7,468 matches
-
viață caldelor sentimente și deosebitei prețuiri ce i-o poartă: Limba noastră-i plâns și cântec/ De aici pân-la izvoare,/ Tot ce bucură și doare/ Și în suflet freamăt are -/ Este limba noastră sfântă.// În poezia Frământări, pe aceeași tema, poeta ridică glasul: Nu bateți în cuvinte un țăruș din lemn. Poeziile Nonconformism sau Sfâșietor (In memoria mamei mele Ana) închinate mamei aflată în mâinile sale în momentul trecerii pragului mare al vieții, sunt tulburătoare, încărcate de substanță, cu sensuri mărturisite
Plasa unei iluzii, de Tatiana Dabija. Recenzie, de Elena Buică – Buni () [Corola-blog/BlogPost/339353_a_340682]
-
pe un Miracolul de-l vei putea străbate/ Ajungi s-atingi minunea la-ntâmplare/ Și-nțelepciunea pare-a fi eroare -/ Când fericirea se destramă-n clipă.// (Minunea clipei). În poezia Horoscop, vorbește despre miracolul vieții. Portret- este o dedicație făcută poetei Ligya Diaconescu în viziunea căreia este „Ca o sfântă, care se roagă pentru lumea întreagă”... iar Oaza de tristeți, este închinată Doinei și lui Ion Aldea-Teodorovici. Remarcabile sunt și poeziile de critică socială sau a scăderilor omenești: Algoritmul succesului, Zâmbetul
Plasa unei iluzii, de Tatiana Dabija. Recenzie, de Elena Buică – Buni () [Corola-blog/BlogPost/339353_a_340682]
-
În timp, Întrebări (celor ce muncesc în străinătate). Întâlnim și poezii care au împrumutat câte ceva din recuzita folclorică: Jelui-m-aș, cui să-i spui?/ Jelui-m-aș nucului.../ Nucul are frunza multă -/ Ca tristețea mea, profundă. (Jelui-m-aș) Poeta Tatiana Dabija nu a fost tributară modelor și curentelor poetice, a scris cum a simțit, păstrând nota personală distinctivă. Nici nu a fost preocupată ca pe primul plan poezia sa să sune fără cusur considerând că de multe ori, din
Plasa unei iluzii, de Tatiana Dabija. Recenzie, de Elena Buică – Buni () [Corola-blog/BlogPost/339353_a_340682]
-
scenele istorice, eroinele lui au fizicul Veronicăi, colindând Suceava și Iașii medievali, iar îndrăgostiții declamă propriile pasiuni. Pe manuscrisele eminesciene apar încercări de a desena din memorie pe Veronica Micle și jocuri de cuvinte din semnele grafice ce compun onomastica poetei, prin schimbarea ordinelor literelor, alcătuiește ingenioase familii de nume: Veronica, Acinorev,iubit prieten, Verona, Anorev, Aronev, Aquinora, Aquinore, Irena, Aroniqua, Enorvica, Vicenora, Acivrone, Civraneo, Neocivra, Vranceora, Norviace, Narvioce, Vreona, Voerna, Vanoer, Arnoev, Aernoev, Aornev. Lângă manuscrisul poemului “Rugăciunea unui dac
Veronica Micle- „Îngerul blond” al lui Eminescu (II). Studiu, de Ion Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339372_a_340701]
-
acesta al sublimării iubirii, dar, în condiția umană prezentă, trebuie înțeles cel puțin unul dintre sensurile acestui titlu, „Păcatul neliniștii“, ce trimite la asceza părinților pustiei. Că marele poem al acestui volum este o „cântare a cântărilor“ o spune însăși poeta: „Am scris primul cânt...“ (p. 40). Neliniștea iubirii, apropos de titlu, este prezentă și în Cântarea cântărilor, și nu în sensul de păcat, ci de bucurie [...] În volumul Danielei Gifu iubirea dintre El și Ea e percepută ca un fel
ION PACHIA-TATOMIRESCU: EMISFERELE ANDROGINULUI, BISTURIUL ZEUS- CHIRURGULUI ŞI „CÂNTAREA CÂNTĂRILOR” () [Corola-blog/BlogPost/339475_a_340804]
-
de ireversibilă predestinație: „De m-ar înrobi înnorarea / tot te-aș chema“ (p. 68). E aici dovada unirii totale asemănătoare cu unirea ca încununare a treptelor desăvârșirii din mistica patristică, implicând purificarea și iluminarea ca trepte precedente. Aceasta e de parcă poeta ar identifica iubirea cu unitatea indestructibilă [...] În acest context iubirea e atât de mare că e mai puternică decât moartea [...] În iubire, dăruirea totală are fazele ei după cum ea implică și o anumită necesară pregătire. În dăruirea totală erotismul nu
ION PACHIA-TATOMIRESCU: EMISFERELE ANDROGINULUI, BISTURIUL ZEUS- CHIRURGULUI ŞI „CÂNTAREA CÂNTĂRILOR” () [Corola-blog/BlogPost/339475_a_340804]
