3,994 matches
-
și a drepturilor studenților. Aceasta este o figură marcantă a scenei de hip-hop din New York, scrierile sale fiind difuzate prin intermediul BBC World Service și Radio Pacifica, unde aceasta își manifestă adesea susținerea pentru cauze precum lupta pentru autodeterminare a poporului palestinian. În primul său rol ca și actriță, în filmul "Salt of this Sea", Suheir Hammad apare în rolul unei tinere de origine palestiniană care trăiește în Statele Unite și care merge în Palestina, încercând să își găsească rădăcinile. Personajul este inspirat
Suheir Hammad () [Corola-website/Science/331858_a_333187]
-
și Radio Pacifica, unde aceasta își manifestă adesea susținerea pentru cauze precum lupta pentru autodeterminare a poporului palestinian. În primul său rol ca și actriță, în filmul "Salt of this Sea", Suheir Hammad apare în rolul unei tinere de origine palestiniană care trăiește în Statele Unite și care merge în Palestina, încercând să își găsească rădăcinile. Personajul este inspirat din propriile trăiri ale lui Hammad, explorând viața palestinienilor din teritoriile palestiniene ocupate (Cisiordania) în raport cu privilegiile asociate statutului de cetățean american.
Suheir Hammad () [Corola-website/Science/331858_a_333187]
-
filmul "Salt of this Sea", Suheir Hammad apare în rolul unei tinere de origine palestiniană care trăiește în Statele Unite și care merge în Palestina, încercând să își găsească rădăcinile. Personajul este inspirat din propriile trăiri ale lui Hammad, explorând viața palestinienilor din teritoriile palestiniene ocupate (Cisiordania) în raport cu privilegiile asociate statutului de cetățean american.
Suheir Hammad () [Corola-website/Science/331858_a_333187]
-
this Sea", Suheir Hammad apare în rolul unei tinere de origine palestiniană care trăiește în Statele Unite și care merge în Palestina, încercând să își găsească rădăcinile. Personajul este inspirat din propriile trăiri ale lui Hammad, explorând viața palestinienilor din teritoriile palestiniene ocupate (Cisiordania) în raport cu privilegiile asociate statutului de cetățean american.
Suheir Hammad () [Corola-website/Science/331858_a_333187]
-
(în limba arabă الجنّة الآن) este un film palestinian lansat în anul 2005, care a câștigat Globul de Aur pentru cel mai bun film străin. Filmul spune povestea a doi tineri palestinieni care se pregătesc pentru un atac sinucigaș în Israel. Filmul spune povestea a doi tineri palestinieni,prieteni
Paradisul Acum () [Corola-website/Science/331865_a_333194]
-
(în limba arabă الجنّة الآن) este un film palestinian lansat în anul 2005, care a câștigat Globul de Aur pentru cel mai bun film străin. Filmul spune povestea a doi tineri palestinieni care se pregătesc pentru un atac sinucigaș în Israel. Filmul spune povestea a doi tineri palestinieni,prieteni din copilărie, Said (Kais Nashef) și Khaled (Ali Suliman) care se pregătesc pentru un atac sinucigaș în Israel. Filmul este un thriller psihologic
Paradisul Acum () [Corola-website/Science/331865_a_333194]
-
film palestinian lansat în anul 2005, care a câștigat Globul de Aur pentru cel mai bun film străin. Filmul spune povestea a doi tineri palestinieni care se pregătesc pentru un atac sinucigaș în Israel. Filmul spune povestea a doi tineri palestinieni,prieteni din copilărie, Said (Kais Nashef) și Khaled (Ali Suliman) care se pregătesc pentru un atac sinucigaș în Israel. Filmul este un thriller psihologic ce dezbate problematica martiriului și implicațiile acestui act asupra tânărului musulman. Filmul începe cu puțin timp
Paradisul Acum () [Corola-website/Science/331865_a_333194]
-
se pregătesc pentru un atac sinucigaș în Israel. Filmul este un thriller psihologic ce dezbate problematica martiriului și implicațiile acestui act asupra tânărului musulman. Filmul începe cu puțin timp înainte ca Said și Khaled să fie cooptați de o organizație palestiniană pentru a duce la îndeplinire atacul sinucigaș în Tel Aviv. Cei doi tineri sunt deciși să ducă la bun sfînșit această misiune , dar în același timp există și momente în care pun la îndoială dacă decizia luată este cea corectă
Paradisul Acum () [Corola-website/Science/331865_a_333194]
-
