4,621 matches
-
obicei un debit foarte mic (se poate trece pe bolovăni), dar se transformă în viitura deseori după ploi. Floră e tipică Subcarpaților. Satul arată vară că o grădină enormă, fiind acoperit total de verdeață. Păduri de fag, arin și mesteacăn predomina înconjurând satul din toate părțile. Livezile de pruni ocupă majoritatea zonelor neîmpădurite. Iepuri,căprioare,porci mistreți,lupi și chiar urși sunt prezenți în zona satului. Ciobănii și chiar locuitorii raportează constant întâlniri cu urși: în 2001 un copil a fost
Comuna Bezdead, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301154_a_302483]
-
vor să zidească o "mănăstire". Într-o carte de întărire a lui Șerban Cantacuzino Voievod, din 1687, se spune însă, "schitul" de la Vîlcana, iar în hrisoavele domnești de acordare de milă, începând cu cel din 1693, "mănăstioara" dar, mai departe predomină numele de schit. Ctitorul acestui schit este Bunea Gradișteanu, care fugind de frica turcilor veniți să-l ajute pe Constantin Basarab, varul lui Matei Basarab, sa ia domnia, s-a retras în aceste locuri. Făgăduind că de va scăpa cu
Comuna Brănești, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301155_a_302484]
-
astfel: Pădurile, pășunile și fânețele ocupă o suprafață de 4160 ha și reprezintă circa 67% din totalul suprafeței administrativ-teritoriale a comunei. Islazul ocupă o suprafață de circa 220 ha. Cea mai importantă resursă a solului este fondul forestier, în care predomina pădurile de foioase, specii predominanțe: fagul și stejarul. Încă din trecut, locuitorii de pe valea Cricovului Dulce aveau în preocuparea lor exploatarea subsolului, acesta fiind bogat în zăcăminte de petrol și sare. De asemenea se exploatează nisipul, în special de pe valea
Comuna I.L. Caragiale, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301173_a_302502]
-
dealuri și înconjurată de pădure, comuna Paușești-Măglași se încadrează în specificul climei temperat-continentale temperatura medie anuală fiind de +10 grade Celsius. Formele de relief și condițiile pedoclimatice existente pe teritoriul comunei au favorizat dezvoltarea unei vegetații bogate. Pe unele platouri predomina gorunul în amestec cu alte specii de foioase: frasin, arțar, carpen, tei, plop, măr și păr pădureț și, izolat câte un fag bătrân. Din floră pajiștilor amintim: paisca, rogozul, trifoiul, păpădia etc. Dintre animalele sălbatice cel mai reprezentativ a fost
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
în etajul gorunului, care ocupă cea mai mare parte din suprafața împădurita. Speciile cele mai frecvente sunt: gorunul, carpenul, pluta sau plopul cenușiu, fagul, șovarul, păiușul, cucuta de pădure etc. În lunca Ialomiței și ale pâraielor întâlnim zăvoaie în care predomina speciile de anin, plop alb, plop negru, salcie și rachița. Cu secole în urmă pădurile acopereau peste 70% din suprafața regiunii, defrișările care s-au produs în ultimul secol, făcând loc pajiștilor și terenurilor de cultură. Pădurile care acoperă încă
Comuna Vulcana-Pandele, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301200_a_302529]
-
îndiguite cu diguri de 3-5 metri.În plus faptul că de câțiva ani curge într-un canal gură de vărsare înmâlită permițând o deversare ușoară în Siret. Covorul vegetal este diversificat pe teritoriul localității; se întâlnesc plante aparținând provinciei est-europene, predominând elementele caracteristice stepei și silvostepei. Diferențierile covorului erbaceu de la un loc la altul sunt impuse de condițiile de sol, de ape, de terasă, lunca și dune de nisip. În zona luncii pe un sol aluvial și cu o pânză freatică
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
