4,267 matches
-
nu m-a împiedicat să le recitesc cu aceeași plăcere. Probabil că secretul unei asemenea cărți este că te cucerește chiar și atunci cînd nu ești de acord cu ideile pe care le conține. E o critică dusă pînă la polemică, o îneverșunare care - ipso facto - proiectează întreaga carte într-un plan de gratuitate plin de farmec. Pericolul pentru o asemenea carte ar fi cu timpul, uitarea detaliilor situației literare la care se referă; și atunci gratuității i s-ar adăuga
Din arhiva Cornel Regman () [Corola-journal/Journalistic/13715_a_15040]
-
e reluată în Addenda românească dedicată lui Mateiu Caragiale, deși autorul exploatează din plin propria abordare a kitsch-ului ( în tratarea lui Pirgu drept personajul anti-kitsch, de exemplu). Discuția pe marginea Crailor de Curtea-Veche vine, oarecum, pe fondul unei posibile polemici asupra canonicității romanului lui Mateiu Caragiale, ales, în ancheta Observatorului cultural, ca cel mai bun al secolului XX, dar considerat, în același timp, ca prea puțin reprezentativ pentru literatura română ( de unde și poziția lui oarecum marginală în curriculum-ul școlar
Editura Timpul mitic al lecturii by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13733_a_15058]
-
a fost cea a lui L. Blaga), a profitat din plin de deschiderile culturale ale intelectualilor trecuți de 30-35 de ani, Vulcănescu încearcă să fluidizeze granițele ridicate mai mult sau mai putin artificial, identificând poziții spirituale comune ( a se urmări polemicile cu revista Gândirea). Nu procedează, așa cum greșit ar părea, la nivelarea totală a acestora, căci frontul comun al gândiriștilor este insuficient a-i face să semene până la identitate. Cel mai interesant text este o scrisoare adresată lui Mircea Eliade, Creștinism
Nostalgia enciclopedismului interbelic by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/13734_a_15059]
-
este o scrisoare adresată lui Mircea Eliade, Creștinism, creștinătate, iudaism și iudei. Scrisoarea unui provincial, o replică de fapt adusă celebrului său coleg de generație după un articol apărut în Vremea ( 5 aug. 1934), Creștinătatea față de iudaism. Suntem în plină polemică iscata de cartea lui Mihail Sebastian, De două mii de ani, sau mai bine zis de prefață acesteia, semnată de Nae Ionescu. Este o adevărată desfătare să observi cum din magma comună a spiritualității interbelice se ridică sensibilități teologice atât de
Nostalgia enciclopedismului interbelic by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/13734_a_15059]
-
data la care au debutat ori s-au afirmat, preluînd modelul unor festivaluri occidentale de prestigiu unde succesul și valoarea, cota, nu țin decît de vîna teatrală imprimată unui spectacol. Orice selecție, orice decizie a unui juriu naște vîlve și polemici, care nu se iscă întotdeauna din obiecții argumentate, ci și din nemulțumiri personale. Am consumat destule întîlniri care își propuneau să elucideze cum să se opereze, de exemplu, o selecție și în special de către cine: un selecționer unic sau o
Fin de siecle by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16597_a_17922]
-
unor jaloane, dacă ele sînt clare. Exprimarea opiniilor critice poate fi lămuritoarea, chiar nu și plăcută, pentru toți cei ce iubesc teatrul. Cu o singură condiție: să lăsăm deoparte glasul patimilor, să reînvățăm arta dialogului și chiar pe cea a polemicii din care să ieșim înnobilați cu toții, adică teatrul și nu neapărat unul sau altul pentru a-și mulțumi chinuitorul orgoliu personal. La sfîrșitul acestui secol, teatrul își caută peste tot forme de expresie, redescoperă cuvîntul, sincretismul în artă, întîlnirea fundamentală
Fin de siecle by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16597_a_17922]
-