-
mai mult. Lumea aceea este mai bine conturată și mai prezentă în mine acum, când am luat, oarecum, distanță geografică. Distanța geografică mă face să am o imagine mai limpede a acelei lumi, care este extrem de prețioasă și mă definește”. „Poetă, prozatoare, ziaristă, autoare de piese de teatru și scenarii de film”, Carmen Firan se angajează în subiecte consistente despre literatură și cultură, dar și altele inedite, precum statutul de emigrant sau de profesor debutant. Cursul clasic al unui tânăr în
Mircea Pospai: Convorbiri de după-amiază () [Corola-blog/BlogPost/339547_a_340876]
-
mai mult. Lumea aceea este mai bine conturată și mai prezentă în mine acum, când am luat, oarecum, distanță geografică. Distanța geografică mă face să am o imagine mai limpede a acelei lumi, care este extrem de prețioasă și mă definește”. „Poetă, prozatoare, ziaristă, autoare de piese de teatru și scenarii de film”, Carmen Firan se angajează în subiecte consistente despre literatură și cultură, dar și altele inedite, precum statutul de emigrant sau de profesor debutant. Cursul clasic al unui tânăr în
Mircea Pospai: Interviuri ca la carte. Recenzie de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339540_a_340869]
-
de Dan Ionescu La editura Domino, Victoria Milescu publică volumul Conspirații celeste. Versul: „sunt încă proprietatea lui Dumnezeu” lămurește asupra vinovatului de tăcerea în suferință a poetei. Este și un fel de resemnare, care totuși nu convine. Cuvântului „conspirație” i se poate atribui și un sens abaxial de „nedreptate”. Anxietatea în volum provine din încercarea de identificare a injustiției. Despre un asemenea travaliu, poeta vorbește repede, ca
VICTORIA MILESCU: Conspiraţii celeste () [Corola-blog/BlogPost/339570_a_340899]
-
în suferință a poetei. Este și un fel de resemnare, care totuși nu convine. Cuvântului „conspirație” i se poate atribui și un sens abaxial de „nedreptate”. Anxietatea în volum provine din încercarea de identificare a injustiției. Despre un asemenea travaliu, poeta vorbește repede, ca într-o pauză scurtă. Un concurent neașteptat în goana după adevăr este planeta însăși: „unde să fug când pământul fuge și el”. Sectoarele imaterial și material interferează. O calitate de natură contemplativă ca adevărul suportă decuplarea de la
VICTORIA MILESCU: Conspiraţii celeste () [Corola-blog/BlogPost/339570_a_340899]
-
să fie distribuiți de întâmplare într-o stare de anonimat, similară elementelor de ambient: „neluat în seamă de nimeni / ca un colet abandonat, ca un aurolac / însoțit de un câine murdar”. O doime din acest volum e consacrată mediului marin. Poeta coboară între vietățile din mare, dar, după cum le relevă, ca simboluri ale diverselor trăiri, putem considera că, de fapt, coboară în propriul sine, ca să rămână acolo, în meditație și-n introspecție. Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr Reddit Pinterest
VICTORIA MILESCU: Conspiraţii celeste () [Corola-blog/BlogPost/339570_a_340899]
-
toamnă, septembrie, cer, dor, poate și altele care definesc acest debut poetic. Ascund în ele focul nemuritor al eternei iubiri ce definesc sufletul ca esență divină. Căderi și înălțări, pași sau odihnă, frământări și nostalgice amintiri se împletesc în vocea poetei, dezvăluind fată de iarbă mi-ai spus / zămislită din partea albastră / a sufletului (pag. 31, poem cu albastru). Care altă culoare decât seninul poate fi asociată aspirației sufletului către cer? Câte iubiri se-adună, Doamne, / într-un om, / în vanitatea convingerii
Emilia Dănescu: Zestrea toamnei () [Corola-blog/BlogPost/339622_a_340951]
-
culoare decât seninul poate fi asociată aspirației sufletului către cer? Câte iubiri se-adună, Doamne, / într-un om, / în vanitatea convingerii lui / de a fi unic (pag. 43, câtă iluzie...) e o formă de meditație filosofică, des întâlnită printre versurile poetei, poate strecurate cu voită abilitate. Este una din calitățile cărții, anume aceea de a oferi spre reflecție cititorului teme apropiate poetei. La loc de cinste se află dragostea, trăită, durută, înălțată și pururi învingătoare. Printre file, ilustrațiile lui Radu Vasile
