11,594 matches
-
ea nu este decât o versiune a sofismului ad hominem. 47 Rutger Claassen, "Making Capability Lists: Philosophy versus Democracy", în Political Studies 59 (2011), pp. 491-508. Nu pot să nu trimit aici și la celelalte cinci analize critice ale acestei obiecții - toate excelente - pe care le cunosc: Stephen M. Griffin, "Political Philosophy versus Political Theory: The Case of Rawls", în Chicago-Kent Law Review 69, 3 (1994): "Symposium on John Rawls's Political Liberalism", pp. 691-707, Adam Swift, "Political Philosophy and Politics
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
the First Place?", în Journal of International Political Theory (2016), DOI: 10.1177/1755088215626738) și Baderin, "Two Forms of Realism". Dacă am înțeles bine, și cred că am înțeles bine, Baderin, care oferă cea mai atentă și detaliată analiză a obiecției, a argumentat, în esență, că ea denaturează felul în care moraliștii înțeleg statutul teoriilor lor (și modul în care acestea "rezolvă" dispute sau conflicte de opinie între cetățeni) în relație cu politica democratică, sprijinindu-se pe o imagine caricaturizată a
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
politicilor lor favorite, indiferent dacă acestea sunt sau nu viabile într-un context particular sau altul. Ceea ce ne spune într-un mod mai politicos și eufemistic Baderin este, cu alte cuvinte, ceea ce am observat și noi în nota precedentă: că obiecția este o versiune (mai elaborată și cumva "mascată") a sofismului ad hominem. ------------------------------------------------------------------------- ÎN AFARA ETICII? Cuvânt înainte 2 1 112 3 Precizări și justificări terminologice Despre moralismul realismului radical Despre realismul moderat Despre justificarea moralismului Despre obiecțiile realiste împotriva moralismului Cuvânt
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
în nota precedentă: că obiecția este o versiune (mai elaborată și cumva "mascată") a sofismului ad hominem. ------------------------------------------------------------------------- ÎN AFARA ETICII? Cuvânt înainte 2 1 112 3 Precizări și justificări terminologice Despre moralismul realismului radical Despre realismul moderat Despre justificarea moralismului Despre obiecțiile realiste împotriva moralismului Cuvânt de încheiere Referințe bibliografice Indice de autori Indice de concepte fundamentale Abstract Résumé
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
iau în considerare toate etapele obținerii, începînd de la cultivatul pămîntului și pînă la distribuirea biocarburantului la pompă, afirmă că randamentul energetic este negativ. Majoritatea studiilor susțin că prin tehnologii integrate, cu valorificarea deșeurilor și subproduselor, randamentul energetic este pozitiv. Alte obiecții sunt legate de penuria globală de cereale, materii prime care se pot folosi pentru rezolvarea problemei alimentare în diferite zone pe glob. Fluctuația prețului de achiziție și instabilitatea aprovizionării cu materii prime, determinate de evoluția climaterică, reprezintă un alt punct
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
cu principiul tonalității Do Major, Ionel Geantă și George Manoliu în “Manual de vioară” folosesc ca soluție metodică începutul în Do Major pe coarda Sol. În acest fel, degetele cad în poziție naturală, cu semiton între degetul 2 și 3. Obiecțiile care se pot aduce acestei soluții sunt intuite și prevenite de însăși autorii și anume: dificultatea deosebită la care este supusă atât mâna stângă cât și mâna dreaptă în cântatul pe coarda Sol. Într-adevăr, cântatul pe coardele libere practicat
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
obiectul textului propriu zis, cu proiectele autorului și limitele pe care el însuși le-a „descoperit" ulterior finalizării cercetării, că trebuie sau „ar fi bine" să și le asume, de la bun început, pentru a fi scutit de potențiale, dar nelipsite obiecții și pentru a nu lăsa impresia, că nu a isprăvit ceea ce începuse sau se angajase prin titlu să facă. Altfel spus, introducerea are, deopotrivă, un rol profilactic și terapeutic, vrând să arate că autorul este conștient de neîmplinirile textului său
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
că o să fiu foarte bolnav.' Je vois la faiblesse de cet homme. (voir13) ' Văd slăbiciunea acestui om.' Je verrai la problème avec lui. (voir14) ' O să analizăm problema împreună.' Je vois une objection à sa candidature. (voir15) ' Văd că există o obiecție la candidatura sa.' J'ai vu clair dans sa nature. (voir16) ' Mi-am dat seama clar de natura sa.' Je vois ce que tu veux dire. (voir17) ' Văd ce vrei să spui.' Autoarea face o ierarhizare a sensurilor verbului a
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
sunetelor cuvintelor și al formațiunii fonetice de ordin superior / 197 1.1.2. Stratul unităților semnificative / 199 1.1.3. Stratul varietăților de aspecte schematizate / 201 1.1.4. Stratul obiectivităților reprezentate și vicisitudinile lor / 203 1.2. Clarificări și obiecții pentru teoria stratificării ingardiene / 207 2. Anumite adăugări pentru înțelegerea operei poetice / 210 3. Anumite adăugări pentru înțelegerea romanului și a dramei / 215 4. Subgenuri estetice specifice operei literare / 220 4.1. Dimensiunea fantastică a operei literare / 221 4.2
