5,280 matches
-
facem o cântare la "Balenă". Jenny își ia chitara... Pe nerăsuflate în jurul nostru se adună câteva zeci și apoi sute de colege din celelalte cămine. Cântăm cântece deocheate, de studenție, dar și profund subversivul Deșteaptă-te, române! și cântece de oaste pe care batem, sâmbătă de sâmbătă, pas de defilare îmbrăcate militar. Nimănui nu-i trece prin cap că ce facem are vreo legătură cu lupta împotriva ,,sistemului". Încercăm pur și simplu să facem cumva să treacă mai ușor o seară
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
heei!; iar; identitate; important; interviu; a invita; invită; invocă; iubește; a împărtăși; încoace; îndemn; întări; înțelepciune; lucrare; lumea; luptă; pe mama; mamă; la masă; matematică; medicul; mereu; mîine; muncă; munte; nai; nădejde; necesar; nepoțel; nevoia; nimic; nota; pe nume; oameni; oastea; oraș; ordin; pază; paznic; părăsi; părinte; părinți; părinții; piatră; picior; pisică; pix; pleacă; plec; plecă; plimbare; prenumele; prieten; un prieten; prietena; o prietenă; prieteni; primitor; profesor; promptitudine; a răspunde; rătăcit; reacție; realiza; regret; repezind; reproș; respinge; a ruga; a ruga
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
în el; încredere; îndrăgostit; înțelept; înțepat; întrebare; învingere; jertfă; leneș; lume; lumii; lupte; macho; maestru; măreț; măreție; martir; mascați; medic; mereu; merituos; Mihai Viteazu; Mihai; milă; mit; mitologie; moarte; modest; monument; narator; navigație; necunoscut; nedrept; negativ; nemurire; nimeni; nobil; noroc; oaste; om bun; un om bun; om salvator; onest; onoare; pact; parvenit; pastel; pelerină; perfect; performanță; peron; persoană deosebită; personaj din basme; personalitate; Peter Pan; poet; povesti; povești; pozitiv; premiat; priceput; prieten; primul; Prîslea; prost; protagonist; puteri; rar; răufăcător; recunoaștere; recunoștință
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
frumos; frunte; gînduri; goală; ierarhie; imagine; imensitate; isteți; istețime; înălțime; încrestată; încrețit; încruntat; îndrumător; înfățișare; îngrijorare; înțelept; întîi; învingător; legume; limpede; lucie; luminată; luminoasă; machiaj; mamă; prea mare; măreție; minciună; mîngîiere; mir; moșier; multe; de munte; naș; neted; nimic; oameni; oaste; obosită; obraz; os; ou; oval; palidă; parte dură; de pădure; părinte; părintesc; plecată; plină; poziție; prima; primi; primit; primul loc; a fi primul; principal; proaspăt; punct; putere; rege; ridată; rîde; rîs; rotundă; salată; săgeată; sănătate; sărut părintesc; scris; ți-o
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
habar nu are; idee; idei; informa; informații noi; insuficient; intelect; ispită; a înțelege; învățător; liber; limba; lucru; matematică; memorie; mîndru; mîner; mult; multe cărți; multe, vrute și nevrute; muncă; munte; negru; neștiutor; nevoi; note mari; noutăți; nu știu; a numi; o noutate; oaste; odihni; om; om comunicabil; ora; orice; percepe; poate; poezia; poezie; poezii; posed; posedă; poveste; povești; prea puține; pricepere; prieten; profesor; puțin; radio; rață; răzbi; realiza; revoltă; sau nu; să înveți; scrie; secret; secrete; semnul întrebării; sfătos; siguranță; a se simți
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
iarnă; ied; Iisus; ilic; imprevizibil; incertitudine; inflamație; informare; interes; îmbrăcăminte; îmbucurătoare; încredere; întîmpinare; întristare; lac; lămurire; latură; lărgit; lebădă; lînă; loc; media; megafon; mesaj; minunat; mirare; mister; naștere; neașteptată; nenorocire; cu nerăbdare; nevoie; notificare; o noutate bună; nuntă; oameni; de oaste; pace; pasăre; permanent; petrecere; plăcere; plăcută; poștaș; protecție; răspîndire; răspuns; rău; răutate; care rea?; rea/durere; reacții; reactiv; rușine; salvamar; am scăpat de ore; siguranță; soartă; sol; spune; stea; surprinde; șoc; teamă; televizor; trece de la o stare la alta; veche