atelierul auto la care lucra și de care se îndrăgostește. Această își va expune argumentele împotriva violenței subliniind faptul că familiile martirilor vor suferi iar astfel de atacuri vor genera o și mai mare dorință de răzbunare și opresiune a palestinienilor.Aceasta va afirma cu tărie faptul că acțiunile celor doi nu sunt o dovadă de eroism ci de răzbunare. "Istishad"( în arabă استشهاد)este termenul arab prin care este exprimat conceptul de martiriu, moarte eroica prin sinucidere. Ideea de martiriu
Paradisul Acum () [Corola-website/Science/331865_a_333194]
-
constau în plasarea explozibilului în jurul trupului, într-un vehicol sau o geantă . Una dintre temele abordate de acest film este aceea a conflictului dintre Israel și Palestina. înfruntările dintre statul Israel, fondat în 1948, și popoarele arabe, în special cel palestinian, s-au situat aproape permanent în fruntea discuțiilor politice internaționale ca și a celor mediatice. Originea conflictului arabo-palestinian rezidă în revendicarea unui teritoriu: acela al Palestinei. Plecând de la argumente religioase și până la cele politice, evreii și palestinienii încearcă fiecare să
Paradisul Acum () [Corola-website/Science/331865_a_333194]
-
Iordania a pierdut teritoriul Cisiordaniei în Războiul de șase zile din iunie 1967, evreii israelieni au repopulat zona. În absența unor progrese suficiente în direcția unui acord de pace comprehensiv însoțit de un aranjament teritorial și de securitate cu vecinii palestinieni, din motive de securitate și alte considerente de interes național, guvernele israeliene laburiste, si apoi, cele de centru-dreapta, și-au dat asentimentul pentru înființarea de așezări dincolo de „linia verde” (linia veche de armistițiu din 1949). În 2011 numără 22 așezări
Gush Etzion () [Corola-website/Science/335680_a_337009]
-
La 11 februarie 1947 membri ai mișcării socialiste de tineret Hashomer Hatzair au fondat kibuțul Revadim. Planul de împărțire a Palestinei al O.N.U în două state - evreu și arab - aloca teritoriul cunoscut că Gush Etzion viitorului stat arab palestinian. Arabii au respins planul și au declanșat războiul împotriva evreilor din Palestina. Odată cu izbucnirea ostilităților ei la finele lui noiembrie 1947, au asediat cele 4 așezări evreiești existente în Gush Etzion, blocandu-le căile de acces. Locuitorii lor au încercat
Gush Etzion () [Corola-website/Science/335680_a_337009]
-
ai kibutzului, luptători ai Palmah și ai Forței de teren a Haganei au pierit în lupta. Câteva zeci de luptători și civili care s-au predat forțelor regulate ale Legiunii Arabe, au fost masacrați de soldații transiordanieni și de arabii palestinieni locali. Doar patru dintre luptătorii evrei au reușit să scape cu viața. Celelalte trei kibuțuri s-au supus, iar apărătorii lor, 240 persoane, au fost capturați și trimiși în lagăre de prizonieri în Transiordania. Zona Gush Etzion a fost ocupată
Gush Etzion () [Corola-website/Science/335680_a_337009]
-
Transiordania. Zona Gush Etzion a fost ocupată de Transiordania, așezările evreiești au fost distruse apropape în întregime, iar pe locul lor au luat ființă tabere ale armatei transiordaniene. Pe locul kibutzului Masuot Itzhak a fost înființat un lagăr de refugiați palestinieni. Cele patru așezări evreiești anihilate au fost reînființate în alte locuri din Israel - Nir Etzion - pe litoralul Hof Carmel, de către foști locuitori din Kfar Etzion, Masuot Itzhak și Ein Tzurim - în zona Consiliului regional Shafir, iar kibutzul Revadim = în zona
Gush Etzion () [Corola-website/Science/335680_a_337009]
-
din Kfar Etzion au reînființat în zona acest kibutz. Kfar Tzion este considerată prima așezare înființată de israelieni dincolo de linia verde - fosta linie de armistițiu din 1949, pe teritoriile din Cisiordania definite după iunie 1967 de factori internaționali că Teritoriile Palestiniene ocupate. Guvernul laburist israelian și-a dat acordul pentru renașterea așezării. Pe ruinele așezărilor Ein Tzurim și Revadim a luat ființă kibuțul Rosh Tzurim. Lângă ruinele kibuțului Masuot Itzhak a fost întemeiata așezarea Bat Ain.În anul 1969 a luat
Gush Etzion () [Corola-website/Science/335680_a_337009]
-
teritoriul Israelului locul unde se aflau ruinele așezărilor abandonate în 1948. După acest stejar (Alon) s-a numit așezarea Alon Shvut. La 31 august 2014 ca reacție la răpirea și uciderea a trei elevi evrei din zona de către tineri arabi palestinieni, guvernul israelian a anunțat intenția de a expropria 400 de hectare de pământ de pe dealurile din Gush Etzion, declarație care a atras critici din partea unor factori politici israelieni ,din partea Uniunii Europene și a Statelor Unite.
