4,129 matches
-
într-o dungă, vezi cum ies aburii... — Cum faci să te uiți într-o dungă ? întrebă Chisăliță. — Te uiți fix, ca lupii, cu ochii mici. Dacă stai așa, vezi dintr-odată multe lucruri care înainte nici nu ziceai... — Care-i prostul ? îi întrerupse Pârnaie, căutând totuși de-a lungul muchiilor sclipitoare. — ăla care râde de ce-și aduce aminte, răspunse la repezeală, sigur pe el, Iadeș. — Ba io zic că ăla care se uită ca prostu’... i-o reteză Pârnaie. Atunci
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
ce văd io doar cred că văd ? Dacă, atuncea când o să vreau să-mi cadă ochii la loc, o să încep să-i caut prin cap și n-o să-i mai găsesc ? Nu poți să fii într-un singur fel, numai proștii încap într-un singur cuvânt. — Din creștet până-n tălpile picioarelor nu-i niciun loc sănătos, intonă Isaia. Totul e numai rană, nemuiată în untdelemn și nelegată. — Ai văzut ? se bucură Bunelu. Ce-ți ziceam ? Și atunci care-i mai nebun
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
O să plec pentru o vreme. Orice v-ar întreba unii și alții, să nu vă speriați. O să vă dau de veste.“ Și gata... a început să alerge odată cu trenul, s-a prins de bară și a sărit. Am rămas ca proștii, lângă macaz, până când trenul a dispărut cu totul. — Știa că nu mai poate să aștepte, spuse Tili. Adu-ți aminte cum ne-au ridicat și ne-au ținut toată noaptea. Au știut că vrea să plece, dar nu știau cum
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
răspunde că au fost instruiți să nu lase palanchinele lângă templu. — Și dacă se întâmplă ceva și trebuie să ne întoarcem la palanchine, iar voi nu sunteți aici? îl întreb. Cărăușul se aruncă la pământ și se ploconește ca un prost. Însă nu-mi răspunde la întrebare, așa că nu folosește la nimic să insist. — Vino înapoi, Yehonala, țipă Nuharoo. Sunt sigură că cercetașii și iscoadele noastre au verificat siguranța templului. Templul pare a fi bine pregătit pentru sosirea noastră. Acoperișul vechi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
și câțiva asistenți pe deasupra - și-au ridicat capetele și mi-au rânjit la unison. Cum zici tu, am auzit pe cineva șoptind. Leo și-a dat ochii peste cap, de parcă ar fi spus: „O, Doamne, nu suntem chiar atât de proști“. Timp de câteva clipe m-am simțit flatată. Și ce dacă era cam vulgar să cunoști pe cineva și să ți-o tragi În aceeași noapte? Era mai bine ca toată lumea să creadă că era posibil ca Philip Weston să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
Philip. Las-o! Nu ai vrut să te culci cu mine de la Înc... —Relaxează-te, păpușă, calmează-te puțin. Leo a apărut acum câteva minute și a leșinat pur și simplu. Probabil că am ațipit și eu. Am fost niște proști că am băut așa de mult, dar măcar am dormit și ne-am revenit. Deja nu-mi mai puteam stăpâni râsul. —Vorbești serios? Vrei să-mi spui că n-am văzut ceea ce tocmai am văzut? Dacă vreunul dintre ei ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
noastre, omul social își va obosi mintea născocind distincții". Cu toții suferim influența costumului, a modei vestimentare, însă ceea ce ne diferențiază ar fi, în concepția lui Honoré de Balzac, tocmai gustul în materie de îmbrăcăminte, căci "necioplitul se acoperă, bogătașul sau prostul se împopoțonează, omul elegant se îmbracă" (idem, 75). Eleganța reprezintă "știința care ne învață să nu facem nimic ca ceilalți, lăsând însă impresia că facem totul ca ei" (idem, 21). Astăzi, vestignomia a devenit aproape o ramură a științei create
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
bunul gust se formează în cadrul interacțiunilor sociale, funcționând ca norme (J. Gronow, 1997/2001, 91), de aici și discuția despre legitimarea acestora. Totuși, așa cum arata și Umberto Eco (1964/2008, 95), limitele care definesc categoriile de "bun gust" și de "prost gust" sunt fluctuante "într-o societate de masă atât de bogată în determinări și posibilități". În termenii teoriei culturii de masă, avem de-a face cu divulgarea de forme recunoscute și consumate doar pentru a produce efecte, fenomen care, în
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
dominantă. Iată ce declară un subiect al cercetării: Singurul mod în care mă simt confortabil este felul în care mă îmbrac. Dacă mă îmbrac ca un preppie (n.n. tânăr bine educat care poartă haine scumpe) m-aș simți ca un prost pentru că nu as fi îmbrăcat cum gândesc. Oamenii cei mai inspirați și cei mai inteligenți pe care i-am întâlnit sunt cei care se îmbracă diferit. Într-un mod în care să le reflecte personalitatea. Consider că prietenii pe care