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
împletit cu repetiția aparent stângace a substantivului în formă ușor modificată, prepară terifianta clarificare vizuală din fraza subsecventă: "Ne-am gândit că vine o furtună cu ploaie, deodată, pănă ne-am timpinat cu nourul cel de lăcuste, cum vine o oaste stol". Calamitatea, telescopată cu dibăcie, pare desprinsă fie din semnele veterotestamentare 74, prefigurând a opta pedeapsă a Faraonului și a supușilor săi egipteni, fie din cele neotestamentare 75, anunțând chinurile necredincioșilor la sfârșitul timpurilor: În loc ni s-au luat soarele
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
starostele ciobanilor de pe Culmile Scripetelui, scăldate de apele sinuoase ale râului Iablanicioara, își trimite ginerele, pe Păun Ozun, să lupte alături de armata pandurilor. Împreună cu Agripina, el are trei copii: pe Măriuca, pe Vlad și pe Păunaș. După plecarea bărbatului la oaste, rutina cotidiană învăluie implacabil destinele sătenilor, iar narațiunea începe să fie presărată cu semne ale naturii. Unul dintre acestea constă în alternanța exces pluvial/cer senin, iar oamenii de la munte, deposedați de orice instrument științific de raportare la realitate, sunt
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
pe deplin nominală este revelată de prezența articolului hotărât) se combină cu grupuri nominale în acuzativ, chiar cu acuzative prepoziționale (v. Stan 2003, 2014; Pană Dindelegan 2015, de unde au fost preluate exemplele de la (35))24: (35) a. prilej a ținere oaste(CLM.1700-50: 303r) b. di se va afla ceneva din rudili lui să aibă adarea acei 12 boi(DÎ.1587: LXIX) c. pierzi toți grăitorii menciuri (PS.1573-8: 6r) d. Lepădară-se de-a avearea pre HristosuIsusu împăratu și Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
texte românești: (53) a. [Grăi-va]V [adevăru]Oîntr-înrima sa [carele nu prilăsteaște cu limba sa]S (PH.1500−10: 9v) b. [Luat-au]V [pre voi]O [Tatăl]Sîn mila lui (CC1.1567: 11v) c. Și-[au tocmit]V [oștile]O [Ieremia vodă]Sasupra târgului, la sat la Aréni (CLM.1700−50: 161v) d. ș-[au întinsu]V [corturile]O [Schinder pașea]Sdireptu deasupra taberii leșăști (CLM.1700−50: 184r-v) e. Deci cându au fostu în mijlocul pădurii,[făcut-au]V
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
vodă]Sasupra târgului, la sat la Aréni (CLM.1700−50: 161v) d. ș-[au întinsu]V [corturile]O [Schinder pașea]Sdireptu deasupra taberii leșăști (CLM.1700−50: 184r-v) e. Deci cându au fostu în mijlocul pădurii,[făcut-au]V[năvală]O[oastea lui Bogdan vodă]S la carele léșilor. (ULM.~ 1725: 17r) Dacă analizăm contextele de apariție a linearizării VOS, observăm că obiectul deplasat la stânga subiectului este anterior menționat în discurs, deci este un component cu interpretare tematică/topicală; interpretarea focală se
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
nu aveți amu a teame nici de jidovi, nici de păcatele voastre, nici de dracul, nici de mo[art]ea de veac." (CC1.1567: 11v) (55) Zač. 14. Luându véste Ieremia vodă de pogorâtul Ungurilor, precum au putut, au strânsu oastea țărâi și s-au gătit a stare cu războiu împrotiva lui Răzvan. Într-o dumenecă era, cându au apropiiat oștile ungurești de Suceavă. Și-[au tocmit]V [oștile]O [Ieremia vodă]Sasupra târgului, la sat la Areni (CLM.1700−50
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