Gush Etzion () [Corola-website/Science/335680_a_337009]
-
m, în mijlocul zonei Muntelui , care este o parte a Munților Iudeei. Orașul are o populație de 202.172 locuitori (2014). După numărul de locuitori, Hebron este cel mai mare oraș din Cisiordania și al doilea oraș din așa numitele Teritorii Palestiniene, după Gaza. Majoritatea populației este formată din arabi palestinieni, orașul având în zilele noastre și o mică minoritate de 500-850 evrei israelieni care s-au așezat în jurul orașului vechi și în Otniel. 80% din oraș - sectorul numit H1- face parte
Hebron () [Corola-website/Science/335702_a_337031]
-
Munților Iudeei. Orașul are o populație de 202.172 locuitori (2014). După numărul de locuitori, Hebron este cel mai mare oraș din Cisiordania și al doilea oraș din așa numitele Teritorii Palestiniene, după Gaza. Majoritatea populației este formată din arabi palestinieni, orașul având în zilele noastre și o mică minoritate de 500-850 evrei israelieni care s-au așezat în jurul orașului vechi și în Otniel. 80% din oraș - sectorul numit H1- face parte din zona C a Cisiordaniei, aflată sub administrația Autorității
Hebron () [Corola-website/Science/335702_a_337031]
-
având în zilele noastre și o mică minoritate de 500-850 evrei israelieni care s-au așezat în jurul orașului vechi și în Otniel. 80% din oraș - sectorul numit H1- face parte din zona C a Cisiordaniei, aflată sub administrația Autorității Naționale Palestiniene. Restul de circa 20% a orașului, așa numitul sector H2, este o parte a zonei A a Cisiordaniei, administrată de Israel. Hebron este unul din orașele cele mai vechi din Orientul Apropiat și din lume,care a fost locuit aproape
Hebron () [Corola-website/Science/335702_a_337031]
-
cu ceas a fost finalizat abia în 1908. El a rămas în picioare doar un deceniu, fiind dărâmat de britanici în 1922 din motive estetice. Au fost construite șapte turnuri de ceas pe teritoriul actual al Israelului și în teritoriile palestiniene - la Safed, Acra, Haifa, Nazaret, Nablus, Ierusalim și faimosul turn din Jaffa. Faptul că Poarta Jaffa din Ierusalim a fost aleasă pentru amplasarea unui turn cu ceas indică importanța porții la momentul respectiv, mai mare chiar decât a Porții Damascului
Poarta Jaffa () [Corola-website/Science/335758_a_337087]
-
artiști, de origine sau cu rădăcini musulmane. Viziunea lor asupra fenomenelor din scena politică și socială arabă au dat naștere unor adevărate manifeste culturale ce se bucură de o apreciere profundă și genuină din partea unui public vast. Inspirat de artistul palestinian Naji al-Ali, Khalid Albaih, un caricaturist sudanez născut în România s-a remarcat prin lupta sa împotriva guvernelor arabe și ocupației palestiniene, alegând ca prin creația să da dea o replică acestora. El a înființat seria de satire numite "Khartoon
Reprezentări artistice ale islamului în secolul al XXI-lea () [Corola-website/Science/333601_a_334930]
-
manifeste culturale ce se bucură de o apreciere profundă și genuină din partea unui public vast. Inspirat de artistul palestinian Naji al-Ali, Khalid Albaih, un caricaturist sudanez născut în România s-a remarcat prin lupta sa împotriva guvernelor arabe și ocupației palestiniene, alegând ca prin creația să da dea o replică acestora. El a înființat seria de satire numite "Khartoon!" care ilustrează într-un mod cât mai original realitățile unei lumi mereu supuse criticilor și atacurilor altor culturi, devenind astfel vocea a
Reprezentări artistice ale islamului în secolul al XXI-lea () [Corola-website/Science/333601_a_334930]
-
, (în arabă : ناجي سليم العلي / Năjī Salīm al-‘Alī) (cca. 1938, Al-Shajara, Palestina - 29 august 1987, Londra), a fost un caricaturist palestinian. S-a născut într-un sat de lângă Nazaret, în Galileea, Palestina. În 1948 (anul proclamării statului Israel și al începutului exodului populației arabe), la vârsta de 10 ani a fugit împreună cu familia sa la Ain al-Hilweh, una dintre taberele de
Naji al-Ali () [Corola-website/Science/333599_a_334928]
-
și 1961, împreună cu camarazii din ANM, a publicat un jurnal politic de mână: Al-Sarkha („Strigătul”). Publică primele desene și este închis din motive politice în închisorile libaneze. În 1961 îl cunoaște pe Ghassan Kanafani, unul dintre cei mai cunoscuți intelectuali palestinieni (asasinat în Beirut în 1972), care îi oferă posibilitatea de a publica lucrările sale în revista الحرية (al-Hurriyah: „Libertatea”). Prin acest mijloc, Al-Ali începe să folosească desenele sale ca un instrument de luptă politică în problema palestiniană împotriva Israelului. Personajul
Naji al-Ali () [Corola-website/Science/333599_a_334928]
-
mai cunoscuți intelectuali palestinieni (asasinat în Beirut în 1972), care îi oferă posibilitatea de a publica lucrările sale în revista الحرية (al-Hurriyah: „Libertatea”). Prin acest mijloc, Al-Ali începe să folosească desenele sale ca un instrument de luptă politică în problema palestiniană împotriva Israelului. Personajul său cel mai cunoscut este Handala, un copil palestinian reprezentat întotdeauna cu spatele, deoarece nu este de acord cu ocupația israeliană; își va arăta fața doar atunci când Palestina va fi eliberată. Nu se cunoașe încă cine a
Naji al-Ali () [Corola-website/Science/333599_a_334928]