4,141 matches
-
nimic nu cheltuim atîta forță ca pentru lucrurile pentru care avem o slăbiciune.” (Lucian Blaga) Nu trebuie să ne mire, deoarece „pasiunea” ne face să ne consacrăm exclusiv „obiectului” pe care ea Îl adoră: „Nu există pasiune fără excese” (B. Pascal). * „Marile pasiuni sînt boli fără speranță. Ceea ce le-ar putea vindeca e tocmai ceea ce le face cu adevărat primejdioase.” (J.W. Goethe) O „pasiune”nu se poate stinge decît prin ea Însăși: trebuie s-o lași să-și ardă toate
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
niciodată”. * „Stilul este omul.” (G. Buffon) Adică un anumit specific psihologic individual, care dă culoare „atitudinii” sau „creației”: „CÎnd Întîmpini un stil natural, te simți uimit și Încîntat, căci te aștepți să vezi un autor, și găsești un om” (B. Pascal). Acest specific psihologic individual este cuceritor cînd exprimă o anumită eleganță a atitudinii, adică acea discreție și Îngăduință a bunului-simț. * „Poți să te instruiești cu alții, dar nu poți să te entuziasmezi decît singur.” (J.W. Goethe) Pentru că „entuziasmarea” este
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Silvio Pellico) Pentru că, prin natura ei, dragostea este egoistă: nu dorește să-și Împartă fericirea cu nimeni altcineva!... * „Pasiunea nu este pasiune adevărată fără sentimentul vinovăției.” (G.B. Shaw) Pentru că specific „pasiunii” este să dea frîu liber speranțelor. De aceea, B. Pascal a spus: „CÎnd pasiunea ne incită să facem ceva, uităm de datoria noastră”. Cum ar putea fi asigurată longevitatea În dragoste? Un răspuns găsim la H. De Balzac: „Pentru a face ca dragostea să dureze, Îți trebuie mai multă minte
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
chiar dacă ulterior i-au fost recunoscute meritele sau i-au fost restituite bunurile. * „Viciilor noastre le dăm numele virtuții.” (.L.A. Seneca) Un proverb spune: „Viciul știe că e urît, de aceea Își pune mască”. Asupra efectelor acestei autoînșelări, avertizează Blaise Pascal: „Este, fără Îndoială, un rău să fii plin de defecte, dar e un rău și mai mare să le ai și să nu vrei să le recunoști; pentru că mai adaugi și o iluzie voluntar”. * „Singurul prieten este virtutea, care Însoțește
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
M. Sadoveanu). * „Dușmănia este ura care așteaptă prilej de răzbunare.” (Cicero) Dușmănia Întreținută În suflet se transformă, treptat, În arta de a se obține maximum de răutate În relația dintre oameni. * „Să căutăm a cugeta bine: iată principiul moralei.” (Blaise Pascal) În afară de aspectul logic al cugetării, care trebuie asigurat pentru realizarea unei coerențe a exprimării, este obligatoriu să spunem și să apărăm „adevărul”, fără de care relațiile dintre oameni ar fi marcate doar de nedreptăți și umilințe. * „Țineți Întotdeauna pe cei răi
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
drag lui F.M. Dostoievski, deoarece Îl considera condiția psihologică de bază pentru realizarea stării de suferință, fără de care „conștiința” nu se naște: „Suferința? Dar este singura cauză a conștiinței”. * „CÎnd mă analizez, mă detest. CÎnd mă compar, sînt mulțumit.” (B. Pascal) Din fericire, scrupulul conștiinței proprii cu privire la imaginea de sine, provenit din „complexe” și din „rezistențe interioare”, este atenuat, adesea, de realizarea faptului că nivelul valoric al personalității altora este sub cota deprecierii fixate de propria autodepreciere. * „Să te gîndești că
