4,547 matches
-
cu urechile prea lungi, Înfățișat ca bunul și resemnatul patruped favorit al lui Buffon. (Am cunoscut prin 1930, În casa unui prieten locuind la Chitila - cu nevasta lui așa de bună gospodină, cu fetele lui atât de frumoase și cu priceperea și dragostea lor de a-și ospăta musafirii -, pe un fiu natural al lui Ferdinand, guard silvic, În uniformă impecabilă, pe domeniul lui Bibescu de la Mogoșoaia. Era o reproducere fidelă a lealului rege În toată amănunțimea lui, la fizic și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Beldie, ar prezenta, de asemenea, același deo sebit interes. Dar să sperăm că aceste Începuturi vor fi preludiul unei tot mai largi și tot mai desăvârșite popularizări a filozofiei În literatura românească. știm că dl Beldie, editorul Cărților Galbene, are pricepere În acest sens și credem că, atunci când Împrejurările vor fi mai prielnice, d-sa va aduce servicii litera turei noastre, Întreprinzând o popularizare a culturei În general și a filozofiei În special.“ Dumitru Ioanițescu, În „Momente culturale după război. Colec
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
mei. Vorbesc cu mare greutate, deja cred că am febră, le povestesc poticnit, cum nimeresc, în câteva cuvinte, cele întâmplate, cum am căzut la săniuș și m-am lovit. Tata este prieten cu un doctor de copii în a cărui pricepere au totală încredere și el, și mama, doctorul Domide Tomescu, mereu apelează la el când se îmbolnăvește unul dintre noi. La fel și acum: își pune repede pantalonii, o haină, paltonul și fuge acasă la doctor. Practic, îl ia din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
-Dacă despre asta e vorba, totul e sub control, tovarășe prim, așteptam doar semnalul, sunt pregătit, în douășpatru de ore îi ridic pe toți treizeci și-i pun pe cefere, să trăiți! a rostit Fanache cu toată gura, satisfăcut de priceperea sa la acest capitol și cumva excitat de operațiunea în sine care se prefigura: nimic nu-i făcea o plăcere mai mare decât să aresteze oameni, să-i vadă umilindu-se în fața lui și el să treacă prin fața lor atotputernic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
provocatori, dacă și anticarul face parte din categoria asta ? -Ce anume preferați? Spuneți-mi niște titluri, cine știe, poate le găsim! Tata l-a măsurat pe anticar și i s-a părut că n-are de ce să-și facă temeri: priceperea lui la oameni îi dicta că poate să aibă încredere în acesta. Așa că a zis: -Ei, pe vremuri citeam și Dialogurile lui Platon, și Toma d’Aquino... -Dar literatură, literatură propriu-zisă? Tata a luat întrebările aparent inofensive ale anticarului drept
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
bani puțini și mult de lucru“, e pe cale să se transforme într-o prosperă afacere cu hârtie igienică. Patronul, un om admirat de toată lumea pentru talentul de a nu-și plăti niciodată lucrătorii în ziua de leafă, dar și pentru priceperea de a-i ameți cu vorbe mari, își cheamă în birou apropiații și li se adresează, privindu-i provocator în ochi: mă, suntem noi mai proști ca alții? La o astfel de întrebare ce conținea și răspunsul ar exista o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
Bucovinei, în condițiile cunoscute din 1940, l-au marcat profund pentru toată viața. Așa se explică rapiditatea cu care a acționat pentru reactivarea Societății pentru Cultură și Literatura Română în Bucovina și generozitatea cu care și-a jertfit toată energia, priceperea și tot prestigiul acumulat în zeci de ani de activitate în sprijinirea total dezinteresata a acestei prestigioase organizații cu merite atât de însemnate în trecutul Bucovinei. A fost fondatorul revistei „Septentrion”, fiind autorul programului revistei din primul număr apărut în
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93285]
-
combativă, care știe cît valorează o armă și cît valorează unitatea unui popor. Ajungem, astfel, În miezul problemei care ne privește acum. Avem deja dreptul, ba chiar obligația de a fi, Înainte de orice, medici revoluționari, care, adică, Își pun Întreaga pricepere În slujba revoluției și a poporului. Apoi ne Întoarcem la Întrebările anterioare: Cum se poate lucra, de fapt, pentru bunăstarea socială? Cum se Împacă efortul individual cu nevoile societății? Trebuie să ne amintim din nou cum era viața noastră, ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
fi. O cură de iertare, de uitare și de înțelegere. L’erreur est de croire qu’il faut faire quelque chose dans cette vie!Nimic. Nu e nevoie de nimic. În această lume relativă e ne cesară doar o anumită pricepere în dozarea relațiilor x/z, y/z din care e compusă viața noastră. Pricepere de meseriaș cinstit, dar mai cu seamă abil. Atâta tot. De două sau trei ori pe săptămână mergeam la Brașov în ve derea cumpărăturilor, a vizitelor