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
Toate calitățile se află în armonie cu natura și duc la emoții și sentimente puternice. Datorită experienței, ele nu sunt private de universaliate, ci dobândesc o natură dublă subiectiv-universală prin care devin elemente centrale în cadrul esteticii. 1.2. Clarificări și obiecții pentru teoria stratificării ingardiene Pentru Ingarden, cele patru straturi ontologice sunt esențiale în înțelegerea existenței și posibilității obiectului literar. Pentru că obiectul operei este caracterizat de modul său de a fi, și la rândul lor, obiectul și modul său sunt instanțiate
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
Paul Georgescu, Tudor Vianu, Horia Bratu, Paul Cornea) și a lui E. Lovinescu (un articol al Ilenei Vrancea). Și opera poetică și filosofică a lui Lucian Blaga e supusă unui examen de către N. Tertulian, care, din perspectivă marxizantă, formulează numeroase obiecții, dar totodată o readuce în atenție, facilitând viitoare reeditări. Pe o treaptă superioară se află „introducerea în poezia lui Ion Barbu” realizată de Alexandru Paleologu sau un grupaj închinat lui Mateiu I. Caragiale. Sunt de consemnat și numerele speciale consacrate
VIAŢA ROMANEASCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290533_a_291862]
-
reflux în sânul administrației americane, a putut deveni Politica între națiuni un veritabil manual informal în interiorul Departamentului de Stat de la Washington 7. și tot datorită acestui lucru cartea sa a fost supusă celor mai nimicitoare critici și a atras nesfârșite obiecții, pornind de la ideea că interesul național nu are o substanță proprie și ajungând până la atacuri la adresa tiraniei elitare în alegerea și definirea acestor interese. Toate aceste critici n-au făcut însă altceva decât să evite problema centrală: responsabilitatea alegerilor preferințelor
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
omul poate acționa asupra națiunilor lumii, chemându-le să facă la fel. Astfel, există o diferență fundamentală, atât filosofică, cât și politică, între agitația contemporană în favoarea drepturilor omului ca principiu universal și îndelunga tradiție americană în această privință. Două alte obiecții pot fi aduse conceptului wilsonian. Una este imposibilitatea de a impune aplicarea universală a drepturilor omului. Putem să-i spunem Uniunii Sovietice - și ar trebui să o facem din când în când - că tratamentul său asupra minorităților este incompatibil cu
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
se întinde pe mare jurisdicția teritorială a statului alăturat -, regulile de drept internațional recunoscute în acest domeniu de națiuni diferite sunt net deosebite. În timp ce o serie de națiuni aderă la principiul limitei de 3 mile marine, Finlanda și Norvegia - dincolo de obiecțiile altor state - pretind o lățime de 4 mile marine. Italia, Spania, Iugoslavia, India, Mexicul, Islanda, Indonezia, Uniunea Sovietică, Egiptul, Franța și Polonia, alt exemplu, pretind 12 mile. Albania pretinde 15; Ecuadorul, 200 de mile marine. Alte națiuni, precum Germania, Belgia
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
sferei sale de dominare, a avut succes doar pentru cinci ani. Chiar în momentul apariției sale, în 1818, Friedrich Gentz, unul dintre arhitecții ei și filosoful său cel mai renumit, a pus degetul pe slăbiciunea ei congenitală: Cea mai puternică obiecție față de sistemul actual este dificultatea evidentă de a menține pentru un timp îndelungat combinația de elemente eterogene din care este alcătuit. Cele mai divergente interese, cele mai antagonice tendințe, cele mai contradictorii predicții, puncte de vedere și gânduri secrete sunt
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
și în cadrul Adunării Generale. În cadrul Consiliului de Securitate a putut, după cum am văzut, să se ferească de consecințele unor situații dezavantajoase, apelând la dreptul de veto. În cadrul Adunării Generale nu a putut să respingă cu regularitate rezoluțiile la adresa cărora avea obiecții, pentru că se putea baza pe sprijinul a mai puțin de o treime dintre membri. Din acel moment însă, Uniunea Sovietică avea o șansă reală de a adăuga la voturile membrilor propriului bloc pe cele ale altor națiuni, care împreună puteau
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
ca să se apropie de banalitate; această critică va fi abordată mai jos. A treia acuzație susține că realismul este, în diferite interpretări, „pozitivist” sau „empirist” și, în consecință, incompatibil cu metodologia constructivistă (vezi, de exemplu, Pettman, 2000; Wendt, 1999). Aparent, obiecția este metodologică, dar anumiți constructiviști au transferat-o la nivelul ontologic. Critica este uneori legată de realismul „științific” (Wendt, 1999) sau „critic” (Patomäki și Wight, 2000), un concept din filosofia științei care nu are nici o legătură cu cel „politic”. Esența