Emilia Dănescu: Zestrea toamnei () [Corola-blog/BlogPost/339622_a_340951]
-
lui / de a fi unic (pag. 43, câtă iluzie...) e o formă de meditație filosofică, des întâlnită printre versurile poetei, poate strecurate cu voită abilitate. Este una din calitățile cărții, anume aceea de a oferi spre reflecție cititorului teme apropiate poetei. La loc de cinste se află dragostea, trăită, durută, înălțată și pururi învingătoare. Printre file, ilustrațiile lui Radu Vasile Chialda sporesc prin tematica lor unda unui mister poetic ce străbate volumul. O poezie ca senzație (a se vedea J.L.Borges
Emilia Dănescu: Zestrea toamnei () [Corola-blog/BlogPost/339622_a_340951]
-
ilustrative, reprezentative, pentru a fi fixate în culoare pe pânză. Ciclul de lucrări astfel realizat, șaizeci la număr, sunt și document, istorie, dar și artă, depunând mărturie despre ceea ce înseamnă Câmpia Transilvană, în viziune picturală”. Tot Maria Barbu vorbește despre poeta Beatrice-Silvia Sorescu și recenta sa carte: “Rădăcini cu mirări și miresme” Ed. Măiastra, Tg. Jiu, 2011, 98 p.) -ca fiind “O poetă pe balansoarul ... criticii”. La rubrica “Filtre”, pr. prof. univ. dr. Emil Jurca vorbește deaspre cartea lui Alin Vasile
REVISTE ROMÂNEŞTI DE PRESTIGIU. RĂSFOIND PAGINILE VETREI VECHI (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340759_a_342088]
-
dar și artă, depunând mărturie despre ceea ce înseamnă Câmpia Transilvană, în viziune picturală”. Tot Maria Barbu vorbește despre poeta Beatrice-Silvia Sorescu și recenta sa carte: “Rădăcini cu mirări și miresme” Ed. Măiastra, Tg. Jiu, 2011, 98 p.) -ca fiind “O poetă pe balansoarul ... criticii”. La rubrica “Filtre”, pr. prof. univ. dr. Emil Jurca vorbește deaspre cartea lui Alin Vasile Goga “Veșmintele liturgice în Răsărit”, Editura Nico, 2011) - carte care “se vrea a fi o conștientizare asupra simbolismului și a valorii sacrale
REVISTE ROMÂNEŞTI DE PRESTIGIU. RĂSFOIND PAGINILE VETREI VECHI (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340759_a_342088]
-
lirică este semnată Valentina Becart, ilustrată cu tabloul “Natură moartă” de Petru Căpriță. Tot versuri oferă și Carmen Tania Grigore din Davon, cu o “Natură statică” a aceluiași ilustrator. Corina Lucia Costea, ne invită la lectura prozei: “Etajul IX, Oradea”. Poeta, prozatoarea și publicista Mariana Emanuela Cristescu semnează o pagină lirică încântătoare care începe cu “Balada timpului pierdut” - o parafrază la Francois Villon. La rubrica intitulată “Podul de cărți” Vitalie Răileanu ni-l prezintă pe Nicolae Esinencu - Omul scriitor, cu volumul
REVISTE ROMÂNEŞTI DE PRESTIGIU. RĂSFOIND PAGINILE VETREI VECHI (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340759_a_342088]
-
Dumitru Băluță - sub titlul “Ochii șarpelui” - grupează un mănunchi de micro-poeme subintitulat “Sensuri de haiku”. “Biblioteca Babel” îl are ca protagonist pe Denis Emorine cu o prezentare și un grupaj de versuri în traducerea Flaviei Cosma. La aceeași rubrică, semnează poeta de origine sârbă Zorica Senti (Franța) - un grupaj și câteva poeme în prezentarea și traducerea lui Ion Cristofor. Un alt poet este Nicolae Rampin (Italia) în traducerea Elenei Daniela Sgondea și a lui Eugen Evu. În traducerea lui Ion Roșioru
REVISTE ROMÂNEŞTI DE PRESTIGIU. RĂSFOIND PAGINILE VETREI VECHI (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340759_a_342088]
-
sub semnul metaforei și al epitetului cromatic evocator: « Cu mâinile muiate în apele cerului/ Ca în florile lacului meu,/ Dacă aș putea să cânt/ Cu privirile-n soare... » (“ Dacă m-ai lăsa”) Victorița Duțu - matematician, filosof, poet și artist plastic Poeta și prozatoarea Victorița Duțu este cunoscută iubitorilor de artă prin cărțile “Spații”, “Vreau o altă lume”, “Călătoria gândului”, “Cea care aș fi”, etc. Deținătoare a Premiului Internațional de poezie "NAJI NAAMAN", obținut în anul 2009, Victorița Duțu debutează în august