de veac." (CC1.1567: 11v) (55) Zač. 14. Luându véste Ieremia vodă de pogorâtul Ungurilor, precum au putut, au strânsu oastea țărâi și s-au gătit a stare cu războiu împrotiva lui Răzvan. Într-o dumenecă era, cându au apropiiat oștile ungurești de Suceavă. Și-[au tocmit]V [oștile]O [Ieremia vodă]Sasupra târgului, la sat la Areni (CLM.1700−50: 161v) Interpretarea focală (ca focus informațional) a obiectului este de asemenea posibilă, iar acest fapt nici nu ridică probleme teoretice
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Luându véste Ieremia vodă de pogorâtul Ungurilor, precum au putut, au strânsu oastea țărâi și s-au gătit a stare cu războiu împrotiva lui Răzvan. Într-o dumenecă era, cându au apropiiat oștile ungurești de Suceavă. Și-[au tocmit]V [oștile]O [Ieremia vodă]Sasupra târgului, la sat la Areni (CLM.1700−50: 161v) Interpretarea focală (ca focus informațional) a obiectului este de asemenea posibilă, iar acest fapt nici nu ridică probleme teoretice (sub ipoteza izomorfismului periferiilor sintactice, la fel ca
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
proiecții de topic și de focus); obiectul direct năvală în (53e) primește această intepretare. Analiza atentă a fragmentului din (56) (corespunzând exemplului (53e)) extras din Letopisețul lui Ureche (ULM.~ 1725) arată că, de fapt, un subconstituent (Bodgan Vodă) al subiectului (oastea lui Bogdan Vodă) este menționat anterior în discurs; din această perspectivă, nu este clar dacă subiectul ocupă poziția de generare [Spec, vP] sau este deplasat în specificatorul unei proiecții de topic din periferia internă propozițională. (56) Războiul lui Bogdan vodă
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
clar dacă subiectul ocupă poziția de generare [Spec, vP] sau este deplasat în specificatorul unei proiecții de topic din periferia internă propozițională. (56) Războiul lui Bogdan vodă cu léșii. Deci cându au fostu în mijlocul pădurii, [făcut-au]V[năvală]O[oastea lui Bogdan vodă]S la carele leșilor. (ULM.~ 1725: 17r) Rezultate de reținut • existența procesului de "object shift" instanțiat prin propoziții VOS în româna veche arată că argumentul intern se poate extrage în mod liber din VP; propoziții ca (53a
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
66: 25) f. Împărate, dară de ar hi acmu viu, ierta-l-ai? (AA.1708: 66v) g. Faceț atâta răutate de-aț rădicat săsimea toată de u[cide] oamenii noștri. Au pare-vă domniia voastră că domnu nostr[u] iaste fără de oști și fără de oameni? (DÎ.1600: L) h. Domniata nu știm ce faci: au supărat-ai de cătră cești creștini dencvace și de cinstea lor și de bine<le> lor? (DÎ.1593: XCIII) i. Deci pârcălabul ne-a<u> strâ<n
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
la Hill și Alboiu 2016). Inversiunea nu este sistematică în acest context, dar când se produce - cel puțin în cronici - se asociază cu efecte de acest tip. (124) Înțelegând Ștefan vodă cum că adevărat Radul vodă domnul muntenesc și cu oastea sa îi vine asupră, ghenarie 13 zile au trecut Seretiul și mai sus de Râmnic le-au fost războiul. Și dând războiu vitejéște despre amândouă părțile, multă pagubă s-au făcut și cu vrérea lui Dumnedzău fu izbânda la Ștefan
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Seretiul și mai sus de Râmnic le-au fost războiul. Și dând războiu vitejéște despre amândouă părțile, multă pagubă s-au făcut și cu vrérea lui Dumnedzău fu izbânda la Ștefan vodă, că pierdură munténii războiul. Dat-au Ștefan vodă oștii sale voie să prade în trei dzile, cât vor putea, în Țara Românească și prădând, adus-au multă dobândă ostașii. (ULM.~ 1725: M.f.40v-41) Alboiu, Hill și Sitaridou (2014); Hill și Alboiu (2016) asimilează acest tip de efecte unor strategii