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Syrus) Cu siguranță, semenii ne acordă respectul În măsura În care noi Înșine ni-l acordăm: „Lumea ne tratează așa cum vrem să fim tratați: urîm adevărul, ni se ascunde; vrem să fim măguliți, sîntem măguliți; ne place să fim Înșelați, sîntem Înșelați” (Blaise Pascal). * „Adesea am fost dojenit pentru săvîrșirea unor greșeli pe care cel care mă dojenea nu avea tăria sau curajul de a le săvîrși el Însuși.” (G.C. Lichtenberg) Firește că e mai ușor să găsim responsabilitatea În faptele altora, decît În
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Căci a iubi fără să speri De-a fi iubit vreodată: E semnul vecinicei dureri Ce cerul ți-l arată” (M. Eminescu, „Și oare tot n-ați Înțeles...”). * „Unii caută fericirea În autoritate, alții În situație, alții În voluptăți.” (Blaise Pascal) Nu putem fi decît de acord cu poziția lui Voltaire, atunci cînd spune: „Nu condiția noastră, ci calitatea sufletului nostru ne face fericiți”; sau cu cea a lui J. Joubert: „În componența fiecărei fericiri Întră ideea de a o fi
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
nu este o existență dată Închisă, care numai se repetă prin generații, nici o existență luminată care se revelează ca atare... omul nu este, omul devine”. * „Cred cu plăcere Într-o cauză ai cărei martori se lasă uciși pentru ea.” (Blaise Pascal) Toți marii martiri de conștiință din istoria umanității și-au dedicat viața unor cauze nobile. Se spune că a muri pentru o cauză, Înseamnă a muri frumos; Însă acest lucru nu Înseamnă că, În mod obligatoriu, cauza respectivă poate fi
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
de la curtea Regelui Soare, în memoriile oficiale și în cele apocrife Bogată în cultură, literatură și arte, Franța secolului al XVII-lea rămâne până în zilele noastre un punct de referință în evoluția barocului în Europa. Corneille, Racine, Moliere, La Fontaine, Pascal și Descartes oferă lumii talentul lor, prin creații nepieritoare; Poussin, Le Vau și Le Brun pictau; Mansard construia palatul Versailles. Un punct de referință pentru destinul societății secolului al XVII-lea o reprezintă evoluția burgheziei și intrarea într-un con
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
subtile ale naturii noastre omenești. Nouă, apusenilor, rațiunea ni se pare a fi mult superioară intuiției. Preferința noastră se îndreaptă mai mult către inteligență decât către sentiment. Știința înflorește, în timp ce religia stagnează. îl urmăm pe Descartes și-l părăsim pe Pascal. în acest sens, căutăm îndeosebi să ne dezvoltăm inteligența. Cât despre activitățile spirituale, morale, etice, acestea sunt neglijate aproape complet. Slăbirea acestor activități fundamentale face din omul modern o ființă oarbă din punct de vedere spiritual. Această infirmitate nu-i
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
dezvoltarea integrală a fiecăreia dintre activitățile noastre fiziologice, intelectuale, afective și spirituale. Sufletul este, în același timp, intelecție și sentiment. Trebuie să iubim, deci, frumusețea științei cel puțin la fel de mult ca frumusețea lui Dumnezeu. îl vom putea, astfel, asculta pe Pascal cu aceeași fervoare cu care-l ascultăm pe Descartes.” Poporul nostru românesc, de când dăinuie pe acest pământ, a fost creștin, este și va fi creștin până la sfârșit. Realitatea creștină a poporului român nu se conturează doar prin vorbe și scrieri
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
7 Anul dobândirii titlului de doctor Nume, Prenume (Localitate de proveniență) Total 1875 Botez, Gheorghe (Iași); Cerchez, Gheorghe (Focșani); Iurașcu, Gheorghe (Bacău). 3 1876 Benișache, Constantin (Huși); Ivașcu, Ioan (Iași); Millo, Andrei (Iași); Sordony, Constantin (București); Ulea, Eduard (Huși); Vidrașcu, Pascal (Ocna). 6 1877 Băișoiu, Firache (Caracal). 1 1878 Vidrașcu, Constantin (Tecuci). 1 1879 Panu, Gheorghe (Iași). 1 1880 Nicoleanu, Ioan (Botoșani); Robescu, Gheorghe (Focșani). 2 1881 Mândru, Theodor (Dorohoi); Porfiriad, Gheorghe (București); Schwartzfeld, Elias (Iași). 3 1884 Mihail, Nicolae (Iași