suprafață apar porțiuni cu vegetație hidrofila. În porțiunile mai înalte ăla luncii apar pădurile din quernicee(Arhipoaia, Huzum). În ultimii 25 de ani s-a plantat mai mult plop canadian pentru a reîmpăduri lunca Șiretului. În zona dunelor de nisip predomina salcâmul, arbore care este aclimatizat de acum 115 ani, dar găsesc și stejari sau pini. În ultimul timp, floră este în scădere întrucât cea mai mare parte a terenurilor au fost transformate de om în terenuri de cultură. Pe teritoriul
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
Podgoria Ivești este amplasată în Câmpia Tecuciului, între paralele de 45°31-45°52, latitudine nordică și meridianele de 27°31-27°34, longitudine estică. Administrativ, centrele viticole ale podgoriei Ivești aparțin județului Galați. Substratul litologic diferă în funcție de centrul viticol: la Ivești predomina nisipurile eoliene holocene, la Tecuci depozitele de loess și nisipurile eoliene din holocenul inferior, iar la Corod loessul și depozitele loesoide levantine, respectiv pleistocene. Tipurile de sol: psamosoluri la Ivești; cernoziomuri cambice și psamosoluri la Tecuci; cernoziomuri cambice la Corod
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
iarna dinspre nord-est, caracteristic fiind Crivățul. Temperatura medie anuală este de 10,5-11 °C precipitațiile medii însumează 450-500 mm/an. Nebulozitatea este redusă în timpul verii, cu o medie de de peste 125 zile senine în timpul anului. Structura geologică aparține depozitelor cuaternare, predominând loessul. În ce privește flora și fauna, acestea sunt caracteristice stepei. Vegetația este predominant erbacee, predominând graminaceele leguminoasele și rozaceele, în vreme ce fauna este cea caracteristică celei de câmpie, cu mamifere, păsări și insecte specifice. Rețeaua hidrografică este formată de pânza freatică ce
Amara () [Corola-website/Science/301228_a_302557]
-
precipitațiile medii însumează 450-500 mm/an. Nebulozitatea este redusă în timpul verii, cu o medie de de peste 125 zile senine în timpul anului. Structura geologică aparține depozitelor cuaternare, predominând loessul. În ce privește flora și fauna, acestea sunt caracteristice stepei. Vegetația este predominant erbacee, predominând graminaceele leguminoasele și rozaceele, în vreme ce fauna este cea caracteristică celei de câmpie, cu mamifere, păsări și insecte specifice. Rețeaua hidrografică este formată de pânza freatică ce dă naștere unor izvoare subterane sau de suprafață care alimentează continuu lacul Amara. Lacul
Amara () [Corola-website/Science/301228_a_302557]
-
coloane de formă cilindrică cu arcade de susținere. Deasupra ușii de intrare, pe zid, este pictată icoana Sfântului Dimitrie. Catapeteasma este construită cu stâlpi susținători, din lemn, cu ornamentații florale aplicate pe ea. Icoanele sunt mobile, pictate în stil neobizantin, predominând culoarea albastru și bronz, și au câteva răni cauzate de evenimentele războiului.Candelabrul din naos este bogat ornamentat. A fost reparată în anul 1946, după ce un obuz a retezat turla bisericii în timpul războiului, și din nou în 1958. Se mai
Banu, Iași () [Corola-website/Science/301257_a_302586]
-
zahăr, porumbul, grâul și floarea soarelui. O bună parte din terenurile comunei sunt pășuni folosite pentru creșterea vacilor și a oilor. Pe dealul Șcheii există o pădure de foioase alcătuită de fagi, ulmi, frasini, stejari și carpeni.În lunca Șiretului predomina rachița, plopul și sângerul. Arbuștii sunt adesea representați de tufe de mure sălbatice și șoc. Solul este acoperit de cucuta și feriga. Meandrele nefolosite ale cursului Șiretului formează smârcuri și bălti pline de păpuriș și de trestie. La începutul primăverii
Comuna Alexandru I. Cuza, Iași () [Corola-website/Science/301255_a_302584]
-