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
mai dezgustătoare. Căci flirtul flirtul din zilele noastre: mângâierile pe jumătate, atingerile ambigue permise unor tineri pentru care nu simt nimic [...], care nu înseamnă nimic pentru ele, pe care abia îi cunosc și pe care îi tratează ca pe niște proști, flirtul din distracție, [...] ei bine, mie acest flirt mi se pare mai odios decât prostituția, care nu face decât să-mi trezească milă. Fetele care fac trotuarul sunt din același aluat, dar adesea acestea sunt mai puțin perverse. Ele se
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
șerbii răsculați, chiar cînd aceste elite se îngrijorează de soarta și de educația lor. Intelectualii sînt îndurerați de starea națiunii lor care conduce la acte de barbarie. "Vai! regretă Micu, cît a căzut de jos națiunea noastră! Servitori și sclavi, proști și ignoranți, săraci și decăzuți! Ar trebui să înceapă să studieze și, studiind, să atingă înțelepciunea, și prin înțelepciune să ajungă la fericire. Și drept conducători, ei ar trebui să aleagă oameni luminați, oameni mîndri; ar trebui să se privească
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și carbonari. În viziunea tînărului Alecsandri, atmosfera este apăsătoare și grotescă. Dacă părinții, marii boieri patriarhali, se arată indulgenți față de exaltații lor fii capete înfierbîntate care se agită în numele civilizației moderne -, grecii parveniți sînt feroci; prefecții, membrii adunării ignoranți și proști; militarii cu epoleți goi incapabili să tragă sabia. Divizările culturale și politice se mai traduc, în această primă jumătate a secolului al XIX-lea, prin alegerea simbolică a straielor și a felului de viață. Hainele croite după moda occidentală sînt
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
trandafir electoral, don 't worry. Be happy", mai cîntă golanii. România din decembrie 1989 și-a ales o echipă eclectică: militari, foști comuniști și disidenți. Politica este condusă de ceea ce s-ar putea numi o logică "brucaniană" (Brucan, comunistul, măi prostule după cum spun cîntecele golanilor). Logica reformistă nu se gîndește deloc să șteargă, ca tragică sau eronată, moștenirea celor patruzeci de ani de comunism. Legitimitatea noii puteri autoproclamate se află în eradicarea Ceaușeștilor, abolirea decretelor excesive ale anilor '80 și chemarea
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
-o pe Emma Bovary, Doina Jela Curierul diplomatic, Mihai Baciu Dialoguri în era E-Reader. Cărți, autori, editori (ediție bilingvă), Cristina Chevereșan Idei de schimb, Sorin Adam Matei Imprevizibilul triumf, Mircea Gheorghe Istoreme, Codrin Liviu Cuțitaru Jurnal ad-hoc, Florin Cântec Mama proștilor e mereu gravidă, Nicu Gavriluță Oglinda și amalgamul, Florea Ioncioaia Omayra Sanchez moare în direct, Sonia-Cristina Stan Odioseea. Un jurnal pe sărite, Nicolae Prelipceanu Prezentul discontinuu, Codrin Liviu Cuțitaru România noastră. Conversații berlineze, Virgil Nemoianu, Sorin Antohi Radiografii și alte
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
este suportabil, dar într-o masă se apropie prea mult de lumea animală"; Schiller, la rîndu-i, nota: "Considerat în particular, fiece om este suficient de inteligent și comprehensiv; dar oamenii reuniți într-un corp social se transformă în tot atîția proști". Nu doar poeții germani au constatat aceasta. Cu mult înaintea lor, romanii născociseră un proverb care-a făcut o carieră sclipitoare: Senatores omnes boni viri, senatus romanus mala bestia, toți senatorii sînt oameni de bine, dar Senatul roman e un
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
răului este și mai accentuat în Dănilă Prepeleac dacă avem în vedere că eroul însuși este conștient că are de-a face cu trimișii lui Scaraoschi pe care îi ironizează: „Mă! Tot am auzit din bătrâni că dracii nu-s proști; d-apoi cum văd eu, tu numai nu dai în gropi, de prost ce ești.” (p. 183). Viziunea lui Creangă este prin excelanță una antisacralizantă chiar dacă, în aparență, dimensiunea supusă parodierii este cea demonică: „ Am să durez o mănăstire pe
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
mulți dintre cei care l-au cunoscut pe Mazilu îl evocă în diferite registre: Eugen Simion, D.R. Popescu, Fănuș Neagu, Iosif Naghiu, Aurel Storin, Nicolae Scarlat (care ne spune, în fine, de la ce i s-a tras lui Mazilu oprirea Proștilor... de la Municipal, în 1962: de la fata lui Ceașcă, naivă, care și-a întrebat tatăl ce-i aia curvă!) și autorul acestor rînduri. O carte tristă și inedită. Cavadia și ursulețul După ce s-a terminat tradiționala manifestare, prestigioasă, la care am
