prim context de transpunere a apocalipselor personale, acordate perfect celor ce bulversează lumea, Patinoar trasează direcțiile pe care le va urma opera autorului, introducând în același timp
ULMEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290330_a_291659]
-
analizei, criticul nu surprinde adevăratele vârfuri valorice, volumul funcționând mai degrabă ca un ghid de prezentare a prozei anilor ’90, și nu ca un îndreptar critic. SCRIERI: Proza românească a anilor ’90, București, 2000; Platon pe Internet, Cluj-Napoca, 2003. Antologii: Nostalgia Europei. Volum în onoarea lui Alexandru Paleologu, Iași, 2003 (în colaborare cu Cristian Bădiliță). Repere bibliografice: Alex. Ștefănescu, Un critic care trece direct la subiect, RL, 2000, 50; Cornel Ungureanu, Literatura română a ultimului deceniu, între G. Dimisianu și Tudorel
URIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290376_a_291705]
-
Iulian Boldea, O criză a prozei?, „Cuvântul”, 2001, 5; Paul Cernat, Standardele actualității și obsesia receptării, OC, 2001, 68; Daniel Cristea-Enache, Radiografii și superlative, ALA, 2002, 641; Dan Perșa, „Proza românească a anilor ’90”, TMS, 2001, 11; Dan C. Mihăilescu, Nostalgia României, „Ziarul de duminică”, 2003, 9 mai; Constantin Coroiu, Ficțiuni și vorbe memorabile, ALA, 2003, 668. O. S.
URIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290376_a_291705]
-
Poezii, postfața edit., București, 1974; Mircea Eliade, Meșterul Manole. Studii de etnologie și mitologie, introd. Petru Ursache, Iași, 1992 (în colaborare cu Petru Ursache), Arta de a muri, pref. Petru Ursache, Iași, 1993 (în colaborare cu Petru Ursache); Nichifor Crainic, Nostalgia Paradisului, pref. Dumitru Stăniloae, postfață Petru Ursache, Iași, 1994 (în colaborare cu Petru Ursache), Puncte cardinale în haos, pref. Petru Ursache, Iași, 1996 (în colaborare cu Petru Ursache); Poezia creștină românească, postfață Petru Ursache, Iași, 1996 (în colaborare cu Petru
URSACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290385_a_291714]
-
trecut Akheronul, București, 1975; Martori oculari (în colaborare cu Eugen Seceleanu), Iași, 1976; O zi în natură, București, 1977; Uneori, plutirea, București, 1977; Biografia debuturilor, Iași, 1978; Respirație artificială, Cluj-Napoca, 1978; Pasaj de pietoni, București, 1979; Semne particulare, București, 1979; Nostalgii intacte, București, 1982; Adaptarea la realitate, Cluj-Napoca, 1982; De bună voie, autobiografia mea, Aarhus (Danemarca), 1986; Optional Future, tr. Marcel Corniș-Pop, Daphne (SUA), 1988; Frost or Fear? On the Condition of the Romanian Intellectual, tr. Vladimir Tismăneanu, Daphne (SUA), 1988
TUDORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290290_a_291619]
-
VR, 1980, 8; Nicolae Manolescu, Dialoguri literare, RL, 1980, 44; Ion Bogdan Lefter, Semnele particulare ale poetului, ECH, 1980, 11-12; Cristea, Faptul, 175-180; Doinaș, Lectura, 243-249; Sângeorzan, Conversații, 114-120; Zaciu, Lancea, 313-328; Iorgulescu, Critică, 79-81; Tomuș, Mișcarea, 160-163; Nicolae Prelipceanu, Nostalgii intacte, TR, 1982, 41; Simuț, Diferența, 181-184; Gheorghiu, Reflexe, 86-91; Titel, Cehov, 142-150; Dan Cristea, Biografia benevolă a poetului, „Agora”, 1988, 2; Mircea Mihăieș, [Dorin Tudoran], O, 1990, 34-36; Cristea, A scrie, 196-198; Florin Manolescu, Drumul spre sine, LCF, 1992
TUDORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290290_a_291619]
-
spirit deopotrivă: „Sufletul, forfota ochiului/ nici o tainică zvârcolire/ fereastra: de o parte a ei poemul,/ de alta pomii de sânge ai lumii/ și sfoara întinsă până la împotrivire”. Cu Vietăți fericite se trece de la profunzimea trăirilor către intensivitatea contemplativului. Meditația și nostalgia sunt învecinate, centrând energia eului în sfera unei alterități pierdute: „Eu stau în istovitul leagăn al privirii/ ca într-un jilț străin/ pe care-l afli cald/ de trupul celui ce l-a locuit o clipă înainte// Și-ncet căldura
URICARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290378_a_291707]
-