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
croire qu’il faut faire quelque chose dans cette vie!Nimic. Nu e nevoie de nimic. În această lume relativă e ne cesară doar o anumită pricepere în dozarea relațiilor x/z, y/z din care e compusă viața noastră. Pricepere de meseriaș cinstit, dar mai cu seamă abil. Atâta tot. De două sau trei ori pe săptămână mergeam la Brașov în ve derea cumpărăturilor, a vizitelor și a legării unor relații noi. La Satulung toată ziua ne prăjeam la soare
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
orice existență viitoare și năruind-o pe cea de până acum, înacest caz, fiecare e forțat să fie o insulă. Neîncrederea e mereu și pretutindeni sentimentul fundamental. Fiecare-i o taină pe picioare, un burduf de lucruri interzise. Ține de priceperea sau nepriceperea sa dacă-și pune frâu la limbă ori o are nesocotit de lungă. De aici și numai de aici pleacă orice întâlnire între oamenii obișnuiți - e ceva de la sine înțeles, precum ziua și noaptea. Nimeni nu trebuie să
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
Iată locuința familiei Condor și, peste drum, căsuța noastră îngrămădită jur-împrejur de troiene de zăpadă ce creșteau amenințătoare. Era puțin cam ciufulită și supărată săraca din cauza acestui crivăț bădăran și impertinent care-i șifonase coafura de paie realizată cu atâta pricepere și migală de neîntrecutul meșter Tiron. Dar era căsuța noastră așa cum era; o iubeam; aici trăiam. Aici, sub acoperișul de paie zbârlite și smulse cu brutalitate de puterea crivățului, ne duceam traiul șase copii și mama lor. De aici mergeam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
și dimensiuni diferite, bucurându-se de avantajele extraordinare oferite de electricitate. La noi, la deportați, acoperișuri de paie și iluminatul cu lămpi sau lumânări. De ce, Doamne, de ce? Garduri de lemn cu porți de intrare în curte; vopsite, dichisite, aranjate după priceperea și gustul proprietarului. Femeile cu broboade negre legate după ceafă și bărbații cu căciuli cu garnitură, fără cupolă, plate, de parc-ar fi fost niște modele tătărești. Aici, în Niculești-Jianu, căile de circulație erau accesibile. Se umbla încoace și-colo
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
amintit aveau un miez mai mare și lucru de loc neglijabil! se spărgeau mai ușor. Tehnica spargerii seminței diferea de la persoană la persoană, în funcție de mai mulți factori: temperament, gradul de înfometare, psihologia personajului, starea sufletească momentană, anturajul, dar mai ales priceperea, dexteritatea. Era un spectacol extraordinar, diversificat, multiplu și colorat al vieții omenești reflectat în modul de spargere al semințelor, după cum imensitatea albastrului ceresc se regăsește integral într-o picătură de rouă imaculată. Unii abătuți, rătăciți, melancolici, cu mintea plină de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
din curte, aflată sub vișinul bătrân de la extremitatea grajdului, și-a făcut niște prelungitoare pe care le-a fixat lângă leuci pentru a înălța loitrele, mărind astfel capacitatea de încărcare a căruței. Acum scoarțele erau pline și încărcate gospodărește cu pricepere de cunoscător. A scos iepele. Două animale pirpirii, slabe, arătând mai degrabă a cai muntenești; mici și nu rasa mare și puternică de tracțiune folosită de obicei în Banat. Dar aici tata s-a înșelat. Într-adevăr, iepele erau mici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
a doua fază a acestei activități: încărcarea și transportul ciocălăilor până acasă. Operațiunea o făceam tot cu ajutorul dezinteresat a lui moș Danilov, care se atașase de familia noastră, apreciindu-l în mod deosebit pe tata pentru forța fizică, rapiditatea și priceperea la treburile gospodărești și în egală măsură pentru bunătatea și blândețea sa, pentru felul în care i se adresa. Prin urmare, a împrumutat căruța bătrânului luând și înălțătorile, pentru a putea încărca mai mult, plus cele două coșuri și am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
mulțumită de răspunsul meu și n-am mai aflat-o niciodată... Arestarea... În familia Aciocîrlănoaiei lucrurile se echilibraseră și se desfășurau oarecum pe un făgaș normal. Mama se ocupa de copii, iar tata mergea zilnic la muncă, fiind apreciat pentru priceperea și seriozitatea de care dădea dovadă la orice activitate ar fi fost solicitat. Se întorcea în fiecare seară acasă cu puținul pe care-l câștiga, oferindu-l mamei cu bucurie pentru bunul mers al gospodăriei. Aveam ambii părinți lângă noi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
