4,046 matches
-
dat ordinele. Excepția, desigur, este Franța. Iar memoria chinuită, reprimată și lacunară a războiului În Franța (a regimului de la Vichy, cu rolul său complice și activ În proiectele naziste, Îndeosebi În soluția finală) este cea care a stânjenit eforturile Europei postbelice de a-și asuma al doilea război mondial și Holocaustul. Nu fiindcă Franța s-a purtat cel mai rău. Ci fiindcă ea conta cel mai mult. Până În 1989, Parisul a rămas (din motive discutate În această carte) capitala intelectuală și
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
cu subiecți francezi, britanici și germani. Nu conținea nimic despre Holocaust și foarte puțin despre Vichy; avea ca temă venalitatea generală și actele zilnice de colaborare din anii războiului: Ophuls Încerca să demonteze povestea seducătoare a rezistenței acreditată În perioada postbelică. Dar chiar și acest lucru era prea Îndrăzneț pentru autorități În ultimul an al președinției lui de Gaulle. și nu numai pentru autorități: când filmul a fost În sfârșit difuzat În 1971, nu pe postul național de televiziune, ci Într-
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
a lui Bousquet, care În 1942 a negociat personal cu autoritățile germane predarea evreilor, ar fi dat Franței ocazia să accepte adevărul istoric cu privire la Vichy. și nu numai la Vichy: Bousquet trăise nevătămat timp de zeci de ani În Franța postbelică, protejat de prieteni influenți - inclusiv de Mitterrand. Dar, Înainte de a fi adus În fața tribunalului, Bousquet a fost asasinat În chip convenabil (de un „nebun”) În 1993. După condamnarea lui Touvier și În absența lui Bousquet, justiția franceză și-a făcut
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
altfel. La fel și În Europa de Est. Pentru est-europeni, eliberați abia după 1989 de povara interpretării comuniste oficiale a celui de-al doilea război mondial, obsesia fin-de-siècle a Holocaustului În Occident avea implicații tulburătoare. Pe de o parte, În comparație cu Vestul, Estul postbelic are mai multe lucruri de rememorat - și de uitat. Evreii erau mai numeroși În jumătatea de est a Europei și au fost uciși Într-o proporție mai mare; majoritatea masacrelor s-au desfășurat În această regiune și la ele au
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
erau mai numeroși În jumătatea de est a Europei și au fost uciși Într-o proporție mai mare; majoritatea masacrelor s-au desfășurat În această regiune și la ele au participat activ mai mulți localnici. Pe de altă parte, autoritățile postbelice din estul Europei au șters Însă cu măiestrie orice urmă a Holocaustului din memoria colectivă. Nu prin minimalizarea ororilor și crimelor războiului - dimpotrivă, ele erau amintite permanent În retorica oficială și păstrate cu sfințenie În memoriale și cărți de istorie
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
la câțiva kilometri de Cracovia, al doilea oraș ca mărime din Polonia -, ele au primit ulterior o semnificație diferită. Deși 93% din cei aproximativ 1,5 milioane de oameni uciși la Auschwitz erau evrei, muzeul creat acolo sub regimul comunist postbelic clasifica victimele numai pe baza naționalității: polonezi, unguri, germani etc. E adevărat, copiii polonezi aflați În excursie cu școala erau puși În fața fotografiilor șocante și priveau grămezi de pantofi, păr și ochelari. Dar fără să li se spună că mai
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
dimensiunea sa rasistă era ignorată. În anii ’70, guvernul Cehoslovaciei a Închis sinagoga pragheză Pinkus și a acoperit cu vopsea numele evreilor cehi uciși În Shoah care erau inscripționate pe ziduri. Când remodelau istoria recentă a acestei regiuni, autoritățile comuniste postbelice puteau conta pe un rezervor nesecat de sentimente antievreiești, pe care Îl ocultau chiar și retrospectiv (În anii ’70, cenzorii polonezi interziceau sistematic orice aluzie la antisemitismul interbelic). Dar est-europenii acordau mai puțină atenție nenorocirii evreilor nu fiindcă la vremea