cea mai completă" ediție în limba română a marelui autor (Opere, vol. I-VI, Ed. Cartea Rusă, 1954-1958) este nu numai eliptică, ci și ilogică, prin faptul că în sumar figurează Spovedania unui autor, prin urmare replica lui Gogol la polemica provocată de Paginile alese din corespondența cu prietenii, în timp ce lipsește chiar punctul de plecare al Spovedaniei, adică Paginile alese! Un suprarealism editorial! Atît de "rezistentă" se simțea "cea mai înaintată orînduire din lume", încît se temea pînă și de textele
Un Gogol dezideologizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16608_a_17933]
-
imprevizibilă, scriitorul are în anumite cercuri mai mult sau mai puțin elitiste reputația unei persoane conflictuale, bățoase, mofluze, veșnic nemulțumite, căreia nimic nu îi este pe plac și care este capabilă să găsească sau să inventeze cusururi doar de dragul întreținerii polemicii. Este o modalitate simplistă, dar eficace, de a pune surdină ideilor (cel mai adesea aflate în răspăr, dar nu fără argumente, cu opinia „corectă politic” a momentului) unuia dintre cei mai originali gînditori ai perioadei de tranziție. Mai ales în
Istoria liberală a românilor by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13081_a_14406]
-
finalitate mai pragmatică în planul imediat.” Inițiativă perfect onorabilă în intenție. O serie de paradoxuri, din nefericire, fac din această dezbatere un sublim eșec. Aproape fără excepție, cei invitați la anchetă încep prin a-și exprima dezamăgirea că la noi polemica rămâne fără efect, că se discută mult și fără relevanță, că nu există idei, bibliografia e învechită atunci când nu lipsește cu totul ș.a.m.d., fiecare răspuns înscriindu-se, astfel, încă de la primele rânduri în acea „vale a plângerii” pe
Îmbrânceala canonică by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13080_a_14405]
-
chiar dacă superficial, o bună parte din răspunsurile de față? Doar tânărul Bogdan Alexandru Stănescu pare să-și pună asemenea întrebări. În ultimii ani au apărut și la noi destule luări de poziții care (să zicem) au creat masa critică necesară polemicii. Din câte știu însă, numai două-trei au pus tranșant în discuție impasul canonului estetic: Pentru un mai grabnic sfârșit al canonului estetic de Sorin Alexandrescu (Dilema, nr. 245/1997), Canon și valoare de Gheorghe Crăciun și Dincolo de canonul estetic de
Îmbrânceala canonică by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13080_a_14405]
-
cunoscut în tumultul bătăliei pentru promovarea versului românesc și creștinesc, în inimaginabila lui trăire a cuvântului armonios ’’pe stil nou’’ de care a rămas legat toată viața lui. Era riguros în tot ce scria și ce făcea, evita cu sârg polemicile de orice natură, iar atunci când nu le putea ocoli cu nici un chip era aprig și neînduplecat. Argumentul lui forțe era : viața mea atârnă doar de milă lui Dumnezeu și se numără oricum în zile, de ce m-aș face vrășmaș adevărului
UN OMAGIU ADUS POETULUI CRESTIN IONATAN PIROSCA de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349699_a_351028]
-
cunoscut în tumultul bătăliei pentru promovarea versului românesc și creștinesc, în inimaginabila lui trăire a cuvântului armonios ’’pe stil nou’’ de care a rămas legat toată viața lui. Era riguros în tot ce scria și ce făcea, evita cu sârg polemicile de orice natură, iar atunci când nu le putea ocoli cu nici un chip era aprig și neînduplecat. Argumentul lui forțe era : viața mea atârnă doar de milă lui Dumnezeu și se numără oricum în zile, de ce m-aș face vrășmaș adevărului
UN OMAGIU ADUS POETULUI CRESTIN IONATAN PIROSCA de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349699_a_351028]
-
determinată de cei care au creat „cazul Eminescu” („Dilema”,1998). Când se credea că totul este așezat pentru totdeauna și că nimic nou nu mai poate surprinde în ceea ce privește viața și opera poetului național, apar nenumărate surprize editoriale[1], se nasc polemici aproape interminabile care par să fi împărțit scriitorimea română în două tabere aparent ireconciliabile, ambele nedemonstrând altceva în ultimă instanță decât că Eminescu este viu, mai actual ca oricând, se află printre noi, sintetizând nu numai geniul poporului roman, ci