calde. Temperatura medie anuală este de 9,6 °C, iar media precipitațiilor anuale nu depășește 475 ml. Fondul funciar este de 3900 ha și cuprinde teren agricol, pășuni, fânețe și păduri (100 ha). Satul este înconjurat de pădure, în care predomină stejarul și pinul, dar mai sunt și zone cu salcâmi, nuci și peri sălbatici. O parte din pădurea inițială a fost defrișată începând cu secolul al XVII-lea, pentru a se construi actualul sat. În preajma gospodăriilor sunt mulți tei, nuci
Comuna Aroneanu, Iași () [Corola-website/Science/301256_a_302585]
-
la 2,5 km. Energia reliefului- adica adâncimea văilor principale- este modestă : 100-110 m în partea de nord-vest a comunei, 210 m spre marginea nordică , numai 135 m spre marginea de sud-est. În partea de nord-vest și centrală a comunei predomina dealurile-platou , de origine structurală și eroziva, unde față reliefului aproape corespunde cu inclinarea spre sud-sud-est a straturilor geologice, iar întinderile cu aspect de platou se întâlnesc peste tot pe marile înălțimi, având lățimi de 400 până la 110 m (pe culmea
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
1890. Că și în Răchiteni, o dovadă a prezentei coloniilor de transilvăneni, venite în zona văii Șiretului în secolele XVIII-XIX, reiese din religia (satul în întregime romano-catolic) și numele locuitorilor (Matasel, Gherca, Doboș, Antal, Țiba, Mart, Iacob, Matees, Mihaes, Blaj predominând). De-a lungul timpului, sătul a mai avut și denumirile: Satu Nou (la început), Sturza (din cauza așezării pe moșiile boierului Sturza), I.C. Frimu. În ultimii ani singurul eveniment important a fost numirea în funcția de decan a prof. Isidor Chinez
Izvoarele, Iași () [Corola-website/Science/301287_a_302616]
-
boieri, iar numele ei e păstrat de la unul dintre aceștia - Baluș. Ea e situată în partea de sud-est a satului și e mai mică decât cealaltă. Ea a fost cumpărată de cetățenii satelor Mogoșești, Hălăucești, Luncași și Muncelu de Sus. Predomina fagul, stejarul și salcâmul. În ambele păduri găsim animale că: țapul, capră (căpriorul), veverița, șoarecul de pădure, viezurele, vulpea, ariciul, etc. Păsări: uliul, gaița, graurul, mierla, sturzul, cucul, pupăza și alte specii de păsări mici. Din documente reise că la
Muncelu de Sus, Iași () [Corola-website/Science/301297_a_302626]
-
duce spre sud-vest la Holboca și Iași (unde se termină în DN28). Prin comună trece și calea ferata Iași-Chișinău, pe care este deservita de stația-punct de trecere a frontierei Ungheni. Relieful comunei este format din dealuri și o câmpie, ce predomina. Pe dealuri sunt situate satele Mânzătești și Coadă Stâncii, iar în lunca Jijiei și a Prutului localitățile Bosia și Ungheni. Solul este format din aluviuni de natură argilo-nisipoasă, la șes, si argilo-calcaroasă, în majoritate lutos, pe dealuri. Caracteristicile solului sunt
Comuna Ungheni, Iași () [Corola-website/Science/301318_a_302647]
-
sate agrare. Formulările de definiții, oricât ar fi de dificile, ne obligă să avem în vedere că satul are o seamă de caracteristici și funționalități care îi dau o notă specifică aparte. Astfel, satul, ca formă de așezare umană, unde predomină activitățiile economice, legate de agricultură, este privit, totodată și ca o categorie social-teritorială complexă. Defapt îl putem privi și prezenta ca o dublă realitate teritorială: atât prin locul de concentrare a locuințelor (vatra), cât și prin locul de muncă (moșia
Moșnița Veche, Timiș () [Corola-website/Science/301378_a_302707]
-
stiințifică formulate de valoroși cercetători în demoniu, "agricultura itinerantă" însăși afost precedată de forme discrete de teritorializare, a unor comunități genealogice mai restrănse în funcție de condițiile geografice. Astfel, germenii satelor pastorale ar fi fost sălașele și conacele, în câmpie ar fi predominat cătunele și odăile, în timp ce zonelor montane și celor pomi-viticole le-ar fi fost caracteristice crângurile, respectiv conacele și pivnițele de vin, acestea din urmă rămânând după formarea satelor asezări sezoniere, satelite vetrei satului. În urma unui îndelungat proces de generalizare a
