4,088 matches
-
Nimeni nu se bagă în ciorovăielile noastre care azi sînt și mîine nu-s... Și că au alte treburi mai serioase... Și e adevărat. Acum de exemplu, au probleme cu aplicarea unei noi metode la cultura napilor (rîde) Irina: Val, potolește-te! Val: Nu pot, zău, nu știu ce am că de la o vreme, rîd... rîd... rîd... Irina: (înfiorată) Cum adică de la o vreme?! Că doar dimineață nu aveai ticul ăsta?! Val: (devine atent, chinuit de atent) Care dimineață? (întrebarea sperie) Mă rog
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
fără succes) Că punem mîna pe arme... să apărăm partidul și pe cel mai uriaș... și mai sfînt fiu al neamului... Ne vom lupta pînă la moarte... pînă la ultimul...! (urlînd peste puteri) Trăiască...! Trăiască...! Securistul: (îngrozit, încearcă să-l potolească) Gata, gata... Gata! Hai liniștește-te... Costache: (revenit dintr-o transă hipnotică) Dacă vreți... eu pot să mai... Securistul: (încă speriat și cu o oarecare silă...) Nu, nu, e destul... A fost bine..., foarte bine... (pune casetofonul în sîn) Bine
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
a spus că e posibilă înlocuirea noastră în spectacol... Așa că am recunoscut că n-am fost bolnav..., că nu mi-a plăcut rolul..., dar nu din punct de vedere politic..., ci... actoricesc... prostii...; ca recompensă, m-a asigurat că o să... potolească el cazul..., că o să mă mai caute... Și m-a mai căutat... Gh. P. unu: Și-atunci de ce n-am mai plecat în Germania?! Gh. P. doi: Mi-a spus că toată chestia a căzut pentru că directorul teatrului nu și-
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Obiectiv) Apropo, ți-ai adus pamperșii? Obiectiv: (extrem de încordat) Dacă mă mai întrebi chestia asta..., o să ai de-a face cu mine... Înțelegi? (dinspre gheretă vin doi indivizi îmbrăcați în costume de bodigarzi; cei doi Obiectivul și Sursa dublă se potolesc, devin oarecum disciplinați; bodigarzii iau o poziție profesională; apoi pleacă) Sursa dublă: Hai, măi, ce te superi așa?! Obiectiv: Ai înțeles, da? * Plutonierul: (panicat, gîfîind) Bună dimineața... săru' mîna, doamnă! Dosar nr.: Huo, potolește-te! Plutonierul: Am întîrziat..., am întîrziat
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
doi Obiectivul și Sursa dublă se potolesc, devin oarecum disciplinați; bodigarzii iau o poziție profesională; apoi pleacă) Sursa dublă: Hai, măi, ce te superi așa?! Obiectiv: Ai înțeles, da? * Plutonierul: (panicat, gîfîind) Bună dimineața... săru' mîna, doamnă! Dosar nr.: Huo, potolește-te! Plutonierul: Am întîrziat..., am întîrziat. Dosar nr.: Întîrziat pe dracu'..., mai e pînă ne dă numerele de ordine..., stai liniștit. Plutonierul: (uitînd că a salutat-o pe soția Dosarului) Săru' mîna doamnă... săru' mîna... (cei doi îl privesc ca
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
sfârșitului în "Alexandru refuzând apa: "Un soare imens, fioros policandru/ rănea alburiul zenitului fiert." Poetul cosmicizează o arșiță interioară, menită să purifice lumea; soarele parcă a topit văzduhul, zămislind o nouă geografie care poartă pecetea păcatului. Dar Alexandru nu-și potolește setea și călăreții aclamă: Atunci călăreții strigară în cete,/ și stânci licărind repetară: De-acum/ noi nu mai cunoaștem nici foame, nici sete/ și nici oboseala de luptă sau drum./ Și du-ne, Stăpâne, de-acum unde vrei:/ Cu tine
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Dacă n-ar exista acești "vinovați", societatea ar trebui să-și schimbe atât realitățile cât și idealurile, ceea ce ar fi foarte dureros pentru majoritate. S-ar sparge în felul acesta stabilitatea sensurilor sub care membrii societății și-au așezat viața, potolindu-și în felul acesta noianul de întrebări ce stau să țâșnească în cazul fiecărui "posesor" de limbaj. * Muzica este un excelent mediu al trăirilor afective. O dovadă: anumite melodii interferează numai cu dispoziții afective bine determinate. (Din acest punct de
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
comentat sec spre asistentă: „Sper să n-avem tot jocuri erotice cu ardei iute“... Trei zile am pătimit; vă dați seama că ne-am luat concediu, nu puteam merge la serviciu în halul ăla; iar când i s-au mai potolit usturimile, a zis că se duce un pic până acasă... Încă mai am lucrurile lui pe undeva prin debara; și-a vândut apartamentul, și-a schimbat numărul de mobil, a plecat din oraș, din țară, cine știe? Ce să vă
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
Prima lui întrebare a fost despre progresele mele culinare; i-am arătat mândră cele peste 30 de ouă fierte în lipsa lui și aliniate frumos pe calorifer, ca să rămână calde; noroc că eu eram mai ispititoare... Vreo două ore ne-am potolit dorul de celălalt, apoi a cerut time-out pentru realimentare; o fi nimerit oul fiert imediat după ce-l condusesem la aeroport, nu știu, cert e că neatenția l-a costat scump. Trei zile n-a fost om: stătea cât era ziua
