4,801 matches
-
Bonifaciu Florescu se ține duminică 27 aprilie, la orele 11 dimineața. Capitala era în plină agitație. La Primărie se făceau alegerea Colegiului II de deputați, pe Piața Constantin-Vodă alergau miile de oameni și mai ales tineretul școlar, ca să asculte conferința patriotică asupra Bucovinei. Vasta sală a Circului Suhr, poate mai vastă decât actualul Circ Sidoli, era neîncăpătoare ca să cuprindă publicul. Erau pe nemințite cel puțin între 5 000 și 6 000 de oameni. Și pentru vremurile acelea era enorm. În timpul cât
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de la Constantinopol solicitându-i ca aceasta să recomande rezolvarea „cestiunii israelite“ în România. Fidelă numelui, principiilor și credințelor sale, societatea «Românizarea» va dezminți prin fapte, când patria o va cere, bănuielile care au pus la în doială simțimintele și devotamentul patriotic al israeliților români. Primiți [d-le redactor, asigurarea distinsei noastre stime,] Delegații societății «Românizarea»: Ioseph Stern, I. Margulici, Armini Iaslovici.“ A doua: „D-lui redactor al ziarului Unirea democratică: În urma necalificatelor calomnii aduse asupra României și tuturor românilor, în general
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Carp.24 Generalul Florescu, ajuns la paritate de voturi cu Ioan Brătianu la Colegiul I de Vlașca, este bătut cu un vot la balotaj.25 Corpurile legiuitoare sunt convocate în sesiune extraordinară.26 În țară însuflețirea este mare, un vânt patriotic suflă asupra țării. Cei mai fruntași medici din București își oferă serviciile gratuit în următorii termeni: „Domnule prim-ministru, Subsemnații d-ri în medicină, văzând că înaltul guvern, în prevederea rezbelului, este silit a face concentrări, a chemat rezervele și milițiile
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
hotărâtă.64 Marea mulțime care asistase la Cameră, atât în tribunele publice cit și în curte și pe Dealul Mitropoliei la săvârșirea marelui act, se revarsă spre centrul Capitalei. Drapelele sunt arborate, valurile mulțimii străbat orașul, studenții manifestează cu cântece patriotice, se aude răsunând Deșteaptă-te române. Și până târziu în noapte poporul Capitalei, fericit, petrece 65. anul 1877 351 („un temperament de retor, lipsit de idei și de consecvență“, cum îl caracteriza N. Iorga) și N.B. Locusteanu. 63. Ședința Senatului
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
fi creat o Românie dependentă în continuare de voința și bunăvoința acelui stat, primejdie reală pe care marii oameni politici români de atunci (I.C. Brătianu, C.A. Rosetti, Mihail Kogălniceanu) au știut s-o evite cu inteligență, înțelepciune și spirit patriotic. 65. De aceea ar fi mult mai motivat ca ziua națională a României să fie sărbătorită la 9 mai (deci la 21 mai după calendarul actual), atunci când, pe harta Europei, a apărut pentru prima oară în perioada modernă, un stat
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
birjă luxoasă sau chiar într-o trăsură de casă. Fete, de la modiste și croitorese, servitoare frumușele, cocote foarte modeste se înalță deodată, au parale și au lux. 380 bucureștii de altădată București, 1965, pp. 70-71). Totodată, pe scenă răsunau cântece patriotice: Muzica sună, Șoimul, Dați ajutoare pentru răniți; când apărea o ediție specială a ziarelor, cu vești de peste Dunăre, el citea, în timpul spectacolului, ultimul comunicat; la 12/24 august 1877 I.D. Ionescu a participat, în sala Hotelului Dacia, la o reprezentație
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
normandă (fr.). 139. Două frumuseți de altădată (fr.). 140. Despre spectacolele din grădina Guichard, din vara anului 1877, își amintea, mai târziu, C.I. Nottara, angajat de Ion Ghica, în același an, ca elev la Teatrul Național: „Pascaly juca multe piese patriotice și el mai în fiecare seară recita, cu un drapel tricolor în mână, poeziile patriotice de război, recent scrise de Alecsandri, inspirat de vitejia românilor cari se luptau la Grivița și la Plevna ...“ (C.I. Nottara, Amintiri, ediție îngrijită de Mihai
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
vara anului 1877, își amintea, mai târziu, C.I. Nottara, angajat de Ion Ghica, în același an, ca elev la Teatrul Național: „Pascaly juca multe piese patriotice și el mai în fiecare seară recita, cu un drapel tricolor în mână, poeziile patriotice de război, recent scrise de Alecsandri, inspirat de vitejia românilor cari se luptau la Grivița și la Plevna ...“ (C.I. Nottara, Amintiri, ediție îngrijită de Mihai Vasiliu, E.S.P.L.A., București, 1960, p. 52). Eugeniu Carada, autorul „operetei naționale“ Fata de la Cozia, era
