4,062 matches
-
mijloacele literare și cele retorice sunt puse în slujba unei mize politice. După aceea, cartea câștigă în ceea ce noi azi numim literaturitate; devine mult mai epică, mai alertă, personajele sunt mult mai consistente. Autorul își demonstrase teza: Strutocamila este un prost fără seamăn, Corbul e un tiran habotnic, Inorogul un nedreptățit luminat etc. Odată aceste lucruri puse la punct, romanul crește mult mai relaxat. Era esențial ca cititorului să i se fixeze trăsăturile morale ale fiecărui personaj și abia apoi putea
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
a face față stresului; nervozitate, depresie mascată; nevrotism; pot apărea simptome psihotice. Abuzul verbal: provocat de cuvintele agresive, devastatoare, adresate copilului. Se consideră că dacă spui zilnic unui copil că e prost, va sfârși prin a se comporta ca un prost, iar dacă spui asiduu unui adult, adultul va începe să se îndoiască de sine; cuvintele pot umili, speria, revolta și nici una din emoțiile listate aici nu este favorabilă unei dezvoltări sănătoase a copilului. Cuvintele au o forță simbolică inestimabilă. Vorbind
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
nou: "Măi, cumetre, ce Dumnezeu ai făcut de ai greșit din nou?!" Le părea efectiv rău. M-au dus iar la poliție, iar de la poliție, la penitenciarul lor, unde am stat două săptămâni. Și mi-am scris și eu ca toți proștii numele pe perete. Ce era să fac? Era cea mai inteligentă manieră de a lăsa o urmă că a trecut pe acolo Țuțu Spiru, o persoană foarte cunoscută, de altfel! Am văzut cum și-au scris toți numele acolo și
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
spun că la Drobeta am stat vreo două zile și la un prieten de-al securistului și am reținut strada și numărul. C. I.: Și ce i-ați scris în cartea poștală? S. Ț.: Chiar așa i-am scris: "Mă, prostule - virgulă, asta a fost în loc de "dragă prietene" -, află că am ajuns în Iugoslavia iar tu nu m-ai avut în mână nici măcar o secundă, asta ai crezut-o tu!" Și i-am trimis-o! În lumea liberă C. I.: Viața
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
elibera, cu vreo lună. Dar am mai pățit ceva și cât am stat la Coasta Galeș. Aveam pe unul care se tot uita pe geam în baracă să vadă dacă nu avem cuțit, ace... și eu i-am strigat: "Băi, prostule, băi!" și m-am dus în wc. Dar m-au descoperit, că nu mai era nimeni acolo, eram numai eu, și m-au dus în poartă unde era locotenentul Vîlsănescu, zidar de meserie dar băiat foarte deștept. Și gardianul m-
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
măi Grigore; lui ăla i-am zis, băi husăne, că ăla este de pe la Cluj". Și mă întreabă: "Ce meserie are tatăl tău?" "Docher în port". "Pentru ce ești arestat?" "Pentru port ilegal de armă". "Du-te la baracă, ești un prost!" Am zis bună seara și am plecat. Pe drum către baracă i-am zis caporalului care mă însoțea, că era obligat să mă escorteze la baracă: "Băi, ai făcut o prostie, mâine-poimâine mă eliberez și ai să vii la mine
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
am făcut nimic, domnule! Eu n-am vândut nimic, puteți merge să vedeți pe unde am lucrat, n-am avut nicio lipsă!" "Du-te-n în p.... mă-ti, banditule! Tu nu știi ce-ai făcut!? Băăăă, ai fost un prost! Puteai să vinzi toată averea țării, dar numai aici nu trebuia să cazi!" Dar ce-am făcut domnu căpitan? Am omorât pe cineva? N-am delapidat, n-am vândut nimic, n-am făcut nicio lipsă, n-am făcut nicio pagubă
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Nu aveai un aparat micuț și-l puneai și ascultai "Vocea Americii?!" Dar eu ascultam "Vocea Americii" mult. C. I.: În unitate? I. N.: Nu în unitate, acasă. "N-am ascultat, domnule! Nici nu știu să le caut - făceam pe prostul. Eu să ascult "Vocea Americii"? Ce-mi dă mie altcineva ceva decât statul român?" "Așaaaa, ești milos pentru statul român!" După ce a văzut că nu poate scoate nimic de la mine... C. I.: V-au torturat, v-au luat la bătaie
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
intrare în scenă.. Sunt sigur că, văzându-l în leagăn, părinții lui au râs. Trebuie să fi râs și doctorul și moașa și vecinii și toți câți îl vor fi văzut. Ba unii, vor fi și aplaudat poate, strigând ca proștii: bis! Creatorul, care de pe atunci încă îl dispensase de conservator, unde nu mai avea ce să învețe, potrivindu-i între sprâncene un nas fără pereche, i-a htărăzit și-un nume pe măsură, vestind ca o reclamă, organul epocal: Tănase