POEME DESPRE SOARE, FLORI ŞI LINIŞTE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340838_a_342167]
-
iubitorilor de artă prin cărțile “Spații”, “Vreau o altă lume”, “Călătoria gândului”, “Cea care aș fi”, etc. Deținătoare a Premiului Internațional de poezie "NAJI NAAMAN", obținut în anul 2009, Victorița Duțu debutează în august 2003, cu placheta de versuri “Spații”. Poeta este absolventă a Facultății de Matematică și a Facultății de Filosofie din Iași și are un masterat în logică și hermeneutică. În prezent, Victorița Duțu este profesor titluar de matematică la un colegiu din București. În paralel, aceasta realizează la
POEME DESPRE SOARE, FLORI ŞI LINIŞTE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340838_a_342167]
-
mult,/ Ești la fel de singură/ Ca atunci când te caut.” “Zgomotul ce strivește ninsori” Rememorarea afectivă, spațiul amintirii unei trecute iubiri se concretizează la Victorița Duțu într-o comuniune cu natura, pe care eul liric o transfigurează poetic printr-o imagistică bogată. Poeta descrie senzații și simboluri ale solarității, redate sugestiv prin filtrarea luminii în clipe nesfârșite de liniște. Forța cosmică a energiilor vitale este evocată prin elementul acvatic, fie că este vorba de lacrimă, apă sau ninsoare. Stării de liniște de la început
POEME DESPRE SOARE, FLORI ŞI LINIŞTE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340838_a_342167]
-
de basm, de ritualitate a momentelor si a gesturilor dintre cei doi iubiți. Sentimentul de reverie rezultă și din cele două secvențe temporale, trecutul și prezentul, ce se întâlnesc într-o simetrie perfectă. “Mă voi întoarce din drum cândva”, afirmă poeta, amplificând astfel atmosfera de melancolie în care se înscrie întreaga poezie. “Trebuie să fie și altceva!!!!” În “Masca”, reflecția asupra trecerii timpului, ușor mirată, stă sub semnul cugetării filosofice: Aceeași masă pe care scriu,/ Aceeași copaci care-și leagănă frunza
POEME DESPRE SOARE, FLORI ŞI LINIŞTE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340838_a_342167]
-
meu./ Privesc în gol/ Și totul dispare în trecut/ Într-o lume lipsită de valoare./ Trebuie să fie și altceva!!!!” Acest “Trebuie să fie și altceva” reflectă starea de neliniște nedefinită a eului liric, așa cum se regăsește și în afirmația poetei din “Puterea de a înțelege”: “Unul din cele mai mari daruri cu care a fost înzestrat omul de către Dumnezeu este acela de a cunoaște. Care este sensul existenței umane până la urmă?” Cu alte cuvinte, ce se află dincolo de evident, ce
POEME DESPRE SOARE, FLORI ŞI LINIŞTE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340838_a_342167]
-
există în spatele cortinei? Tot autoarea este cea care ne dă răspunsul: „Deodată o floare mi-a căzut în mână./ Era galbenă, cu raze de soare în ea.” Adevărată valoare, mireasmă de floare și lumină solară, acest altceva în căutarea căruia poeta a pornit într-o călătorie a gândului, este poezia. Pe care Victorița Duțu o plămădește și acum, ca de fiecare dată, cu dăruire, pasiune și suflet. Octavian Curpaș Phoenix, Arizona septembrie 2010 Referință Bibliografică: Poeme despre soare, flori și liniște
POEME DESPRE SOARE, FLORI ŞI LINIŞTE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340838_a_342167]
-
DE GAND" (VERSURI) Autor: Gheorghe Stroia Publicat în: Ediția nr. 581 din 03 august 2012 Toate Articolele Autorului În colecția LIRIK a editurii Armonii Culturale a apărut, de curând, o nouă carte de versuri, intitulată "UNIVERS DE GAND" (versuri), a poetei adjudene Elenă Păduraru. „Reverberând ancestrale doruri - sete de echilibru, letargie, vis ubicuu, romantism feminin - versurile Elenei Păduraru împletesc toate aceste stări ființiale în culorile unui spectru liric aparte. Convertindu-se pe sine în strigatul zborului către celeste înălțimi, autoarea construiește
UNIVERS DE GÂND (VERSURI) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 581 din 03 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340884_a_342213]