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
1 1893 Goldenthal, Mihai-Valerian (Iași). 1 1894 Bălănescu, Nicolae (Giurgiu). 1 1895 Dragomirescu, Radu (București); Rădulescu, Mihai (Crevenic); Villacrose, Alexandru (București). 3 1895-1896 Iliescu, Anton (București). 1 1896 Giulea, Alexandru (Calafat); Protopopescu, Constantin (București). 2 1896-1897 Petraru, Constantin (București); Toncescu, Pascal (Crompoia). 2 1897 Radu, Vasile (Iași); Român, Ioan (Iași); Simionescu, Alexandru (București). 3 1897-1898 Orleanu, Gheorghe (Focșani); Zelescovici, Luca (Brăila). 2 1898-1899 Alexandrescu, Marin (București)9; Gherghel, Ovidiu (Câmpulung); Pencioiu, Grigore (Craiova). 3 Anul dobândirii titlului de doctor Nume, Prenume
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Teodosiu, Aaram (sau Avram) / 84 Teoharie, Constantin / 62 Thenea, Teodor / 61 Theodoru, Pierre (Petre / Petru) / 99, 100 Thiriar, Jules / 37 Thiry, J. / 28 Thomas, Paul-Louis-Désiré / 34 Tiberghien, G. / 27 Tielemans, Jean-François / 27, 30 Timmermans / 40 Tissescu, Constantin / 127, 129 Toncescu, Pascal / 61 Trâmbitaș, George / 127 Tudiri, Ioan / 63 Tumarkin, Sergiu / 127 U Uhrynowski, Eugen / 69 Ulea, Eduard / 57 Urechia, V.A. / 177 V Vaderrest, E. / 28 Vaillant / 40 Van Bemmel, E. / 27 Van de Weyer, Sylvain / 25, 34 Van der Goes
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Vandervelde, Émile / 40, 46 Vauthier, Alfred / 30, 173 Vauthier, Maurice / 28, 32 Vera, Gheorghe / 63 Vergolici, Eugen / 62 Verhaegen, Pierre-Théodore / 24, 26, 30, 185, 207 Verhulst / 40 Vianu, Cornelia / 127 Victor Emanuel / 7 Vidrașcu, Constantin / 57 Vidrașcu, Mihail / 56 Vidrașcu, Pascal / 57 Villacrose, Alexandru / 61 Vlădescu, Dimitrie / 74 Vrăbiescu (Prefect) / 123 Vulpe, Emil / 69, 71, 95, 189 Vulturescu, Grigore / 69 X Xanthe, Nicolae / 56 Xenopol, A.D. / 58, 177 Y Yseux, É. / 28 Z Zaman, Gheorghe / 61 Zarifopol, Dimitrie / 69 Zelescovici, Luca
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Reims, cu ocazia botezului lui Clovis, regele francilor. Clovis provenea din tribul sicambrilor. (n. tr.) Semnele de Apă sunt Racul, Scorpionul și Peștii. (n. tr.) În original, „L’important c’est d’aimer”, numele unui cunoscut cântec franțuzesc, scris de Pascal Obispo. (n. tr.) Jeu de l’oie (lb.fr.) = jocul gâștei. Joc de societate În care se avansează cu pionii pe un traseu Înscris pe un carton, sărind dintr-o căsuță Într-alta În funcție de rezultatul aruncării cu zarul. De exemplu
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
o luptă pentru dreptate, legalitate, libertate, e o luptă de viețuire, de conservare...” În pagina cuprinzând „Cuvântul nostru”, adică a Comitetului de scoatere a bilunarului, e publicată o scrisoare deschisă: „Prea cinstiți preoți și iubiți coleg i” semnată de Const. Pascal - învățător care, în cea de a doua pagină (atâtea are ziarul) semnează altă scrisoare, tot deschisă, către iubiții săteni, iar Ștefan Pascal își pune numele sub imperativ ul „La luptă!” La rubrica informații se precizează că „Organul partidului muncitorilor e
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
scoatere a bilunarului, e publicată o scrisoare deschisă: „Prea cinstiți preoți și iubiți coleg i” semnată de Const. Pascal - învățător care, în cea de a doua pagină (atâtea are ziarul) semnează altă scrisoare, tot deschisă, către iubiții săteni, iar Ștefan Pascal își pune numele sub imperativ ul „La luptă!” La rubrica informații se precizează că „Organul partidului muncitorilor e intitulat Mărășeștii, ca un omagiu pentru eroii Mărășești ai țării”. Tipografia C.D. Lupașcu - Bârlad. * 105 Meseriașul Meseriașul, organ apărător al intereselor meseriașilor