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și nemuritoare care a cântat vitejia deșteptătoare a neamului românesc la 1877.152 151. Poezia Peneș Curcanul - datată „Mircești, august 1877“ - a apărut în revista Convor biri literare din 1/13 ianuarie 1878. 152. Nu se poate contesta importanța poeziei patriotice scrise de Vasile Alecsandri în timpul Războiului de Independență și cuprinsă în volumul Ostașii noștri din 1878, dar el nu a fost singurul poet care s-a inspirat - atunci și în anii care au urmat - din epopeea lup tei pentru independență
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
un public foarte numeros se îngrămădea și defilarea începu având în cap pompierii cu căștile strălucitoare. Trecerea dorobanților fu aplaudată de public, iar fața Domnitorului radia de bucurie. Generalul Florescu se încerca să combată curentul opoziționist printr-un contra curent patriotic. Aceasta se vedea. De aceea luă dispoziția ca elevii din licee cât și studenții uni versitari să fie concentrați în Dealul Spirei la cazarma Alexandria spre a primi instrucția militară. Gata la tot ce era noutate și acțiune, ne-am
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
după 1881, oficios junimist. Era, cum am mai menționat în notele subliniare precedente, unul dintre jurnalele politice de o remarcabilă ținută intelectuală, poate cel mai bun din epocă. Dintre scriitorii citați de Bacalbașa, numai Delavrancea a debutat aici (cu poezia patriotică: Stanțe... la 9/21 iunie 1877), dar atât el, cât și Cu intrarea în război a României cabinetul fu remaniat: Nicolae Ionescu fiind socotit insuficient la departamentul Externelor, acest portofoliu fu încredințat lui Kogălniceanu. La Finanțe fu adus Dimitrie Sturdza
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ocazii costumul național și și-ar fi pus în piept fundă tricoloră. Acum, în afară de faptul că e poet, „întîmpină”, în felul său, „timpurile noi”, e membru al „ăstora”, sensibil la funcții, aplaudă amatorismul, scrie, pe urmele lui Ioan Alexandru, „articole patriotice” într-un stil vag, amestecînd voit discursul religios cu cel politic și, nu în ultimul rînd, fapt care m-a determinat să scriu aceste rînduri caustice, îi îngînă pe cei ce mă persecută, ignorînd că așa ceva nu se împacă defel
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
de distribuitor-șef, și-a început cuvîntul spunînd: „Firea poporului român s-a dovedit statornică în prețuirea valorilor”. Las deoparte faptul că n-a fost așa, și subliniez eroarea de a crede că poți face impresie cu astfel de considerații... patriotice. Destinate urechilor celor de la partid, ele sună găunos pentru ceilalți, cărora le repugnă tradiționalismul de ocazie. O intenție diferită s-a văzut la Ovidiu Genaru, care și-a compus cuvîntul (de premiat) sub forma unei apărări a poeziei. Uitîndu-se complice
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
sînt căutați și acceptați. Fac treaba pe care alții, „consacrați”, chiar dacă ar vrea, n-o pot face. Am văzut destui din aceștia din urmă încercînd și eșuînd. Pur și simplu, nu le iese. Puși alături de cei pentru care poezia ocazională, „patriotică”, constituie o rutină, par fără vînă, caligrafici. Mecanismele lor interioare sînt astfel calibrate, încît li-i imposibil să folosească retorica zgomotoasă, cu banalități și gesticulație agitatorică. Scriu și ei uneori pe teme date, dar în regim metaforic, cu un plus
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
de muncă”, la care, adesea, se vine în silă. 4. Instigarea profesorului Eugen Budău (un ins cu figură de asiatic) să dea „drept la replică” vizavi de critica pe care am făcut-o revistei „Confluențe”. Reiese că sînt împotriva „liricii patriotice” și a altor teme contemporane. În condițiile de azi, procedeul e nu numai parșiv, ci și periculos. De aci pînă la concluzia că nu sînt „orientat politic”, distanța e foarte mică! 5. De vreme ce sîntem obligați să contribuim la autofinanțarea revistei
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
l. În funcție de resurse (ce dulce aducere din condei!), cantitatea poate crește”. Altul despre electricitate, formulat astfel încît să ai fie un sentiment de mîndrie, fie un sentiment de culpabilitate: „Cetățeni, / Consumînd rațional curentul electric, economisiți banii dvs., îndepliniți o îndatorire patriotică!” Altul cu „normele alimentare” din noiembrie (luna Congresului): „afumături - 0,800 kg; prospături - 0,500 kg; șnițel preformat - 0,200 kg; brînzeturi - 0,200 kg”. „Privilegiați” sînt doar cei care au hepatită, diabet sau, Doamne ferește!, cancer. Acestora li se asigură
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
e utilă, căci se leagă cu ceea ce-mi spunea și Adam zilele trecute, respectiv că, înainte de plecarea la Onești pentru „Poetul în cetate” (9 dec. 1989) a fost avertizat, prin telefon, de N. Cr., „să nu citească decît versuri patriotice și să nu comenteze nimic”. Aseară am fost de serviciu: eu, în birourile „Ateneului”, la primul etaj; I. Enache, de la „Steagul roșu”, la etajul următor. Ușa de jos, de la intrare și cea care dă în tipografie erau încuiate. Pe la opt