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
făgăduielile, iar acelea pe care le fac sunt întotdeauna sincere; dar au un fel de a părea că se interesează de cineva ce te poate înșela mai mult decât vorbele. Laudele umflate ale elvețienilor nu-i pot amăgi decât pe proști; purtările francezilor sunt mai seducătoare tocmai prin aceea că sunt mai sincere [...] nu sunt deloc falși în manifestările lor; sunt în chip firesc îndatoritori, omenoși, binevoitori, și chiar, orice s-ar zice, mai deschiși decât orice alt popor; dar sunt
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
facă?». Erau demoralizați. Spuneau: «Acum luptăm a doua oară; ne-am dus într-o parte, acum în alta. Pentru noi n-a fost bine nici atunci, și nici acum n-o să fie. Se ceartă domnii și trebuie să se bată proștii. Când ne-om întoarce, dacă ne-om întoarce, n-o să mai avem nimic și n-o să putem face nimic». Erau triști, iar noi, ofițerii, le vorbeam fără convingere, din datorie. Ce le puteam promite, când nici noi nu știam ce
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
s-a întâmplat în România este imposibil să se întâmple și în Franța pentru că „noi n-o să ne lăsăm duși de nas”, așa ziceau francezii. Pentru ei, instaurarea unei dictaturi era un fel de păcăleală căreia îi cădeau victime doar proștii. Francezii, fiind prin autodefiniție inteligenți, nu erau să se lase duși de nas de comuniști, vor ști ei foarte bine să-i facă față. Nu era șocant pentru dumneavoastră, venind dintr-o țară comunistă, unde majoritatea celor care nu erau
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
evident, în lagărele din Germania, însă filosofia de autodistrugere și gândurile „negre” n-au lipsit deloc în ghetourile din Transnistria, mai ales că aici n-au existat nici camerele de gazare și crematoriile, nici sârma ghimpată încărcată cu electricitate: „Ce proști suntem! Ne e teamă de moarte! Dac-am muri. Numai o moarte ușoară mi-aș dori și așa am scăpa de chinuri, căci zău, așa e un chin”; Se împlinește azi un an de la rebeliune. Și-atunci era rău, credeam
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
că știam pe de rost niște poezii pe care credeam că le-am uitat! Poeziile m-au salvat în acel moment și din punct de vedere artistic. În momentul în care îmi înghițeam lacrimile și mi le recitam ca un prost, eram ca un Păcală în casă, acolo, chiar râdeam, plângeam și râdeam de mine însumi aceste poezii îmi dădeau niște dezlegări pentru dans. Vreau să ajung la ideea că, pentru mine, dansul este foarte legat de poezie. Adică, foarte mult
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
unul de interviuri și un jurnal al perioadei mele berlineze din 1987, un jurnal inedit. Drept să fiu, nici nu l-am recitit de frica decepțiilor. Lucrez la un roman, un pandant al volumului "Anii de ucenicie ai lui August Prostul", care ar fi, tot așa, un soi de roman-colaj. De data asta, nu despre clovn într-un regim totalitar, în care am văzut artistul și confratele său cititorul de artă ca niște clovni, diferiți de clovnul tiran. Acum ar fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
ne uităm la alegerile din țările democrate, observăm că sunt hrănite și deseori deviate de puterea banului. A.V. Voi încheia, simetric, reproducând alt pasaj din cartea Dumneavoastră, "Laptele negru": "În marele circ al lumii, Poetul apare ca un August Prostul neadaptat cotidianului în care semenii oferă și primesc porția de realitate comestibilă. Bizarul "încurcă-lume" visează alte reguli, alte evaluări și recompense, dar dă, totuși, adesea dovadă de o profundă cunoaștere a concetățenilor săi, de la care preia și cărora le restituie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
lui vizuală. Ca întotdeauna, pustietatea din jur îl șocă întrucâtva. Totuși, ceea ce îl neliniștea cel mai mult era că își dădea seama că privirea i se îndrepta automat spre ușa de la camera de zi. Marriott strâmbă din buze cu dispreț. - Prostul naibii - spuse cu necaz către imaginea din oglindă. Ce încerci să faci? Vrei să dovedești că ești idiot? Se simțea cât se poate de mulțumit văzând că ușa camerei de zi era închisă. Își îndreptă privirea, înadins, în altă parte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85115_a_85902]
-
