6,389 matches
-
Iorga [...] și imediat, la pagina 5, afli că: [...]" și discursul continuă în același registru comic-absurd, în care reconstrucția unei realități atipice, prin neverosimilul său, deconspiră flagrant erorile raționamentului advers. 4. În sfârșit, un alt mobil colateral al disputei și, totodată, pretext ofensiv, pentru Arghezi, ține de percepția personalității plurivalente a lui Iorga și va constitui una din principalele surse ale argumentației ad hominem; din această perspectivă, vanitatea e o trăsătură de caracter pe care polemistul o va denunța indirect uzând, în
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
nucleu de scriitori: s-a lepădat de toți, îndată ce și-a dat seama că nu lucrează cu cârdul de slugi, ci cu niște tovarăși respectuoși însă demni". Menținându-se în limitele referențialității, polemistul face, din prezentarea multiplei culpe a adversarului, pretextul atacului necenzurat prin instalarea în spațiul ficțional, unde discursul hiperbolic amplifică tensiunea expunerii pregătind finalul: "Domnul Iorga suferă de un ciocoism profund dezagreabil, iritat de o permanentă secreție de venin coroziv, și care destrăbălând credințele, ambianța, dezgustând devotamentele, îi chinuiește
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
ar afla în postura celui care pășește pe nisipuri mișcătoare, pentru că traiectoria discursului este adeseori imprevizibilă, fictivul invadează spațiul referențial și invers, iar jocul sensurilor face dificilă orientarea. Considerăm însă, cu certitudine, că dincolo de mereu invocata agresivitate, obiect de cercetare, pretext de contestare, mobil pentru studiul imaginarului colectiv al românilor, dimensiune recuperată și ideologizată de pamfletari-pastișori ș.a.m.d. discursul publicistic arghezian ne propune totuși cea mai tulburător-delectantă miză intelectuală: umorul. În această dimensiune, cea a humorului, spiritul revoltatului capătă libertate
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
legături culturale. Calea instaurării dominației habsburgice În Transilvania a fost determinată de evenimentele care au urmat Înfrângerii turcilor la Viena. Odată ajuns stăpân În Ungaria Imperiul Habsburgic se Îndreaptă spre Transilvania. Imperiul alternează tratativele cu presiunea militară. Armata pătrunde, sub pretextul pericolului turcesc, tot mai adânc În țară. Prin tratatul de la Blaj (27 oct.1687), Principatul este obligat să accepte armata imperială. Imperialii impun Însă la Sibiu În 1688 reprezentanților stărilor privilegiate renunțarea la suzeranitatea otomană și acceptarea protecției imperiale. La
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
faună, floră, obiceiuri, cartiere vechi, străfunduri marine. Odată cu anxietatea condamnării, crește furoarea documentară. Îndată ce se desprinde de pereții grotei, imaginea primitivă e legată de os, fildeș, corn, piele de animal, materiale ce se obțin prin ucidere. Mai mult decât suport, pretext sau contrast, cadavrul a fost substanță, materia primă a muncii de doliu. Primul nostru obiect de artă: mumia egipteană, cadavrul făcut operă; prima noastră pânză: giulgiul pictat al copților. Primul nostru conservator: îmbălsămătorul. Prima piesă "art deco", recipientul pentru rămășițe
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
mărturisească pe Dumnezeu, Care este cauza a tot binele și dacă nu va vrea să-I aducă cuvenita cinstire?” (Eusebiu de Cezareea, Viața lui Constantin cel Mare, cartea II, 3, în PSB., vol. 14, p. 103) footnote>, grăbindu-se, sub pretextul unei învățături fără de lege și fără de Dumnezeu, spre cea mai adâncă prăpastie a pierzaniei”. Iată ce amarnică istorie ne dau ereticii!” (Eusebiu de Cezareea, Istoria bisericească, cartea a cincea, XXVIII, 16-19, în PSB, vol. 13, p. 222 223) „Constantin Biruitorul
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
vol. Omilii la săracul Lazăr. Despre soartă și Providență..., p. 177) ,, Dar, dacă se întâmplă să fie vreunul mai slab, să fugă din tovărășia lor și să se ferească de a intra în vorbă cu ei, ca nu cumva, sub pretextul prieteniei, să se nască pricina lipsei de evlavie”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Despre necunoașterea lui Dumnezeu, cuvântarea II, p. 57) ,, Dacă medicul ajunge la bolnav îi este adesea de folos atât bolnavului, cât și medicului însuși. În schimb, dacă
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
revendicările naționale maghiare; o aspirațiilor de emancipare ale românilor. -După victoria de la Viena (1688-1699), principatul Transilvaniei a trecut sub stăpânirea austriacă. o deși reprezentau 60% din populație românii erau considerați „națiune tolerată” iar maghiarii, sașii și secuii națiuni privilegiate, sub pretextul întâietății celor 3 națiuni privilegiate pe pământul Transilvaniei; -Unirea clerului catolic și a românilor ortodocși cu Biserica Catolică (greco catolici), realizată de casa de Habsburg (1699-1701), afecta ordinea tradițională iar acceptarea originii romane a românilor ar fi conferit românilor o