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
care, de altfel serbează celelalte Biserici Ortodoxe, ar fi așa de târzie încât postul Sfântului Petru nu ar dura decât trei zile... Știința? Ei, da! Uitasem că P. S. Pimen e numai și numai știință din cap până-n picioare. Noi, ca proștii, ne gândeam în primul rând la Sfintele Scripturi, la canoanele și hotărârile Soboarelor Ecumenice. Noroc că mai există în Sfântul Sinod un autentic și vașnic apărător al "ȘTIINȚEI" în persoana P. S. Pimen, mitropolit al Moldovei. Căci, altfel, ne făceam de
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Întinde-te cât ți-e plapuma. (Când nu acordăm o măsură reală capacităților și posibilităților noastre, comportamentul devine hazardat: „Cui sare multe trepte deodată i se frânge piciorul”; „Cine nu e mulțumit de puțin nici de mult n-are parte”.) Prostului nu-i stă bine dacă nu e și fudul. (Prostul este atât de puțin conștient de absurditatea vorbelor și faptelor sale, Încât pretinde celor din jur să i le aprecieze. Dar tot ceea ce ar putea Învăța un prost este să
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
măsură reală capacităților și posibilităților noastre, comportamentul devine hazardat: „Cui sare multe trepte deodată i se frânge piciorul”; „Cine nu e mulțumit de puțin nici de mult n-are parte”.) Prostului nu-i stă bine dacă nu e și fudul. (Prostul este atât de puțin conștient de absurditatea vorbelor și faptelor sale, Încât pretinde celor din jur să i le aprecieze. Dar tot ceea ce ar putea Învăța un prost este să Încerce să dea prostiei sale un aspect agreabil. „Nimic nu
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
sale, Încât pretinde celor din jur să i le aprecieze. Dar tot ceea ce ar putea Învăța un prost este să Încerce să dea prostiei sale un aspect agreabil. „Nimic nu este mai Înspăimântător ca ignoranța activă.” (J.W. Goethe) Răspunde prostului tăcând. (Pentru că tot nu l-am putea scoate dintr-ale lui: „Ce face un prost nu pot desface zece Înțelepți”; „Când te iei după un prost, mai mare prost ești”.) „Prostul e de două feluri: cel care nu se Îndoiește
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
aspect agreabil. „Nimic nu este mai Înspăimântător ca ignoranța activă.” (J.W. Goethe) Răspunde prostului tăcând. (Pentru că tot nu l-am putea scoate dintr-ale lui: „Ce face un prost nu pot desface zece Înțelepți”; „Când te iei după un prost, mai mare prost ești”.) „Prostul e de două feluri: cel care nu se Îndoiește de nimic și cel care se Îndoiește de toate.” (Ch.J. de Ligne) Mintea prostului se cântărește cu prostia deșteptului. (Desigur, atunci când, neștiind sau neputând să-l
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
mai Înspăimântător ca ignoranța activă.” (J.W. Goethe) Răspunde prostului tăcând. (Pentru că tot nu l-am putea scoate dintr-ale lui: „Ce face un prost nu pot desface zece Înțelepți”; „Când te iei după un prost, mai mare prost ești”.) „Prostul e de două feluri: cel care nu se Îndoiește de nimic și cel care se Îndoiește de toate.” (Ch.J. de Ligne) Mintea prostului se cântărește cu prostia deșteptului. (Desigur, atunci când, neștiind sau neputând să-l eviți, intri În jocul prostului
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
un prost nu pot desface zece Înțelepți”; „Când te iei după un prost, mai mare prost ești”.) „Prostul e de două feluri: cel care nu se Îndoiește de nimic și cel care se Îndoiește de toate.” (Ch.J. de Ligne) Mintea prostului se cântărește cu prostia deșteptului. (Desigur, atunci când, neștiind sau neputând să-l eviți, intri În jocul prostului.) „Ideea e singura forță care se poate opune ideii.” (A. France) Prostia e boierie mare. (Pentru că ea nu-ți pretinde să-ți pui
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Prostul e de două feluri: cel care nu se Îndoiește de nimic și cel care se Îndoiește de toate.” (Ch.J. de Ligne) Mintea prostului se cântărește cu prostia deșteptului. (Desigur, atunci când, neștiind sau neputând să-l eviți, intri În jocul prostului.) „Ideea e singura forță care se poate opune ideii.” (A. France) Prostia e boierie mare. (Pentru că ea nu-ți pretinde să-ți pui forțele psihice la lucru și chiar să te autodepășești.) Omul prost crede tot. (În schimb, „Înțeleptul nu
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]