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
suferințelor și pierderilor lor din trecut. Cum rămânea cu victimele Gulagului? De ce nu fuseseră despăgubite și comemorate asemenea victimelor și supraviețuitorilor nazismului? Cum rămânea cu milioanele de oameni pentru care opresiunea nazistă din timpul războiului se transformase În opresiune comunistă postbelică, fără vreo cezură perceptibilă? De ce atât de puțin interes din partea Occidentului? Dorința de a nivela trecutul comunist și de a-l inculpa În bloc - făcând din tot ce se Întâmplase de la Lenin la Gorbaciov o poveste monolitică despre dictatură și
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
est-europeană de după 1939 - sau, În cazul rușilor, din 1917 până În 1991 - era În exclusivitate opera altora, atunci Întreaga epocă devenea un fel de paranteză În istoria națională, comparabilă cu locul pe care Îl căpătase regimul de la Vichy În conștiința franceză postbelică, dar pe o perioadă mult mai Întinsă și cu o arhivă chiar mai sumbră de amintiri. Iar consecințele aveau să fie asemănătoare: În 1992, autoritățile cehoslovace au interzis unui documentar BBC (despre asasinarea lui Reinhard Heydrich la Praga, În 1942
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
de necorespunzătoare, au fost gândite exact cu acest scop) nu are rost. Memoria este, prin natura ei, părtinitoare și discutabilă: ce e pentru unul mențiune este pentru altul omisiune. Ea nu reprezintă un ghid bun pentru cunoașterea trecutului. Prima Europă postbelică a fost Înălțată pe o memorie deliberat imperfectă - pe uitare ca mod de viață. Din 1989, Europa s-a construit, În schimb, printr-un surplus de memorie cu rol compensatoriu: rememorarea publică, instituționalizată, ca fundament al identității colective. Prima nu
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
o realizare și o sursă a unității europene demnă de slavă. O realizare ce se va pierde Însă cu siguranță dacă nu este reînnoită permanent. Barbaria trecutului recent al Europei, „dublul” Întunecat Împotriva căruia s-a construit cu trudă Europa postbelică, se află deja În afara câmpului memoriei pentru europenii mai tineri. Într-o generație, peste muzee și mausolee se va așterne praful: vor fi vizitate, precum locul bătăliilor de pe frontul de vest În ziua de azi, doar de rude și amatori
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Drept urmare, „viitorul Europei se anunța cu totul diferit; la fel și trecutul”, notează cu o ironie amară istoricul. „Retrospectiv, anii 1945-1989 urmau să fie văzuți nu ca un prag al unei noi epoci, ci ca o perioadă interimară; o paranteză postbelică, epilogul lung de o jumătate de secol al unui conflict Încheiat În 1945.” Povestea cărții lui Tony Judt Începe la Viena, chiar În decembrie 1989, printr-o reevaluare În cheie acut-simbolică a rolului central-secundar jucat de această țară. Printr-un
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
unui cititor român, e, firește, de maxim interes felul În care un istoric străin - și Încă unul de calibrul lui Tony Judt - ne percepe. Ei bine, aproape că nu e o surpriză că figura cea mai proeminentă a istoriei române postbelice ni se Înfățișează a fi, și În cartea lui Tony Judt, Nicolae Ceaușescu. Ceilalți conducători ai României În ultimele decenii - Gheorghiu-Dej și Ion Iliescu - beneficiază de doar câteva menționări trecătoare, iar Emil Constantinescu nici măcar nu e pomenit. Aceasta nu Înseamnă
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