DE LA EMINESCU LA GRIGORE VIERU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349656_a_350985]
-
am nevoie. Nu cred că e puțin. E o lume completă. Nici vorbă, din punctul meu de vedere e cea mai bună dintre lumi. Nu mi se pare a fi nici o casta închisă, nici o lume perfectă. Încap în ea adversități, polemici, invidii, clasamente. Pe unele am impresia că le înțeleg, unele nu mă interesează, iar unele îmi rămân obscure. Cand simt nevoia unei explicații cu vreunul dintre reprezentanții acestei lumi mi-o ofer și viața merge înainte. Accept că lumea aceasta
Valurile noului val by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17671_a_18996]
-
decît Canonul occidental: primul a apărut în America în 1989, al doilea e de data relativ recentă, din 1994. Însă prin felul lor de a gîndi și de a problematiza gîndirea, Richard Rorty și Harold Bloom sînt implicați într-o polemică radicală: premisele unuia sînt coșmarurile celuilalt, concluziile dintr-o carte morile de vînt din cealaltă. Așadar, a-i pune alături pentru a descoperi punți conceptuale e categoric o operațiune aberantă: Rorty vine din tagma relativismului contemporan în varianta destul de hard
SINGUR ÎN MULTIME by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18124_a_19449]
-
care trebuiau să fie sau trebuiau să nu fie antologați, decît de examinarea viziunii de ansamblu și a aspectelor teoretice pe care o antologie le-ar putea pune în evidență. Nu e mai puțin adevărat că de multe ori aceste polemici sînt justificate, și tot atît de adevărat e că nu o dată realizatorii antologiilor nu au o viziune clară asupra întregului, realizarea culegerii reducîndu-se la selecția "impresionista" a scriitorilor și a textelor. Evident, o antologie nu poate cuprinde toate numele care
Încă o antologie by Constantin Pricop () [Corola-journal/Journalistic/18164_a_19489]
-
poate fi totuși vorba. Același relativism și în cazul tinerilor poeți basarabeni. De ce Dumitru Crudu, Iulian Fruntasu sau Aură Christi și nu Vasile Gârnet, de pildă? Nu vrem să continuăm însă cu aceste enumerări pentru a nu cădea în păcatul polemicilor pe marginea numelor autorilor antologați, menționat la începutul acestei prezentări. Intenția noastră era aceea de a urmări în ce mod criteriile teoretice sînt operaționale în realizarea selecției. Există aceste criterii? Se obiectivează ele în exercițiul alegerii autorilor? Sau este vorba
Încă o antologie by Constantin Pricop () [Corola-journal/Journalistic/18164_a_19489]
-
inimă că nu știam și că totul fusese o potriveală. Deși nu are rost să te dezvinovățești în astfel de împrejurări. Poate și fiindcă les beaux esprits... (forțând, firește...) Post-scriptum. În Occident, la Paris, s-a deschis mai de mult polemica, răuvoitoare, în ce privește trecutul politic de dreapta al celor doi mari scriitori români despre care a fost vorba mai sus, - Eugen Ionescu, prietenul lor, fiind socotit doar un auxiliar, et pour cause. Iertarea, se știe, este slăbiciunea fatală, acută, lipsa istorică
Note americane (I) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14331_a_15656]
-
secolului XX: scrierile de critică literară, nenumăratele volume, eseuri, articole, recenzii, acoperind toate perioadele istoriei literaturii italiene, toate problemele și expresiile criticii literare, trecând de la monografii la antologii, la sinteze pe genuri și specii literare, studii de comparatistică, discuții sau polemici privind metodologia criticii literare, raporturile criticii cu alte discipline etc. Deosebit de semnificative pentru anii din urmă sunt scrierile care combat cu înflăcărare partizană câteva dintre miturile literelor contemporane: "gândirea slabă", categoria de paraliteratură, formalismul critic, postmodernismul. In această polemică Petronio
Un om și secolul său: Giuseppe Petronio by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/14316_a_15641]
-
