10,695 matches
-
ei, publicul larg și instruit caută În continuare romanul, gen major și apt de a exprima nu numai stări fizice sau psihologice, dar și idei abstracte și simboluri, necesare Înțelegerii existenței și a ființei. 12 „- Ce este un popor decât ocolul pe care-l face o comunitate pentru a crea două sau trei genii!”, afirmă Nietzsche, Într-un „elan reacționar” tipic unor formule ce-i poartă pecetea și care i-au creat atâtea suferințe În timpul vieții. Cităm Însă această maximă extrem de
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
prelua inițiativa (pentru că miza era mult mai mare pentru ea), dar din când în când auzeam câte ceva care mă scotea din amorțeală. Astă-seară era: - Încă nu comunică cu Robby. O pauză, apoi dr. Faheida întrebă: - Bret? Aici era miezul problemei, ocolul pe scurtătură tăind uniformitatea opresivă care definea fiecare ședință. Am început imediat să compun o apărare cu formula „Nu-i adevărat“ dar am fost întrerupt de un sunet de exasperare venind din partea lui Jayne. - Bun... Vreau să spun că nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
admirat splendoarea așezării Brașovului. Prea devreme am Început focul la sobă! În privința documentelor promise, chiar astăzi le-am expediat - colet - pe adresa D-lui Ciurea. Rog să nu se supere, deoarece era o cursă mai dreaptă. Ar fi fost un ocol prea mare. Dvs. amândoi veți face cu ele, cele de cuviință. Dacă ceva nu e necesar, vă rog a mi le Înapoia. Mă bucur că voi ceti Monografia D-lui Ciurea , atunci când va fi gata. Eu o voi restitui imediat
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
asemenea văzului mâinilor, asemenea auzului ochilor. ... Ieși din cort, prietene, să stăm față în față, privindu-ne, să tăcem împreună, mereu întrebându-ne în sine celălalt dacă e... Un elogiu, poate, o „presimțire” a divinității, a Zeului, căruia „îi dă ocol”, așa cum face Rilke („Ich kreise um Gott, um den uralten Turm...” - „Eu îi dau ocol lui Dumnezeu, străvechiul turn...”Ă, așa cum o va face în 11 Elegii, o încercare de definire „a Sa”, a Zeului - „ceea ce nu e pretutindenea este
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
privindu-ne, să tăcem împreună, mereu întrebându-ne în sine celălalt dacă e... Un elogiu, poate, o „presimțire” a divinității, a Zeului, căruia „îi dă ocol”, așa cum face Rilke („Ich kreise um Gott, um den uralten Turm...” - „Eu îi dau ocol lui Dumnezeu, străvechiul turn...”Ă, așa cum o va face în 11 Elegii, o încercare de definire „a Sa”, a Zeului - „ceea ce nu e pretutindenea este”, de fapt singura afirmare a unei „posibile” Existențe, în acest poem. Nesiguranța persoanei, a realității
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
esențial” al „caracterului său” poate fi - și trebuie să fie! - unul formator, unul absolut tipic, unul „salvator”! Aminteam în această serie de „confesiuni” de motivul „labirintului” în existența mea, ce a prins, s-a transformat cu încetul și după multe ocoluri, eșecuri și aferente suferințe - în motivul cercului. Ca o salvare de obsedantul labirint, formă-informă a existenței a mii și mii de indivizi, azi, în modernitate, după ce am început să credem cu adevărat că Der Gott ist tot - că Dumnezeu e
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
sale incontestabile, dar „străin” cumva mie, eului meu profund și irațional, care rămâne cumva rece în fața câmpiei și a mării, dar caută „obstacolul” și munții (Drumul la zid!Ă, simetria, simetriile și redundanțele, în frază, ca și în existență, acele „ocoluri”, dar și „reveniri” ideatice care reușesc, după un timp, să producă acele motive, teme obsesive în jurul cărora se poate structura o operă. Cultul „răbdării”, în existență, dar și în operă, acel calm temperamental, organic ce trebuie să se opună „neastâmpărului
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
grupuri mici de câte trei sau patru, în ajunul shabbat-ului, ei converg înspre poarta Damascului. Luând-o de-a dreptul (sau chiar preferând un rău mai mic, trebuie că-și zic ei trei sute de metri prin cartierul musulman în locul lungului ocol prin cartierul creștin), drogații Talmudului traversează în goană suk-ul El-Wad (scări, oameni care-și fac cumpărăturile pe îndelete, ținute neglijente) cu furia reținută a tipului aflat în întârziere și care nu și-o poate ierta. Trecând pe acolo, nu mă
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