s-o etaleze și când e cazul, și când nu e. Evenimentele din decembrie 1989 sunt un prilej, pentru Tony Judt, de a realiza o judecată globală asupra comunismului românesc, a cărui sferă de acțiune s-a suprapus perfect istoriei postbelice a țării. Autorul Îl vede În termenii evoluției de la „leninismul național” Înspre un fel de „satrapie neostalinistă În care nepotismul și ineficiența de nivel bizantin se sprijineau pe o poliție secretă tentaculară”. Modificând ce e de modificat, această formulă stă
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Benelux 152 Acordul Blum-Byrnes 218 acordul celor patru puteri 234-235 Acordul de la Dayton 625 Acordul General pentru Tarife și Comerț (GATT) 110; intrarea României 397; Spania, membră În Î 474 Acordul Schengen 490, 655 Acordul „șarpele În tunel” 424 acorduri postbelice 106 Acordurile de la Helsinki 460-461, 520, 540 Acordurile de la Evian 267 Acordurile de la Londra 229 Acordurile de la Trieste 230 Acromeiev, Serghei 589 Actul Final al Acordurilor de la Helsinki 522 Actul Unic European (AUE) 486-488, 511, 651, 671 Adamec, Ladislav 567
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Andrei 528, 534 Amantul doamnei Chatterley (Lawrence) 349 ambuteiaje 318 Amendola, Giorgio 197 amintiri; Î chinuitoare În Europa de Est 750; Î chinuitoare În Europa de Vest 731-747, 752-757; Î chinuitoare În Rusia 751; distingerea istoriei de Î 756; memoria colectivă est-europeană a anilor postbelici 684; memoria colectivă vest-europeană a anilor postbelici 683-684 amintiri chinuitoare - vezi amintiri amnezie colectivă 69-70 Andreeva, Nina 553 Andreotti, Giulio 436 Andropov, Iuri 293, 407, 409, 543, 545, 561, 593; moartea lui 554 Andrzejewski, Jerzy 190 Angola 470 ANH - vezi
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
349 ambuteiaje 318 Amendola, Giorgio 197 amintiri; Î chinuitoare În Europa de Est 750; Î chinuitoare În Europa de Vest 731-747, 752-757; Î chinuitoare În Rusia 751; distingerea istoriei de Î 756; memoria colectivă est-europeană a anilor postbelici 684; memoria colectivă vest-europeană a anilor postbelici 683-684 amintiri chinuitoare - vezi amintiri amnezie colectivă 69-70 Andreeva, Nina 553 Andreotti, Giulio 436 Andropov, Iuri 293, 407, 409, 543, 545, 561, 593; moartea lui 554 Andrzejewski, Jerzy 190 Angola 470 ANH - vezi Agenția Națională pentru Hidrocarburi (ANH) Annan, Noel
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
UÇK) 620 Armata Republicană Irlandeză (IRA) 429-431; efectul general 431; Marșul Ucenicilor 430; revendicările 430; tentativa de asasinare a Margaretei Thatcher 497 Armata Roșie; campania de bombardare 30; eliberarea Auschwitzului 185; execuții pentru lașitate 161; exterminări În masă 31-32; ocupații postbelice de către Î 136; puterea postbelică 119; rolul În Înfrângerea lui Hitler 63; violări 34 arme balistice 231 arme nucleare; atitudinea Europei de Vest față de amplasarea Î 541; balistice 231; britanice - vezi Marea Britanie; Campania pentru Dezarmare Nucleară (CDN) 237; franceze 232
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
IRA) 429-431; efectul general 431; Marșul Ucenicilor 430; revendicările 430; tentativa de asasinare a Margaretei Thatcher 497 Armata Roșie; campania de bombardare 30; eliberarea Auschwitzului 185; execuții pentru lașitate 161; exterminări În masă 31-32; ocupații postbelice de către Î 136; puterea postbelică 119; rolul În Înfrângerea lui Hitler 63; violări 34 arme balistice 231 arme nucleare; atitudinea Europei de Vest față de amplasarea Î 541; balistice 231; britanice - vezi Marea Britanie; Campania pentru Dezarmare Nucleară (CDN) 237; franceze 232; Germania de Vest 253; Institutul
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