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
scena internațională. Cu siguranță că mulți cititori au început deja să-și exprime dubiile asupra sensului demersului. Realismul a ajuns compatibil cu doctrina constructivistă, fiind definit atât de vag, încât cu greu ar putea exclude vreo teorie. Pentru a răspunde obiecției, trebuie să ne întoarcem la o remarcă anterioară, referitoare la confuzia terminologică din domeniu. Am remarcat că Wendt (1999) utilizează termenii realism și idealism în două sensuri diferite. Distincția dintre realismul politic și cel științific a reprezentat subiectul acestei secțiuni
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
descurce, să creeze un mediu favorabil în care să se poată dezvolta. Observăm din cele de mai sus că viziunea lui McClelland cu privire la motivație este extrem de complexă, având o puternică fundamentare teoretică, dar și suficiente deschideri către practica managerială. Două obiecții i-au fost aduse. Astfel, a fost acuzat subiectivismul metodei de diagnosticare a nevoilor, precum și costul relativ ridicat de implementare a programelor formative în organizații. Prima acuzație a fost diminuată sau chiar eliminată prin înlocuirea testului aperceptiv tematic cu metoda
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
originară. Această Împerechere (Paarung) definește o experiență naturală referitoare la celălalt, considerat imediat ca un alt eu, pe când gestul cartezian, apoi cel husserlian, de reducere fenomenologică la un ego transcendental ar risca să ducă la solipsism. Pentru a contracara această obiecție, Husserl este obligat să distingă și apoi să izoleze regimuri particulare ale percepției, de la senzația propriului corp până la „perceperea asimilantă” care Îmi oferă cuplul ego/alter ego. Acum, problema nu mai este cea a „existenței” celuilalt, și nici a construirii
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
a lăsa să se Înțeleagă că Hegel are dreptate, și care, În același timp, consideră schema Eu ă Tu a lui Buber prea irenistă. Pentru a depăși schema hegeliană, a trebuit deci să se meargă mai departe decât merseseră toate obiecțiile adusepână atunci (Marx, Kierkegaard). Era nevoie să se arate că Hegel Însuși subaprecia alteritatea. Pentru acesta din urmă, conștiința de sine se dezvoltă treptat. La Început, sinele și lucrurile: dorința. Apoi, sinele și un alt sine, inegal, recunoașterea: stăpânire/servitute
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
conștiința de sine se dezvoltă treptat. La Început, sinele și lucrurile: dorința. Apoi, sinele și un alt sine, inegal, recunoașterea: stăpânire/servitute. În sfârșit, sinele și toți ceilalți: conștiința universală. Acestor trei trepte li se pot aduce pe rând următoarele obiecții: ă că dorința trece dincolo de asimilare și de recunoaștere; ă că iubirea umană depășește recunoașterea; ă că celălalt ne scapă Întotdeauna: nu suntem niciodată la Înălțimea celuilalt. Înaintea recunoașterii se găsește, la Hegel, necunoașterea celuilalt. După, se găsește un rest
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
o identitate națională. În loc de aceasta, avem ideea abstractă a universalizării democrației și drepturilor omului, care constituie materialul solid ce refractă razele tradițiilor naționale ă limba, tradițiile și istoria fiecărei națiuni În parte” (Habermas, 1990, p. 238). Desigur, putem să ridicăm obiecții la teza lui Habermas, așa cum face Schnapper (Schnapper, 2000a, pp. 257-261), care spune că societățile nu sunt constituite din subiecți titulari ai unor drepturi, ci din indivizi concreți, cu pasiunile și fidelitățile lor. Și totuși, aceste pasiuni și fidelități nu
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
aceea de a regândi economia de ansamblu a domeniului filosofic pornind de la comunicabilitate ă capcanele și obstacolele nu lipsesc. Vom face Însă această Încercare cu Încredere, căci ne aflăm În fața unei gândiri puternice și lucide, conștientă de reticențele și de obiecțiile pe care o filosofie de acest tip le va provoca În mod necesar. Care sunt Însă momentele esențiale ale acestui demers? Jacques ne invită la o metafizică a dialogului. Intersubiectivitatea pe care se bazează aceasta nu se reduce la alternanța
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
constrângerilor exercitate de ceilalți. ν Dacă acest silogism este corect, atunci dominația poate fi considerată Însuși fundamentul vieții În societate, pentru că, prin definiție, a domina Înseamnă a exercita o constrângere asupra comportamentului celorlalți. Trebuie să ridicăm de la bun Început o obiecție: chiar dacă cel care suportă constrângerea și-o asumă pe deplin, chiar dacă este convins de necesitatea ei și de faptul că este justificată, chiar dacă alege În mod „liber” să i se supună, ea este totuși o constrângere. Eu, de pildă, sunt
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]