sau polemici privind metodologia criticii literare, raporturile criticii cu alte discipline etc. Deosebit de semnificative pentru anii din urmă sunt scrierile care combat cu înflăcărare partizană câteva dintre miturile literelor contemporane: "gândirea slabă", categoria de paraliteratură, formalismul critic, postmodernismul. In această polemică Petronio apără, își apără un punct de vedere anume asupra literaturii în particular și culturii în general, un punct de vedere care s-a construit în timp și care îi justifică întreaga gândire și existență: anume că în opera literară
Un om și secolul său: Giuseppe Petronio by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/14316_a_15641]
-
Mi se pare că nu vom fi iertați pentru că am permis ca metodele vechi să devină iarăși actuale, viguroase. Cine nu-i cu noi, e împotriva noastră". Este unul dintre sloganuri care funcționează astăzi, slogan care funcționează în locul dialogului, al polemicii culturale, un slogan care exclude respectul din orice context și aduce tonuri dictatoriale, de tristă amintire, amenințări, colpotări. Tot tacîmul. Mi se pare că este mai greu să supraviețuiești decent și vertical astăzi, decît în 1991 sau 1994. Atunci nu
Regele e gol! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14314_a_15639]
-
cu mine, observ și scriu despre teatru ca despre un fenomen cultural din 1990 încoace. Cu implicare și devoțiune totală, cu iubire, durere și onestitate. Mă costă și nu-mi este indiferent nimic din ce se întîmplă. S-au născut polemici, păreri pro sau contra în jurul unor mari spectacole ce vor rămîne în istoria teatrului românesc și în jurul unor nume de prestigiu internațional (Andrei Șerban și Silviu Purcărete). Am dezbătut împreună, ne-am înfruntat, ne-am duelat stilurile. Ne-am ridicat
Regele e gol! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14314_a_15639]
-
1944-1963, dogmatismul proletcultist, 1964-1980, alternativa dintre sincronism și protocronism și, în fine, configurarea postmodernismului. După ce urmărește cu acribie conturarea tot mai accentuată, ideologic vorbind, a proletcultismului preluat în pripă de la sovietici și a realismului socialist, apoi a protocronismului și a polemicilor pe care le stîrnește ideea lui Edgar Papu preluată și transformată în militantismul bine știut, incursiunea lui Florin Mihăilescu în discuțiile despre postmodernism de la mijlocul anilor ’80 poate produce o oarecare confuzie de care autorul nu prea pare conștient. Cîteva
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14327_a_15652]
-
între Jakobson și mine, care a durat tot restul vieții sale și care s-a desfășurat pe plan internațional, - a apărut aproape o duzină de cărți despre această problemă... Dacă ar fi să rezumați, oarecum, esența acestui dialog, a acestei polemici, care au fost punctele cele mai importante asupra cărora nu erați de acord cu Jakobson? El a fost foarte marcat de reacția mea și a prelungit disputa cu mine... A fost foarte surprins că cineva poate avea îndoieli... A montat
Michael RIFFATERRE "Textul literar nu e niciodată desuet" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15544_a_16869]
-
ce caracterizează organizațiile publice constituie frane în punerea în practică a inovațiilor, în măsura în care ea face dificilă însăși decizia de schimbare. În plus, ea se traduce, în mod frecvent prin non-decizii, a căror consecință este rutină funcționarii și reproducerea acțiunilor anterioare. . Polemicile asupra legitimității Numeroase dezbateri privind legitimitatea rolului statului reprezintă factori paralizanți, care împiedică încă de la inceput orice tentativă de evoluție. Asta face ca toate polemicile să se cantoneze permanent la nivel "macro" (statul, vocația să, misiunile sale politice), neglijandu-se
STRATEGIA din 4 octombrie 2001 Guvernului privind accelerarea reformei în administratia publică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165029_a_166358]