Moșnița Veche, Timiș () [Corola-website/Science/301378_a_302707]
-
Bătrân spunea: „În nici una dintre lucrările sale Natura nu și-a arătat originalitatea mai mult decât în cazul insectelor”. Insectele pot fi găsite în aproape toate mediile, deși numărul de specii care s-au adaptat la viața în ocean, unde predomină crustaceele, este destul de mic. Partea Exoptherigota a Neopterei este uneori divizată în Orthopteroida (cerci prezent) și Hemipteroida (cerci absent), denumite de altfel și Exopterygota inferioară și Exopterygota superioară. Știința care se ocupă cu studiul insectelor poartă denumirea de entomologie. Există
Insectă () [Corola-website/Science/300051_a_301380]
-
parte, printre alții, tânărul Gerry Mulligan și Lee Konitz și obține un contract cu casa de discuri "Capitol Records". Astfel apare în 1950 albumul ""Birth Of The Cool"", cu muzică înregistrată în studio, care dă numele stilului ce avea să predomine în jazz pentru următorii cinci ani. Davis devine un "star" al noii generații de muzicieni de jazz, este sărbătorit la festivalul din Paris (1949) și apare în concerte alături de cele mai cunoscute personalități, ca Sarah Vaughan, Art Blakey, Charles Mingus
Miles Davis () [Corola-website/Science/300155_a_301484]
-
grade celsius.Temperaturile mai scăzute de-a lungul Târnavei Mici sunt datorate staționării maselor de aer mai rece care determină prin presiune o suprarăcire. Acest fenomen conduce la apariția frecventă a ceții în lunca Târnavei, în vreme ce pe versanții deasupra luncii predomină cerul senin. Cantitățile de precipitații căzute în timpul anului ajung la o cantitate anuală medie de 600 mm. Când precipitațiile scad sub 450 mm, anii sunt secetoși, dar în decursul vremii s-au consemnat și ani ploioși, cu precipitații ridicate la
Sâncel, Alba () [Corola-website/Science/300272_a_301601]
-
energie (ATP), lucru extrem de important în ficat, iar pe de altă parte, acumularea în organism a unor compuși, cum ar fi: aciul lactic, acidul piruvic, acidul carbonic (acumulat datorită slabei irigări a țesuturilor când încă se consuma O). Acidul carbonic predomină intracelular, unde și determină modificări importante ale pH-ului, deoarece aici anhidraza carbonică este mai concentrată. Aceste alterări inițiale conduc apoi la: Tulburările metabolice coexistă cu cele hemodinamice, pe care le agravează și de care sunt agravate. Ele sunt variabile
Șoc (medicină) () [Corola-website/Science/301543_a_302872]
-
pantofi la cele tinere. Bărbații poartă opinci, cioareci (pantaloni țărănești de lînă, de pănură sau de dimie), cămașă albă, spăcelul negru și clopul de paie. Partea răsăriteana a satului, numită Mocira, dinspre râul Sălaj, este cultivată cu fânețe și cereale, predominând grâul, porumbul și alte păioase. Partea apuseană, care poartă numele Tăul, este cultivată în general cu fânețe. Atât Tăul cât și Mocira au o valoare deosebită deoarece pe aceste terenuri crește în sălbăticie laleaua pestriță ("Fritillaria meleagris"), în denumirea localnicilor
Rodina, Maramureș () [Corola-website/Science/301587_a_302916]
-
trage de la faptul că acest vânt pătrundea în locuințele oamenilor prin coșurile de fum. Baltarețul care bate dinspre miazăzi, respectiv dinspre Marea Mediterană, suflă mai frecvent în anotimpul cald. Cosava, dar mai ales Baltarețul, sunt vânturi care aduc ploi. În zona predomină solul brun-roșcat, sol specific condițiilor pedogenetice existente aici. Solurile brun-roșcat suferă uneori de exces de umiditate primăvara, alteori de seceta (iulie-august). Ele trebuiesc bine aerisite și arate adânc. Numai la o umiditate potrivită ele reacționează bine la fertilizări organice și
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]