la mormânt. Cinsprezece minute de mers pe jos, fără cruce pe umăr. Insuficient pentru o via crucis demnă de acest nume. Pentru a face ca durerea mântuitoare să dureze și să permită paisprezece opriri la rând, s-a preferat un ocol la dreapta, și se urcă pe la poarta Sfântului Ștefan, biserica Sfânta Ana, mănăstirea maicilor Sionului etc. Ceea ce înseamnă cam o oră bună de mers, fără să te oprești. Așadar, după cruciade, din "rațiuni de incomoditate", via liturgică încărcată de onoruri
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
au mai crescut munții" și nu mai poate umbla la vânat. Isprăvile vânătorești ale lui Boboc: cum a împușcat ursul Țiganului; cum a împușcat un urs în care a dat întăiu cu ploae de găinuși și cum tot fugea făcând ocoale și încărcând pușca, și cânii îl năcăjeau pe urs... Cum pe urmă l-a împușcat. Cum cânii lui au purtat un cerb prin târgul Neamțului și după o zi ș-o noapte l-au dus de unde l-au sculat. [Boboc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de copiii lui. Și ei au fost bucuroși și el a fost bucuros să se întoarcă în Deltă, în stuhăriile lui, la viața-i primitivă. Ș-aici a murit. La 25, seara, înainte de a intra în Tulcea, facem un mic ocol și pe brațul Sulina. Sunt acolo rânduri liniștite de sălcii, și sate care par tihnite în pacea amurgului. În pulberea răscolită ca nouri ușori vin gospodarii de la câmp; trec și copii și fete, cu apă, se întorc vitele, mugind, latră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
deveni moartă. Cântărești nimicuri cu cumpăna de ață de painjen. Demnitari cu pieptul înstelat ca un firmament. Bătrânul Lot din Biblie: Il but Il devint tendre Et puis il fut Son gendre. *1 Adevărul a plecat de la Iași ca să facă ocolul țării; dar la Focșani i-a venit rău și la Chitila și-a dat sufletul. Georgel mută acul ceasornicului cu degetul, ca să se întâlnească mai degrabă cu Georgeta lui. Doamne, păzește-mă de boier scăpătat, de calic îmbogățit, de cămătar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
1435, Iliaș îi scria regelui polon că s-a împăcat cu fratele său și i-a dărui acestuia “din ocina noastră, ținutul anume Chelia (Chilia) și cu vama, și cu ozerele ce ascultă de acest oraș și orașul Vaslui, și ocolul ce ascultă de acest oraș, și ținutul de la Tutova și târgul Bârladului cu tot ocolul și morile Covurluiului și orașul Tecuciu cu tot ocolul și Oltenii.” Din acest document reiese că numai o parte din sudul Moldovei fusese dăruită lui
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
a dărui acestuia “din ocina noastră, ținutul anume Chelia (Chilia) și cu vama, și cu ozerele ce ascultă de acest oraș și orașul Vaslui, și ocolul ce ascultă de acest oraș, și ținutul de la Tutova și târgul Bârladului cu tot ocolul și morile Covurluiului și orașul Tecuciu cu tot ocolul și Oltenii.” Din acest document reiese că numai o parte din sudul Moldovei fusese dăruită lui Ștefan. Se menționează un singur ținut, cel al Tutovei, dar nu sunt pomenite ținuturile din
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Chilia) și cu vama, și cu ozerele ce ascultă de acest oraș și orașul Vaslui, și ocolul ce ascultă de acest oraș, și ținutul de la Tutova și târgul Bârladului cu tot ocolul și morile Covurluiului și orașul Tecuciu cu tot ocolul și Oltenii.” Din acest document reiese că numai o parte din sudul Moldovei fusese dăruită lui Ștefan. Se menționează un singur ținut, cel al Tutovei, dar nu sunt pomenite ținuturile din care fac parte localitățile menționate. Admițând că ar trebui
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
documentare de după anul 1504, Ștefan cel Mare a cumpărat odată trei sate, altădată două sate și de trei ori câte un sat, așadar, cu totul opt sate. Proprietatea personală a domnului se ridica la nouă sate. Domeniul domnesc: târgurile și ocoalele lor. În anaforaua boierilor din 1817, se arăta că domnul stăpânea “locurile târgurilor”, adică târgul propriu zis și satele care făceau parte din ocolul acestora. Despre politica lui Ștefan cel Mare față de târguri și ocoalele lor s-a afirmat că
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
totul opt sate. Proprietatea personală a domnului se ridica la nouă sate. Domeniul domnesc: târgurile și ocoalele lor. În anaforaua boierilor din 1817, se arăta că domnul stăpânea “locurile târgurilor”, adică târgul propriu zis și satele care făceau parte din ocolul acestora. Despre politica lui Ștefan cel Mare față de târguri și ocoalele lor s-a afirmat că, după consolidarea domniei, el a răscumpărat “masiv” sate, pe care le-a alipit acestor ocoale. Din documentele, care ni s-au păstrat din domnia