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
pretutindeni, iar acum o țară în stare de război intern, cu o populație de suspecți, ținută în frică. Mi-e rușine de ceea ce scrie presa străină despre noi, mă ofensează prezența pe străzi a patrulelor compuse din milițieni și gărzi patriotice. (Azi, 20 decembrie, la întoarcerea acasă, am văzut nu mai puțin de cinci!) Am ajuns la o răscruce dureroasă a istoriei, fără să avem disciplina nemților și a cehilor, fără pregătirea politică a polonezilor, fără spiritul de inițiativă al maghiarilor
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
zburând cu avionul după modelul machetei sale reținute la expoziția de la Paris din anul 1900. Doar atât; și câte În lume nu sunt 151 Inginer Viorica Mihăescu, fiica preotului Leonida Gavrilescu din Fălticeni, stabilită În Bacău. 152 Dat fiind caracterul patriotic și religios al versurilor lui Leonida Gavrilescu, e posibil ca Patriarhia să se fi gândit la plasarea lor În străinătate, pentru uzul românilor de acolo. În țară domnea Întunericul și asemenea poezii n-ar fi avut șanse să apară. 614
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
În jud. Suceava, să existe un pivot cultural periodic, de Înlesnire a cunoașterii celui mai important perimetru istoric și artistic al țării (zona mânăstirilor din Bucovina). S-ar putea Înființa, fără mari cheltuieli, dar cu foloase culturale și turistice, educativ patriotice formidabile, un centru la Fălticeni sub denumirea: Universitatea populară fălticeneană. În timpul vacanțelor școlare, liceele, școlile, internatele vor servi ca loc de cazare gratuită la 2-300 de cursanți chemați din toată țara, care, paralel cu cursuri de cultură unilaterală, să viziteze
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Suceava În seara de 27 iulie 1974, probabil În jurul orei 19. Voi veni cu auto propriu, Împreună cu soția mea, și voi ține câteva conferințe solicitate de tovarășa Manolache, În comuna DÎlca 357, unde voi vorbi despre Rolul educativ al poeziei patriotice. V-aș ruga să amintiți tov. Manolache să aibă grijă să-mi rețină o cameră cu 2 paturi pentru seara de 27 iulie, poate chiar la hotelul Partidului. V-aș fi deosebit de Îndatorat dacă, cu vechea amabilitate ce mi-ați
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
pierderea mamei - ființa sacră a familiei Dv. Am primit fotografiile și vă mulțumesc pentru ajutorul dat În 383 Învățător, publicist, frate cu scriitorul Constantin Sturzu. Unchiul poetului Corneliu Sturzu din Iași (tatăl acestuia, era frate cu Învățătorul). Din cauza unor articole patriotice publicate În perioada celui de al doilea război mondial, a avut de pătimit după Încheierea ostilităților În mai 1945 (dreptul de a publica etc.). 851 pornirea mea. Ținutul Băii Sucevei noastre, după cum știți, a avut norocul de fii care-au
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
președinte, că, cu ocazia atâtor vizite pe care le faceți în țară elevii, studenții, muncitorii ies și se așază de-a lungul șoselelor și străzilor de bunăvoie? Știind mai ales că acest timp va trebui recuperat prin așa zisa muncă patriotică de duminică? Vă înșală și vă înșelați dacă credeți că acel ropot de aplauze provine din inima poporului. Aplauzele se datoresc faptului că animatorii stau la spate și trag cu ochiul îndreptându-și privirea asupra celor pasivi. [ ] Mă gândesc, domnule
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
trăim/ Foaie verde și-o lalea, bine-i, Doamne, în țara mea. Sau: Cu partidul nostru-n frunte, vom avea victorii multe, Ceaușescu și poporul își făuresc viitorul. Ce părere aveți, tov. președinte, de aceste copilării care se vor mobilizatoare, patriotice și de osanalele față de cel mai iubit și stimat fiu al poporului (zic ziariștii și culturnicii, dar să știți că nu-i adevărat), ale cărui indicații prețioase vor ridica România pe cele mai înalte culmi ale civilizației și prosperității? Și
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
înarmați, unui grilaj și altui șir de militari și civili care, umăr la umăr, alcătuiau o pavăză de trupuri vii, dincolo de care urmau să apară oamenii politici. Postul de televiziune a umplut minutele de așteptare cu muzică populară și cântece patriotice, iar crainicul ne-a anunțat că sărbătoarea de azi va marca o dată importantă în planul spiritualității românești, deoarece ea coincide cu prima emisiune color. într-adevăr, subtilă remarcă. Trebuia să înțelegem că ni se face un mare cadou, pregătit să
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]