dimpreună cu deprinderile lor: ne-a rămas ciocoismul"79. Cel mai greu de suportat lucru la un ciocoi post-revoluționar nu este faptul că aparține acestei înfățișări, ci faptul că lui nu-i convine nimic. Pentru el, România este plină de proști, scara blocului este populată cu primitivi, orașul nu-i mai ajunge, județul nu-i mai ajunge, țara nu-i mai ajunge. Nimic nu este bun în România. Prin ciocoi se cultivă cele mai intense sentimente antinaționale și el este cel
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
vă arăta de ce e importantă carnea asta, trebuie să afirm sau să fac observația - nu e o rezervă, dar fac o observație - că domnul ministru aduce argumente ca să fim mai optimiști, spunând: „Cei dinainte au fost neinspirați, ca să nu zic proști, iar noi, cei de acum, suntem inspirați”. Mi se pare că e foarte puțin pentru a și crede în reușita demersurilor noastre. Deocamdată, n-avem nici proba lipsei de inspirație a celorlalți, nici pe cea a inspirației celor de față
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
mi-am asigurat prietenia factorilor de influență, n-am pătruns în lumea scriitorilor, criticilor și editorilor, necum să rămîn acolo. Și, firește, ani de zile i-am invidiat pe cei care fac toate astea. Acum știu că am fost un prost. Nu, nu este datoria unui scriitor să se lupte pentru publicarea cărților lui, să dea din coate, să facă rost de bani, să facă lobby și marketing. Singura datorie a unui scriitor este aceea de a scrie, așa după cum simte
Contabilitate și extaz by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/12529_a_13854]
-
încă bătrîni. Toate utopiile (și Jungenrepublik, să zic așa, a lui Eliade și Vulcănescu nu era departe...) vor să dea afară pe cineva din cetate: pe poeți, pe bătrîni, pe evrei. Alexandru Paleologu, i-ar scoate, de-ar putea, pe proști. Numai că ,nu-i putem extermina pe proști. Din păcate nu putem! Și, dacă am putea, ar fi rău, căci am rămîne prea puțini." Un interviu cu răspunsuri pe șleau, limpede și bine țintit, de colecție... P.S. Cînd scriu acest
Actualitatea by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11356_a_12681]
-
așa, a lui Eliade și Vulcănescu nu era departe...) vor să dea afară pe cineva din cetate: pe poeți, pe bătrîni, pe evrei. Alexandru Paleologu, i-ar scoate, de-ar putea, pe proști. Numai că ,nu-i putem extermina pe proști. Din păcate nu putem! Și, dacă am putea, ar fi rău, căci am rămîne prea puțini." Un interviu cu răspunsuri pe șleau, limpede și bine țintit, de colecție... P.S. Cînd scriu acest rezumat a patru pagini dense, Alexandru Paleologu a
Actualitatea by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11356_a_12681]
-
același, subiecte cu care merită să îți bați capul: sexul și moartea. Despre ce altceva se poate vorbi? Balzac sugera o a treia posibilitate: banii. Dar eu cred că banii se obțin atât de ușor, plus că îi au atâția proști, încât nu pot fi chiar așa de importanți. ŤBanii ť se pot integra în Ťsex-moarteť: trebuie doar să plătești pentru prima și pentru evitatul ultimeia. Dar Eros și Thanatos, începutul și sfârșitul, sunt ne-negociabile. Putem negocia tot restul, inclusiv
Regizorul- vedetă de la "Anonimul" by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11391_a_12716]
-
și Bitner și Petrache s-ar fi aflat că există relații de prietenie, n-ar fi fost, după mine, mare lucru. Afacerile însă sînt cu totul altceva. Chiar și cele mai cinstite nu se fac cu inocență, decît dacă ești prost. Nu e cazul dnei Udrea. O primă întrebare incomodă pentru Traian Băsescu e următoarea: știa președintele României cu cine face afaceri Elena Udrea atunci cînd a luat-o consilieră? Dacă nu știa, înseamnă că Elena Udrea i-a ascuns informații
Trei întrebări pentru Băsescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11420_a_12745]
-
intre în societatea celor ce li se par superiori, printr-un exces de informație, de cleveteală și de bârfe crezând că astfel restabilesc echilibrul... Foamea, fiica puterii. Foamea ca sursă a puterii umilitoare. Ce e mediocru, nu este adevărat. Un prost căruia altă șansă nu-i mai rămâne decât să fie loial. Cruzimea ca barieră mentală protectoare. Unii rezistă la mari suferințe morale din cauza acestei bariere făcută din cruzime și din nepăsare. "Cel mai mare bine pe care îl pot face
Creionul de argint by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13688_a_15013]