507, 586 Attlee, Clement 76, 87-88, 114, 123, 217, 312, 333, 338, 344-345, 666 AUE - vezi Actul Unic European (AUE) Auschwitz 175-176, 190, 733-735; copii supraviețuitori 34; procese 383 Australia 43-44, 156 Austria; corupție 244; creștin-sociali 242-243; democrație 242-244; harta postbelică a Germaniei și Austriei 64; Marea Coaliție 243; membră a Uniunii Europene 17, 654; Partidul Libertății 678-680; Partidul Popular 242, 678; prima victimă a lui Hitler 16, 61; Proporz 243-244; reacția față de imigranți 678; recunoașterea Holocaustului 740, 753; social-democrați 343
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Marea Coaliție 243; membră a Uniunii Europene 17, 654; Partidul Libertății 678-680; Partidul Popular 242, 678; prima victimă a lui Hitler 16, 61; Proporz 243-244; reacția față de imigranți 678; recunoașterea Holocaustului 740, 753; social-democrați 343; tratamentul aplicat naziștilor În perioada postbelică 61 autobuze 316 automobile 315-316; britanice 331-332; germane 330-331 avort 449 Ayer, A.J. 210 Azerbaidjan 596, 600 B Baader, Andreas 384, 432-435 baby-boom 684; efectul economic 323-325; Europa Occidentală 420-421; transformări educaționale 362-364 Bacílek, Karol 183 Badoglio, Pietro 56
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Beckett, Samuel 351-352 Beckham, David 713 Belarus; declararea independenței 600; mișcarea de independență 594 Belgia; catolici 245; companiile sectorului public 337; comunități lingvistice 648-650; evrei 733-734; harta 647; mișcare separatistă 646-651; motivele supraviețuirii 650; musulmani 676; naționaliști flamanzi 648; naționalizări postbelice 337; opoziția față de extinderea Uniunii Europene 668; partide comuniste 93; Partidul Creștin Social 245; pedepsirea colaboraționiștilor 55; pillars 245; producția de cărbune 646; prosperitate 650-651; război lingvistic 648; regiunea flamandă 646, 648; regiuni 648; scandalul Dassault-Agusta 681; separatism național 646-651
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
152-153 Biermann, Wolf 194, 526 Bierut, Boles³aw 174, 183, 289 Bil’ak, Vasil 408, 532 Birmania 258, 271 Biserica Catolică 57; amestec În politică 347-348; atacul lui Tito Împotriva Î 58; autoritatea asupra relațiilor morale și personale 347-350; În Europa postbelică 214-215; În Polonia - vezi Polonia biserici protestante 215-216 BL - vezi British Leyland (BL) Blair, Tony 501-502, 643, 665, 679, 689, 701, 715, 722; efectul invaziei americane În Irak 722-723; modelul economic - „a treia cale” 722-723 Blanco, Luis Carrero 428 bloc
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Christoph 680 Blum, Léon 87-88, 138, 207, 264, 714, 734 BMC - vezi British Motor Corporation (BMC) Bodnăraș, Emil 134 Boemia, demonstrația din Plzeò 171 Boemia-Moravia, Partidul Comunist din 137 Bohlen, Charles 109-110, 147 Bohley, Bärbel 564, 584 boli În perioada postbelică 35 Bolkestein, Frits 662, 699 Böll, Heinrich 194 bolșevism 107 bomba atomică; programul atomic 119 - vezi și arme nucleare Bonner, Elena 528 Borowski, Tadeusz 190 Bosnia-Herțegovina 583; acțiunea Europei de Vest 623; acțiunea Națiunilor Unite 622-623; acțiunea Statelor Unite 618, 623
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Libertatea Culturii (CLC) Clément, Jérôme 790 Clementis, Vlado 69, 178-179, 182 Clinton, Bill 545, 618-619, 645, 718, 722; campania Împotriva sârbilor 622 Coca-Cola, compania 209 Cohn-Bendit, Daniel 377-378, 380, 388 colaborare orizontală 52 colaboraționiști 44-50; condamnarea 54; definire 54; epurări postbelice 52-60; pedepsirea 59; tratamentul după căderea comunismului 637 colectivizare 164-165 colonialism; decolonizare 257-259; importanța 257; sfârșitul 258-259 comerț internațional, creșterea 301-302 Comisariatul de Control al SUA 50 Comisariatul General al Planului (Franța) 77 Comisia pentru Crime de Război a Națiunilor
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]