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
aflau sub controlul comuniștilor. o în 1947 au fost desființate partidele politice istorice PNȚ și PNL, fruntașii acestora fiind arestați, judecați și condamnați la ani grei de închisoare: în iulie 1947 a fost organizată diversiunea de la Tămădău ce a reprezentat pretextul interzicerii PNȚ; încercarea eșuată de a părăsi țara a unor lideri PNȚ, în scopul informării Occidentului despre adevărata stare de lucruri din țară, a fost urmată de arestarea întregii conduceri a partidului: Iuliu Marin a fost condamnat la închisoare și
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
recunoscând suzeranitatea sultanului. 3) Lupta împotriva Poloniei. -După moartea lui Cazimir al IV-lea, relațiile cu Polonia s-au deteriorat, noul rege Ioan Albert, dorind să-l înlăture pe Ștefan de la tron, pentru a-l aduce pe fratele său. -sub pretextul eliberării Chiliei și Cetății Albe, Ioan Albert a intrat cu oastea în Moldova, fiind somat de Ștefan să ocolească Suceava (a refuzat). o la 26 octombrie 1497, a avut loc bătălia de la Codrii Cosminului - între armatele moldovene și cele poloneze
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
un scaun Episcopal; -aflat în Transilvania Mihai a hotărât să intre cu oastea în Moldova pentru a realiza unitatea celor trei Țări Românești -în mai 1600 Mihai a cucerit Moldova și l-a înlăturat de la tron pe Ieremia Movilă (sub pretextul alianței acestuia cu turcii și tătarii); -la 17/27 mai 1600 Mihai Viteazul se intitula „domn al Țării Românești, Ardealului și Moldovei”. -Împăratul Rudolf al II-lea l-a recunoscut pe Mihai domn al Țării Românești, Moldovei și guvernator al
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
de ostași), fiind tratată ca un stat învins și obligată să plătească o despăgubire de război în valoare de 300 milioane de dolari (alimente, materii prime, echipament industrial etc). a stabilit ca trupele Armatei Sovietice să rămână în țară sub pretextul asigurării „liniilor de comunicație cu zona de ocupație sovietică din Austria”; singurul câștig a fost anularea Dictatului de la Viena și reintegrarea părții de Nord-Vest a Transilvaniei în granițele naționale. -Prezența tupelor sovietice pe teritoriul România (situație care s-a prelungit
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
Irlandei să i se acorde o largă autonomie (cheia de boltă a politicii interne Home Rule a liberalului Gladstone) și la acordarea votului universal: We women are not made for governing, nota ea în Jurnal. Periodic, găsea tot felul de pretexte pentru a nu participa nici măcar la deschiderea Parlamentului**********, obligîndu-l pe medicul ei personal, Sir William Jenner**, un reputat clinician, să semneze buletine medicale false. Timp de aproape zece ani după moartea lui Albert, camerele pe care acesta le ocupase au
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
de la Sankt Petersburg, au apreciat că se ivise momentul favorabil, îndelung așteptat, de a controla nu numai Marea Neagră (definită mai tîrziu drept un "lac rusesc"), dar, prin Bosfor și Dardanele, chiar Marea Mediterană, o veche aspirație a lui Petru cel Mare. Pretextul, desigur, a fost altul: protejarea drept-credincioșilor ortodocși slavi din Balcani și de la Locurile Sfinte din Palestina. Aceasta leza profund interesele Marii Britanii din zonă, permanent interesată să-și mențină controlul asupra Mediteranei Orientale pentru a proteja "drumul Indiilor" prin Orientul Mijlociu. Napoleon
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
angajează să satisfacă cererea părții române de unire a Transilvaniei cu Vechiul Regat. Din păcate, la Conferința de Pace de la Paris din luna iunie 1919, Puterile Antantei vor declara nule convențiile stabilite cu România în 1916 privind reîntregirea țării, sub pretextul că în 1918 România a încheiat armistițiul cu Austro-Ungaria, Germania, Turcia și Bulgaria, întărit prin Tratatul de pace de la București cu Puterile Centrale, semnat în același an de guvernul Marghiloman. 1917: Guvernul Ion I. C. Brătianu contractează cu Bank of England
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
și mai exact aceleași pe care le satisfac poeții bucurându-ne în reprezentații, și că partea din noi care în mod firesc este cea mai bună, nefiind suficient întărită de rațiune și obișnuință, își slăbește supravegherea acestei părți plângăcioase, sub pretextul că sunt înfățișate în spectacol nenorocirile altora și că nu-i nimic rușinos să aplauzi și să compătimești pe cel ce-și zice om de bine și care varsă lacrimi când nu se cuvine, că dimpotrivă, crede că din asta
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