populară din Moldova, introd. edit., București, 1984; Mircea Eliade, Meșterul Manole. Studii de etnologie și mitologie, introd. edit., Iași, 1992 (în colaborare cu Magda Ursache), Arta de a muri, pref. edit., Iași, 1993 (în colaborare cu Magda Ursache); Nichifor Crainic, Nostalgia Paradisului, pref. Dumitru Stăniloae, postfața edit., Iași, 1994 (în colaborare cu Magda Ursache), Puncte cardinale în haos, pref. edit., Iași, 1996 (în colaborare cu Magda Ursache); Titu Maiorescu, O cercetare critică, Iași, 1996; Poezia creștină românească, postfața edit., Iași, 1996
URSACHE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290384_a_291713]
-
orientează mișcările sufletești ale poetului este Steaua Nordului: „Pe-aici pe undeva se cuvenea/ și casa mea să răsară / Ca floarea-soarelui îmi rotesc / fruntea-ntr-acolo spre seară”. Transilvania, și mai ales ținutul Maramureșului revin intens în poezia de maturitate. Nostalgie a locurilor și a oamenilor, nostalgie a condiției de homo faber, sentimentul că toate acestea îl repudiază sau că el, poetul ajuns „domn”, nu mai găsește căile de comunicare de altădată: „Încep să uit cântecele de-acasă / neagra lor cânepă
UTAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290395_a_291724]
-
Steaua Nordului: „Pe-aici pe undeva se cuvenea/ și casa mea să răsară / Ca floarea-soarelui îmi rotesc / fruntea-ntr-acolo spre seară”. Transilvania, și mai ales ținutul Maramureșului revin intens în poezia de maturitate. Nostalgie a locurilor și a oamenilor, nostalgie a condiției de homo faber, sentimentul că toate acestea îl repudiază sau că el, poetul ajuns „domn”, nu mai găsește căile de comunicare de altădată: „Încep să uit cântecele de-acasă / neagra lor cânepă de fum[...]. La ce folos dalta
UTAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290395_a_291724]
-
viziunea sămănătoristă sau neosămănătoristă și inventarul aferent sunt revizitate cu amendări polemice, iar universul sufocant al orașului de provincie nu este cel înregistrat de poeții de la începutul veacului trecut ori de avangardiștii interbelicului, ci acela din vremea noastră. La fel, nostalgiile ruraliste și resentimentele, frustrările cu întemeiere istorică nu sunt tratate în maniera specifică unei ramuri a modernismului șaptezecist, patriotic-ardelenească și nedeslușit oraculară, ci desolemnizate. Colorat de un pitoresc administrat cu reticență, tensionat de neliniști inimos-elegiace, lirismul lui V. se recomandă
VANCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290424_a_291753]
-
se caracterizează printr-o monotonie care se manifestă atât în plan tematic, cât și la nivelul limbajului (spațiul poemului este asaltat de „taine”, „stele”, „munți” etc). În centrul cărții se află tot dragostea pentru ținuturile natale, versurile celebrând sentimente precum nostalgia și iubirea de țară. Figura mamei este omniprezentă în versurile lui V., fiind cea care își poate ajuta fiul, „vechi nomad”, să se purifice: „Mamă, spală-mi sufletul [...] Și cântarea-mi rogu-te s-o speli” (Motiv de baladă). Altă
VARGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290429_a_291758]
-
căi bătătorite, cultivarea unor formule prin care se „merge la sigur”. I-a fost, așadar, reproșat faptul că optează pentru limpezime cu riscul monotoniei, precum și carența fiorului liric, dar a fost remarcată noblețea sentimentelor exprimate prin temele sale predilecte: dezrădăcinarea, nostalgia locului natal, regretul dragostei pierdute, tema „întoarcerii fiului risipitor”, simțământul patriotic. Se pot depista, în producția acestui autor în general previzibil și pândit de primejdia banalității, nu puține secvențe izbutite de atmosferă și de expresivitate poetică austeră: „S-au copt
VARGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290429_a_291758]
-
1977), 595; Iorgulescu, Scriitori, 262-263; Dumitru Dinulescu, Proza lui Tudor Vasiliu, LCF, 1979, 9; Tudor Rotaru, „Note de căsătorie”, RL, 1979, 17; Artur Silvestri, „Cele mai frumoase nerozii”, LCF, 1981, 39; George Pruteanu, Monstrul delicat, CL, 1986, 2; Tania Radu, Nostalgii psihedelice, FLC, 1986, 10; Popa, Ist. lit., II, 1009. N. Br.