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
sate. Domeniul domnesc: târgurile și ocoalele lor. În anaforaua boierilor din 1817, se arăta că domnul stăpânea “locurile târgurilor”, adică târgul propriu zis și satele care făceau parte din ocolul acestora. Despre politica lui Ștefan cel Mare față de târguri și ocoalele lor s-a afirmat că, după consolidarea domniei, el a răscumpărat “masiv” sate, pe care le-a alipit acestor ocoale. Din documentele, care ni s-au păstrat din domnia lui Ștefan, aflăm că a existat o cumpărare și nu o
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
târgul propriu zis și satele care făceau parte din ocolul acestora. Despre politica lui Ștefan cel Mare față de târguri și ocoalele lor s-a afirmat că, după consolidarea domniei, el a răscumpărat “masiv” sate, pe care le-a alipit acestor ocoale. Din documentele, care ni s-au păstrat din domnia lui Ștefan, aflăm că a existat o cumpărare și nu o masivă răscumpărare. La 15 octombrie 1491, domnul a cumpărat de la mai mulți boieri 16 sate și seliști, plătind 1490 de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
nostru al Vasluiului să fie domniei mele uric cu tot venitul și fiilor domniei mele și nepoților, strănepoților și răstrănepoților și la tot neamul domniei mele, nerușeit nici odinioară, nici în veci.” Deși în document se spune că satele alipite ocolului târgului Vaslui sunt uric cu tot venitul lui Ștefan cel Mare și neamului său, acestea vor reveni după moartea sa urmașilor la tron, fie că erau moștenitori direcți, fie că nu, calitatea de stăpâni ai târgului conferindu-li-se datorită
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în târgu, adică de la o maje un pește și de la o căruță iarăși un pește, iară mai mult nemică.” Documentul din 15 octombrie 1491 este singurul în care se atestă cumpărarea unor sate de către domn și încorporarea lor într-un ocol. Domnul considera satele din ocolul unui târg ca pe o proprietate a sa. În virtutea acestui drept, domnul întărea, la 7 mai 1475, lui Cozma, fiul lui Bălaș, satul Băloșești și jumătate din satul Tortorești. Jumătate din Tortorești fusese vândută de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
maje un pește și de la o căruță iarăși un pește, iară mai mult nemică.” Documentul din 15 octombrie 1491 este singurul în care se atestă cumpărarea unor sate de către domn și încorporarea lor într-un ocol. Domnul considera satele din ocolul unui târg ca pe o proprietate a sa. În virtutea acestui drept, domnul întărea, la 7 mai 1475, lui Cozma, fiul lui Bălaș, satul Băloșești și jumătate din satul Tortorești. Jumătate din Tortorești fusese vândută de Cozma mânăstirii Bistrița. Domnul ia
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
aprilie 1491, Ștefan înzestrează mânăstirea Tazlău cu mai multe sate. Trei dintre acestea făceau parte “din satele noastre drepte domnești ce sunt pe Bistrița, anume: Zăneștii, Stolnicii și Faurii, mai jos de gura Cracăului, care acele sate au fost din ocolul curților noastre de la Piatra.” Îi mai dăruie mânăstirii un sat, Bureștii, pe Siret “care acel sat Bureștii a fost ascultător de curțile de la Bacău.” Înseamnă că domnul a socotit că este mai importantă mânăstirea, ocoalele și curțile domnești, având suficiente
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
acele sate au fost din ocolul curților noastre de la Piatra.” Îi mai dăruie mânăstirii un sat, Bureștii, pe Siret “care acel sat Bureștii a fost ascultător de curțile de la Bacău.” Înseamnă că domnul a socotit că este mai importantă mânăstirea, ocoalele și curțile domnești, având suficiente resurse ca să poată lua de la ele un sat și să îl dăruiască unei mânăstiri. Mânăstirile erau un sprijin neprecupețit, din punct de vedere spiritual, pentru domnie, dar, dacă ținem cont de așezarea Tazlăului, era importantă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
vechi, “pe unde din veac ascultă de acel târg al Bârladului.” Într-o mențiune dintr-un document din 1642, aflăm că Ștefan cel Mare a dat uric și pentru hotarul târgului Tecuci. Așadar, restaurarea domeniului domnesc, atunci când este vorba de ocoalele târgurilor, se limitează la trei cazuri: Vaslui, Bârlad, Tecuci. În primul caz este un spor foarte însemnat de 16 sate, în cel de-al doilea caz doar de o siliște. În toate cazurile, Ștefan cel Mare nu înzestrează ocoalele târgurilor
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]