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
de obștea dimocratiii a triméte începură. (CII.~1705: 13) b. Într-acea cale cu meșterșugurile și măistriile lui Decheval, nu puține, nici iușoare primejdii au vinit la capul lui Traian, ce cu chivernisala ce făcea și cu știința a purta oști, toate meșterșugurile lui Decheval în zădar scoțind, din toate primejdiile ferit au fost. (CH.1717-23: 36) Atât pentru latină, cât și pentru turcă, poziția finală a verbului (mai general, topica SOV) a fost interpretată ca rezultând din setarea centru final
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
ghioagă, topor, tun, sabie, tanc, arc, buzdugan, bombă, suliță, săgeată.... Alegeți cuvintele de origine latină. bă mânz, om. frate, strună, soră, mistreț, mare, viezure, pământ, varză..... Alegeți cuvintele cu care să caracterizați perioada celui de-al doilea război mondial. dă oaste, armată, boieri, fascism, guvern, sfat domnesc, nemți, iobagi..... Alegeți cuvinte-nume de localități unde s-a adunat poporul pentru a asculta cunvântul de mântuire al revoluționarilor din 1848. dă Timișoara, Blaj. Șelimbăr, Alba lulia, Câmpia Libertății. Câmpia Turzii, P 'evna, Qituz, Islaz
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
În cămăși și le-au pus căciuli În capătul de sus. Apoi au rezemat arcul de aceste trunchiuri de copaci!? (Decebal) ......a obținut cea dintâi mare biruință a românilor contra turcilor? (Mircea cel Bătrân Rovine, 1394) ...... a Înzestrat cu tunuri oastea, deși pe atunci erau foarte scumpe? (Ștefan cel Mare, 1457 1504) ......a cârmuit țara cu pricepere și blândețe? (Alexandru cel Bun, 1400 1432) Aceste ghicitori sunt scrise pe bilețele, Împăturite și puse Într-un săculeț. În locul bilețelelor cu Întrebări și
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
loc un lent proces de cristalizare instituțională; Principala instituție era domnia, începând cu sec. XV-XVI existând o tendință de întărire a autorității domnului față de marea boierime. o titulatura domnilor români exprima calitatea de: mare voievod funcție militară, conducător suprem al oastei; domn și singur stăpânitor stăpân al întregului pământ (domn din latinescul dominus). -Inspirată din lumea bizantină, domnia era autocrată și se afirma ca domnie de drept divin “de sine stătător”; o puterea domnului era considerată de origine divină, exprimată prin
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
patru religii recepte: catolică, luterană, calvină si unitariană. -Sub raport constituțional, acest sistem al religiilor recepte era consfințit de Approbate și Compilate. 6. Organizarea militară -era identică în toate Țările Românești; -armata domilor și voievozilor români era formată din: o oastea cea mică reprezenta armata permanentă; era formată din aparatul administrativ militar central, curteni și cetele boierești; în Transilvania, cuprindea apropiații voievodului, steagurile marilor nobili și ale episcopului Transilvaniei. o oastea cea mare era alcătuită din toți cei care puteau purta
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
Românești; -armata domilor și voievozilor români era formată din: o oastea cea mică reprezenta armata permanentă; era formată din aparatul administrativ militar central, curteni și cetele boierești; în Transilvania, cuprindea apropiații voievodului, steagurile marilor nobili și ale episcopului Transilvaniei. o oastea cea mare era alcătuită din toți cei care puteau purta arme, fiind convocată atunci când exista pericolul cuceririi țării; număra aproximativ 30.000 de oameni în timpul lui Vlad Țepeș; 40.000 în timpul lui Ștefan cel Mare; 60.000-70.000 în timpul lui
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]