fie din dificultatea execuției pentru a le reda întocmai, fie din oroarea subiectelor reprezentate...Însă, imaginându-ne, odată ce am evitat aceste defecte, câte acțiuni importante există pe care spectatorul ar vrea să le vadă, și care i se refuză sub pretextul regulilor, pentru a nu le înlocui decât prin povestiri insipide, în comparație cu acțiunile înseși..." Cât despre Marivaux (1688-1763), în Insula Rațiunii (L'Ile de la Raison, 1727), își bate vesel joc de tragedie căreia îi denunță neverosimilul permanent prin intermediul cuvintelor lui Blectrue
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
cetățeanului. În cea de-a doua jumătate a secolului, mai mulți autori creează drame istorice cărora le dau o turnură hotărât politică. Collé, în Partida de vânătoare a lui Henric IV (La Partie de chasse de Henri IV, 1762), sub pretextul că voia să celebreze înțelepciunea legendară a bunului rege Henric, denunță, chiar prin asta, regalitatea absolută a lui Ludovic XV. Louis-Sébastien Mercier, care va ședea, douăzeci de ani mai târziu, la Convenție, alături de Girondini, atacă indirect monarhia de drept divin
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
eseu despre estetică scris în 1766, Filoctet și Trahinienele lui Sofocle, el face elogiul tragicilor greci care nu au șovăit să arate personaje care suferă în trupul lor, care jelesc, gem și strigă, atunci când durerea devine intolerabilă, în timp ce francezii, sub pretextul bunei cuviințe, au golit scena de spectacolul suferinței fizice. "Este de remarcat că printre puținele tragedii antice care ne-au parvenit, se află două piese unde durerea trupească intră în mare parte în suferința care îl lovește pe eroul îndurerat
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
dificultățile întâlnite din cauza actorilor în punerea în practică a reformei. Subiectul piesei este spectacolul pe care îl pune în scenă "remarcabila subretă" în casa stăpânului său Pantalone. Când distribuie rolurile, actorii, preferând să improvizeze, refuză să-și învețe textul, sub pretextul că este prea greu, și că joacă roluri care nu li se potrivesc. Fiecare pretinde un rol conform caracterului său, după exemplul comedianților dell'arte care toată viața încarnează un singur tip. În piesa aceasta, care capătă aspectul unei comedii
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
greu, pentru că Parisul este salonul Europei și îi dă tonul; dar spun că aceste unități nu sunt deloc necesare la producerea emoției profunde și la veritabilul efect dramatic." În Prefața la Cromwell, Hugo constată și el că, deși construite sub pretextul verosimilului, aceste două unități generează deseori situații neverosimile. Ce poate fi mai neverosimil și mai absurd în realitate, decât acest vestibul, acest peristil, această anticameră, loc banal în care tragediile noastre au complezența de a veni să se desfășoare, în
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
rezolvând prin experiență chestiunile de criminalitate, nu înseamnă asta să fim lucrătorii cei mai utili și cei mai morali ai genului uman? De aceea s-a indignat adesea în fața nedreptății acuzației contemporanilor săi ce-i taxau opera de imoralitate sub pretextul că zugrăvește acolo viciul. Dacă se străduiește să descrie mizeria și nebunia umană sub toate formele sale, o face în scopul moral de a descoperi cauzele răului social, cu speranța de a le eradica. În Prefața la Cârciuma (L'Assommoir
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
ai de o parte un monstru, și de cealaltă un înger; să bați din aripi în cer, și să mai visezi în timp ce te scufunzi în pământ: nimic nu este mai antiștiințific, nimic nu duce mai mult la toate erorile, sub pretextul că te îndrepți către adevăr." (Autorii noștri dramatici) Zola critică și falsitatea dramei istorice lipsită în totalitate de realism El deploră faptul că istoria, față de care autorii dramatici își iau multă libertate, nu se desfășoară aici decât în chip de
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
mobile (...) Spectatorul (....) se va abandona în întregime voinței poetului și va vedea după cum îi este sufletul figuri teribile și încântătoare și ținuturi de ficțiune în care nimeni în afară de el nu va pătrunde: teatrul va fi ceea ce trebuie să fie, un pretext pentru visare." Simboliștii suprimă orice fel de decor construit păstrând numai câteva tapiserii sau pânze pictate. Aurélien Lugné-Poe (1869-1940), fondator, împreună cu Camille Mauclair (1872-1945)12, al Teatrului Operei (le Théâtre de l'Oeuvre) unde sunt create dramele simboliste, face apel
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
scenă, dramaturgii suprarealiști, ca și moștenitorii lor, Ionesco, Adamov, Weingarten, Arrabal nu vor să le dea pieselor lor o atmosferă onirică, asemănătoare celei în care se scaldă teatrul simbolist. "Să nu fie îngrămădit pe platou un talmeș-balmeș de vise sub pretextul amăgitor că este vorba de un vis, că trebuie "să visăm", notează Romain Weingarten în didascaliile inaugurale la Alice dans les jardins du Luxembourg (Alice în grădina Luxemburg, 1970). Visul nu se anunță printr-o pancartă: Vis. Ceea ce caracterizează visul
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]