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
cercetări care dorește să identifice valorile vehiculate în predarea literaturii franceze în ultimul an de liceu în școlile oficiale (neutre) și în școlile catolice. Manualele oferă deja informații prețioase (spre exemplu, locul pe care îl ocupă operele lui Voltaire și Pascal), dar obiectul cel mai elocvent este caietul elevului, deoarece acolo găsim dovada filtrării realizate de pro-fesor și, mai ales, deoarece caietele conțin valorile care au fost reținute de elevi. Cu altă ocazie, vrem să știm la care valori (reflectate în
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
valori, studiindu-le pe ale altora. Dacă pretindem că știința este doar un discurs rațional, condiționat de mediul nostru social și cultural (după cum afirmă un anumit curent), atunci nu merită să îmbrățișezi cariera științifică. Bineînțeles, obiectivitatea este un aspect important. Pascal spunea: "Adevărul de dincoace de Pirinei este greșeală dincolo de Pirinei". Abraham Kaplan scria, cu umor: "Nu există nicio imaculată percepție". Nu înregistrăm pasiv ceea ce se întâmplă, așa cum se lasă imprimat un film. Din momentul în care am început observația, luăm
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
163 Moor, R. de, 10 Morus, Thomas, 163 Morny, Ch, duce de, 66 N Nagy, I., 36 Newton, I., 164, 207 Nietzsche, F., 119 Nixon, R., 226 O Otto I, 158 Otto al II-lea, 158 P Parsons, T., 10 Pascal, B., 60, 88 Pavel, sfântul, 101 Penn, W., 174 Petrarca, 162 Petru, Sfântul, 35 Petru cel Mare, 100, 148 Pierre, H., 73, 78 Platon, 45, 155 Pol Pot, 44, 47 R Raffarin, J. -P., 93 Rajk, L., 37 Reich, W
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
psihologiei, că au existat în paralel preocupări de psihologie în sfera filozofiei, moralei, religiei, culturii, menționând în sensul acesta pe Tacit și Plutarh, Platon și Aristotel, Cicero, Seneca, Epictet și Marc Aureliu, Theophrast, Montaigne și La Bruyère, Rousseaux și Wieland, Pascal, Déscartes etc. Nu poate fi înțeleasă apariția și evoluția psihiatriei clinice și, ulterior, a psihopatologiei, precum și a psihanalizei și psihoterapiei, fără cunoașterea evoluției istorice a psihologiei și a ideilor despre suflet, așa cum s-a arătat mai sus. Domeniul psihiatriei și
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
că „o exaltează”, o „iluminează” sau o „eliberează”; gândirea creștină consideră boala fie ca o consecință a păcatului originar, fie ca pe un act de mântuire prin suferință (felix cupla), bolnavul repetând „modelul lui Isus”; aceasta este teza lui B. Pascal, de utilizare benefică a suferinței, așa cum de altfel el și spune: „boala care rănește trupul, vindecă sufletul”; f) boala-libertate - în cazul acesta, sănătatea fiind considerată ca absența totală a bolii, boala apare ca o formă de agresivitate orientată împotriva medicinei
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Durand, pe medici: Fiți psihologi domnilor!. Psihologia medicului se situează într-o poziție de complementaritate în raport cu psihologia bolnavului. Elementele care sunt incluse în „profilul psihologic” al medicului sunt reprezentate prin următoarele: 1) Tactul Acesta este „finețea de spirit” spune B. Pascal. Omul cu tact are antene morale care-i permit să cunoască dificultățile celuilalt. Tactul este arta de a intra în sentimentele celuilalt. Din aceste considerente, fiind în primul rând o trăsătură morală de caracter, tactul „îl ai” sau „nu îl
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]