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
să-mi scoată decât mărgelele, că-l zgâriau; inițial am luat-o ca pe un moft, dar, când mă vedea cu tava, se excita teribil și performanțele sale sportive avansau brusc de la nivelul de semifond direct la maraton; se mai potolea pe la miezul nopții, când vecinii, exasperați de scârțâitul patului, începeau să ciocănească în calorifere... Într-o seară de iarnă știu că toate mi-au mers pe dos. Nu curgea apa rece, așa că ieșisem opărită de sub duș; prăjitorul de pâine scotea
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
la masa unde am ospătat așa de bine și unde d-l Mareș a vorbit așa de patriotic despre Majestatea Sa? -Crede-mă că-i om cinstit, romîn cu inimă bună și doritor de bine, am insistat crezînd că se va potoli. -Iertați-mă, părinte, dar tot nu vă cred! Că dacă l-a adus aici bulgăroiul de Anghelov, tot un fel de bulgăroi este și el. (Pentru că N. Anghel venise în Scorțeni de prin părțile Dobrogei și scria la ziarul „Marea noastră
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
fruntea ta! Ce bine se aseamănă cu a lui Eminescu! Așa, mă vezi ce mic sînt, prizărît și urît! Să fiu mai frumos... Femeile! Același regret. Cît mai multe mijloace pentru a atrage. - Mai fluieră-mi o dată «Doina», să-mi potolesc dorurile... Așa petreceam în Römische Haus. Acolo ne împrietenisem bine. Aveam răgazul să stăm de vorbă. Pe stradă nu era chip. Fugea ca mercurul în toate părțile. Orice fată îl interesa. Alerga după cunoscute și necunoscute. Le vorbea tuturor de
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
este capcana mortală din care este imposibil să scapi, decât doar dacă fugi. Poate că acesta a fost verdictul lui Yourcenar asupra unui deceniu de legături amoroase. Acum urma să înceapă o nouă etapă a vieții ei. Nomadismul îi fusese potolit temporar de un deceniu de hoinăreală. Era 1939 și izbucnea războiul. Germania a declarat război Franței pe 3 septembrie tocmai când Marguerite se întorcea din Alpii elvețieni. Marguerite era lefteră și singură, și nu avea de lucru: ce viitor ar
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
a lui Shunsuké cu frumosul și grațiosul atlet Yuichi care este homosexual. Shunsuké își dă seama pe rând că legându-se de Yuichi poate duce la îndeplinire teribila răzbunare asupra femeilor pe care o caută și prin aceasta să-și potolească durerea pricinuită de căsătoriile sale pline de amărăciune și legăturile heterosexuale distruse. Dar Yuichi devine un complice refractar în complot. Hotărârea lui Yourcenar de a scrie despre Mishima apare ca o convergență de interese de durată: vechiul ei obicei de
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
pe cei săraci, înfometați și goi, și, cugetând la aceștia, mânia lui dezarmeazăă Scena furtunii din «Regele Lear» se încunună deci cu mila nenorocitului pentru alți nenorociți și, înțelegerea durerii străine, durerea proprie se alină și se transformă. Mânia se potolește. I se prezintă gândul dreptății și al restituțiilor necesare în lume. Omul triumfă”. Iată acele memorabile cuvinte ale regelui Lear, revelatoare pentru profunda schimbare și umanizare a omului din el: „Voi, desperați și oropsiți ai sorții, Pe vremea asta unde
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
aceeași cupă, religia a vrut ca această comuniune să fie un ospăț. Hrana este necesară și pentru spirit, și pentru trup. Același organism slujește și pe unul, și pe celălalt. La un astfel de ospăț, oamenii devin un singur om, potolindu-și foamea cu o aceeași hrană, toată pentru toți [...] Din boabele de grîu și de struguri se fac aceeași pîine și același vin, tot așa cum această pîine și acest vin mistic, puse nouă pe o masă sfințită, fac să dispară
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
apoi, în cărțile sale. Când călătorește de la București cu taxiul, îi provoacă la discuții pe șoferi și, de la unii, află istorii de viață crude și pitorești, pe care le trece în carnetele sale. Așa descoperă pedagogia unui tânăr șofer care potolește gura rea a soacrei într-un mod ieșit din comun. În viața literară este stimat, criticii literari îl numesc „un clasic în viață”, scriitorii buni îi caută prietenia, unii confrați îl urăsc sincer și îl injuriază sistematic (în „Săptămâna”, de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