odihnească după atâtea ore de neodihnă și văicăreală infantilă din partea bebelușului. Dintre toți frații mei, cel care s-a ocupat cel mai mult de copil cu o dragoste deosebită a fost fratele nostru Radu. O făcea din instinct; cu o pricepere și o dichiseală de om calificat în meserie. Nu încape nicio îndoială că exista în fratele meu Sandu o bunătate funciară genetică, inalterabilă, transmisă pe cale ereditară ca cea mai de preț moștenire de la strămoșii care s-au succedat generație după
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
din punctul ăsta de vedere am fost regină. Tot sunt eu oarecum pro monarhistă. E-adevărat, nu știu dacă toți editorii de azi sunt oameni de carte, pasionați de literatură. Nu-i cunosc. Câțiva dintre ei, bineînțeles, au anvergură culturală, pricepere, competență - iar rezultatele se văd. R.P. Sita a mai cernut între timp. La începutul anilor nouăzeci existau combinații stranii - struțocămile din categoria editură plus cantină - și asocieri exotice. Printre ele, o editură condusă pe vremea aceea de un actor și
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
un stoc de dosare. 16: O fetiță neagră, în vârstă de două luni, căreia i s-au grefat inima și plămânii unui prunc alb, moare la Houston, la douăsprezece ore după operație. 18: Încrederea lui Crowhurst se bizuie și pe priceperea sa în construirea uneltelor nautice. Vladimír Holan, poet praghez: „Iată vremea când e imposibil să mai iubești propria nenorocire. Căci ea aparține tuturor celor apropiați...”. 21: Ziua egală cu noaptea. În niște păduri adânci din America de Sud s-au descoperit formidabile
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
pentru ai săi și care la modul major nu poate fi decât poporul său, parte a umanității. Iată de ce, ultimele documente ale PCR proiectează o lumină puternică spre niște culmi care cer, ca stâncile, să fie escaladate cu efort și pricepere de alpinist. Sunt culmile comunismului.“ (Informația Bucureștiului, 29 octombrie 1971) „Sub fruntea lui se ncheagă constelații De visuri pentru cei ce sunt ori vin, Croindu-i trainic drum acestei nații, Stăpână peste propriu-i destin. Cu mâna către culmea-mpurpurată, Celor
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
țării noastre, de viitorul care ne aparține și cu care în mod firesc ne identificăm, atât ca vârstă, cât și ca îndatoriri.“ („Vocația politică a culturii noastre“, Amfiteatru, octombrie 1987) PANTAZI Radu „Doar instrumentul fin al analizei dialectice mânuit cu pricepere de istoricul marxist al filozofiei și culturii poate, prin cercetări continue, să stabilească locul și rolul curentelor și gânditorilor. Cercetări la care partidul ne îndeamnă stăruitor, așa cum a subliniat din nou și cu tărie secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
fetele au luat frumusețe, cumințenie, curățenie, dragoste și cântări de dor, flăcăii s-au repezit să ia putere, istețime și agerime la jocurile lor din sărbători, adică ceea ce știau că le place fetelor să vadă la ei, nevestele au adunat pricepere în a-și ține gospodăria curată ca păharul, în a-și crește țâncii frumoși și ghigani, și a-și îngriji soții așa ca să fie buni de casă, bărbații au adunat chibzuială, hărnicie, dor de cântec de petrecere și plăcere de
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
unele chiar femei măritate, dornice de a deprinde arta lucrului de mână pentru păstrarea tradiției din bătrâni în domeniul confecționării îmbrăcămiții tradiționale, specifice satului. Cercul a fost fondat de doamna Silvia Cânduleț care l-a condus bună vreme cu multă pricepere și cu multă competență, până în momentul ieșirii la pensie. Produsele realizate aci au fost prezentate la numeroase expoziții și concursuri, organizate pe această temă, obținând în totdeauna distincții, până la Premiul I la faza pe țară. O perioadă de timp cercul
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
artă, cu mult suflet și cu multă simțire ceea ce Dumnezeu i-a pus în preajmă, Cârțoroșanul, de-a lungul veacurilor, a transformat aproape tot ce a avut la îndemână în obiecte utile existenței sale zilnice, punând în ele nu numai pricepere, ci și multă dragoste de viață. Cele mai accesibile obiecte ale muncii i-au fost la început pădurea, lemnul, piatra, lutul din care el însuși a fost plămădit, apoi cânepa, lâna oii, blana ei, pielea vitei pe care o sacrifica
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]