VASILIU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290461_a_291790]
-
și articolele în „Scrisul bănățean”, semnând Marian Virgil, în „România literară”, „Luceafărul”, „Iașul literar”, „Clopotul” (Botoșani), unde iscălește și Valeriu Leonte, ș.a. Primele volume de versuri ale lui V., Mătănii pentru fata ardeleană și Întoarcerea lângă pământ (1942), marcate de nostalgia Transilvaniei, sunt înrâurite de stilul incendiar și vindicativ al lui Aron Cotruș. Eliberată de această influență, poezia de după 1970, când scriitorul reintră în circuitul literar, va păstra totuși până la sfârșit o notă mesianică: „Nimic de la dânsul nu spune poetul, ci
VALEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290413_a_291742]
-
1975, 122-135; Zaciu, Lecturi, 212-216; Maria Brăescu, „Scrieri alese”, LL, 1976, 1; Alexandrina Andronescu, Elena Văcărescu, poetă a sufletului românesc în limba franceză, „Archiva Valachica” (Târgoviște), 1976; Nicolae Scurtu, Câteva documente inedite, LCF, 1977, 8; Ecaterina Vaum, Poeta unei mari nostalgii, LCF, 1977, 8; Șerban Cioculescu, Elena Văcărescu, memorialistă, RL, 1977, 11, 12; C. Popescu-Cadem, Din tainele de familie ale Văcăreștilor, MS, 1978, 2; N. Vasilescu-Capsali, Genealogie și ceremonial, LCF, 1980, 35; Cioculescu, Itinerar, IV, 188-192; Gh. Bulgăr, Din poemele Elenei
VACARESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290397_a_291726]
-
în valea vieții / într-un zâmbet / fără de vreme / neștiuți unul de altul / iar eu, cel de-al treilea, / înșirând această istorisire, / departe de orice închipuire. o jur”. Ființa de dincolo de timp a poetului capătă o vizibilitate ce se hrănește din nostalgie, din aducere-aminte: „a fi poet înseamnă a hălădui / pe un meleag / fără de vreme”. Astfel, versul devine și el o oprire din timpul devorant, un dialog cu esența ființei, nu alta decât moartea: „orice poem devine un popas / în goana neîntreruptă
ZANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290703_a_292032]
-
îmbărbăteze țara ciuntită. În ansamblu, formula liricii lui Z. a fost considerată „una neașteptat de originală, situată la intersecția vectorilor simbolisto-moderniști cu cei sui-generis tradiționaliști și - nu o dată - prevestitori ai unui postmodernism, atunci embrionar” (Mircea Zaciu). Versurile ultime, străbătute de nostalgii, inclusiv pariziene, punctate de vibrații pentru arta românească veche („albastrul suav” de Voroneț), accentuează nota meditativă. SCRIERI: Rostiri tari (în colaborare cu Arcadie Cerneanu), Rădăuți, 1933; Afania, pref. Vera Marian [Ghedeon Coca], Rădăuți, 1933; Apoteoz, Cernăuți, 1933; Eu-s virgină
ZAHARIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290687_a_292016]
-
RL, 1991, 9; Florin Faifer, N-ar fi stricat, orișicât, mai mult umor, CRC, 1991, 1-2; Octavian Soviany, Un model cultural, CNT, 1993, 13-14; Marian Vasile, „Tudor Vianu”, RITL, 1993, 3-4; Octavian Soviany, Cartea Faustei, CNT, 1994, 4; Octavian Soviany, Nostalgia modelelor, CNT, 1996, 47; Ion Romeo Roșiianu, Strălucirea cristalului, cristalul strălucirii, CRC, 1998, 4; Z. Ornea, Biografie comportamentală?, RL, 1998, 7; Răzvan Voncu, Vrăjitorul ideilor, CNT, 1999, 4; Luminița Marcu, Din liniștita Elveție, RL, 2000, 47; Geo Vasile, Estetica peregrinului
ZALIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290690_a_292019]
-
unei tematici tradiționaliste, actualizată de o generație dornică să reînnoade legăturile cu marea creație interbelică. Originar bucolic, registrul motivelor - apartenența la un spațiu matrice rustic, proiectarea în mit a obiceiurilor și datinilor, evocarea continuității etnice, elogiul străbunilor țărani, lauda roadelor, nostalgia pierderii valorilor satului pe măsura pătrunderii civilizației orășenești ș.a. - e abordat fie dintr-o perspectivă senină, idilică, fie prin afirmare energică, pe linia expresionismului țărănesc al momentului. În căutarea timbrului personal, o mare încordare ia în stăpânire poemul, desfășurat de
ZAINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290689_a_292018]
-
la numeroase poeme din volumele anterioare) un proces intens de conceptualizare. Figurația rustică nu dispare, ci își estompează din asperități, energetismul teluric, mai înainte vehement, e înlocuit de meditația asupra condiției umane. Memoria decantează emoția nostalgic, dezvăluind secvențe de amintiri. Nostalgia obârșiilor devine totodată speranță a continuității generațiilor: „Veți aduna toate dealurile-acum de prăsilă / Și vă veți înmulți precum albinele, roiuri, / Un strugure până când vi se va aprinde pe creștet / Și vă veți trezi toți într-un strugure, / Dintr-un strugure
ZAINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290689_a_292018]
-
I, 40-41; Mircea Popa, „Meda, mireasa lumii”, TR, 1980, 3; Cornel Ungureanu, „Meda, mireasa lumii”, O, 1980, 4; Ioana Em. Petrescu, Negarea labirintului, ST, 1981, 8; Val Condurache, Fantezii critice, Iași, 1983, 90-94; Gheorghiu, Reflexe, 49-52; Mircea Bențea, Constantin Zărnescu: nostalgia împlinirii, TR, 1984, 14; Ghițulescu, O panoramă, 295-297; George Pruteanu, Două romane, AST, 1986, 6; Irina Petraș, „Ieșirea la mare”, T, 1986, 7; Adrian Dinu Rachieru, Povestind și ascultând, O, 1986, 31; Toma Grigorie, Romanul parabolic, R, 1986, 9; Ioan
ZARNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290715_a_292044]