seamănă Parisul cu ceea ce ea își imaginase! Acest oraș imens, zgomotos, amețitor, această mulțime, acest du-te-vino fără sfîrșit de trăsuri, de șarete, de tomberoane, de calești, de cabriolete și de faetoane. Și acest vacarm care abia în noapte de se potolește, acele urlete, acele țipete ale vînzătorilor de zarzavaturi, fructe, apă, boarfe, mături, nisip. Aceste scrîșnete de căruțe care se ciocnesc, se agață între ele pe străduțele strîmte, se încîlcesc și se fac grămezi, de unde se aud înjurături, amenințări și lovituri
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
că fiecare din aceste descrieri de peisaj este asociată unuia din aceste episoade, precizați pe ce indicii vă bazați pentru a opera punerea în relație: tema descrierii, situarea temporală (momentul zilei, anotimpul), conținutul expresiv al asimilărilor metaforice. Văpaia asfințitului se potolea cu încetul, iar munții deveneau negri pe cerul roșu, întunecat. O umbră, un început de noapte cu licăriri de jăratic în spuză, pătrundea în odaie, colorînd mobilele, pereții, ungherele cu tonuri de cerneală și purpură. Oglinda căminului, răsfrîngînd zarea, părea
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
abordat în studiile lor unele din problemele sale specifice, cum sînt: teoria obiectivelor, resursele didactice, strategiile didactice și structura lecției, evaluarea (V. Bunescu, I. Cerghit, M. Giurgea, M. Ionescu, I. Jinga, I. Neacșu, I. Negreț, Eug. Noveanu, N. Oprescu, D. Potolea, Em. Păun, I. T. Radu ș.a.). Se cuvine să fie amintite aici două lucrări ale lui Cezar Bîrzea, dedicate una problemei obiectivelor (Rendre operationnels les objectifs pédagogiques, 1979) și alta problemei "învățării depline" (La pédagogie du succès, 1982), ambele apărute
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
rolul conducător al profesorului ca despre un principiu al pedagogiei noastre" (23, p. 206). O poziție similară adoptă și LUMINIȚA GHIVIRIGĂ în volumul Relația profesor-elev în perspectiva lecției moderne (1975). Această problemă a preocupat în mod deosebit și pe DAN POTOLEA care, în numeroase studii (24), a adus importante clarificări teoretice și a furnizat o serie de repere operaționale pentru ameliorarea eficienței didactice a activității profesorului. Întemeindu-se pe numeroase cercetări occidentale asupra comportamentului didactic (Ned Flanders, M. J. Dunkin și
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
clarificări teoretice și a furnizat o serie de repere operaționale pentru ameliorarea eficienței didactice a activității profesorului. Întemeindu-se pe numeroase cercetări occidentale asupra comportamentului didactic (Ned Flanders, M. J. Dunkin și B. I. Biddle, N. L. Gage, N. Bennet ș.a.), Dan Potolea a efectuat o serie de investigații asupra celor mai importante tipuri de relații profesor-elevi (de comunicare, socio-afective și de conducere), formulînd ideea că unul din cele mai relevante criterii pentru definirea și ordonarea strategiilor didactice îl constituie gradul de dirijare
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
de pedagogie", nr. 5, 1961; e. N. APOSTOLESCU, "Legitatea în pedagogie", în Fundamenta paedagogiae, sub red. D. TODORAN și G. VĂIDEANU, coord. P. APOSTOL, vol. II, E.D.P., București, 1970. La discuțiile asupra legității în pedagogie au participat și V. Bunescu, Dan Potolea, I. Gh. Stanciu ș.a. 4. I. GH. STANCIU, V. NICOLESCU, N. SACALIȘ, Antologia pedagogiei americane contemporane, E.D.P., București, 1971. 5. STANCIU STOIAN și P. POPESCU NEVEANU (sub red.), Modernizarea învățămîntului la clasele I-IV, E.D.P., București, 1968; TRAIAN POP (sub
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Învățămînt frontal, învățămînt individual, învățămînt pe grupe, E.D.P., București, 1981. 23. A. DANCSULY, "Relația profesor elev în perspectiva unei educații moderne", în vol. A. DANCSULY și D. SALADE (sub red.), Educație și contemporaneitate, Editura Dacia, Cluj, 1972. 24. Cf. DAN POTOLEA, a) Explicația și predicția comportamentului didactic al profesorului, "Revista de pedagogie", 4/1979; b) Stilurile pedagogice dimensiuni structurale și incidența cu procesul de învățare la elevi, "Revista de pedagogie", 12/1987; c) "Stilurile educațianale", în vol. Probleme fundamentale ale pedagogiei
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
262 POLITZER, G., 220 PONI, P., 67, 276 POP, TR., 250, 262, 292 POPEANGĂ, V., 261, 276, 277, 294 POPESCU, P., 254, 292, 293 POPESCU, V., 262 POPESCU-NEVEANU, P., 250, 251, 292 POPESCU-TEIUȘAN, I., 261, 279, 294 POSESCU, AL., 288 POTOLEA, D., 254, 255, 292, 293 PREDESCU, A., 291 PROST, A., 290 PROTOPOPESCU, L., 294 PUFAN, C., 262 PUȘCARIU, S., 70 PUȘCAȘU, P., 261 R RADICE, L.,116 RADU, I., 262 RADU, I. T., 253, 254, 294 RADU, M., 285 RADU
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]