11,637 matches
-
plasă goală în mână și pândind magazinele alimentare, în speranța că "se bagă ceva". În momentul în care "se băga ceva", se așezau brusc la coadă și așteptau să vadă ce pot cumpăra. O bucată de salam, o gheară de pui, un ou, o bucată de unt, orice era bun. Urma marea învălmășeală, în care se călcau literalmente în picioare, amenințând cu urlete vânzătoarele să dea mai puține produse pentru ca să ajungă la toată lumea. Evident că acestea nu ajungeau niciodată "la toată lumea
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
o arie din Norma și alte câteva cântece, ea urma să primească a treia parte din încasări. După numărare s-a constatat că partea cuvenită ei era formată din trei porci, douăzeci și trei de curcani, patruzeci și patru de pui, cinci mii de nuci de cocos, plus cantități considerabile de banane, lămâi și portocale ...La Paris... această cantitate de animale și legume ar fi putut aduce patru mii de franci, ceea ce ar fi însemnat o remunerație bună pentru cinci cântece
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
apoi mișcă ritmic steagul sau ciocul deasupra lui și a bolnavului și Îi stropește pe amândoi cu apă vrăjită. La un anumit semn al vătafului, acesta cade inconștient la pământ. Atunci vătaful sparge unul dintre vase și omoară unul dintre puii de găină. În acel moment, bolnavul, ajutat de doi călușari, sare și se ridică de la pământ, ca trezit din boală. Întreaga secvență este repetată de trei ori. Călușarul prăbușit la pământ, despre care există credința că dă sănătatea lui celui
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ei de casă și de vârsta fără de griji a tinereții: Frunză verde mărăcine/ Ia-ți mireasă ziua bună,/ De la frați, de la surori,/ De la grădina cu flori,/ De la strat de busuioc,/ De la fete, de la joc,/ De la frunza cea de brad,/ De la puiul cel lăsat,/ De la frunza cea de nuc,/ Rămâi maică, eu mă duc./.../ Plângi, mireasă, te omoară,/ Că nu-i mai pune beteală,/ Nici la coadă floricele,/ Nici În degete inele,/ Și nici În urechi cercei,/ Nici nu-i ședea cu
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ale lumii sociale explicate prin aceste constructe simbolice, specifică miturilor etiologice: Observând o pereche de ara care-și făcuseră cuib În vârful unei stânci abrupte, un indian Îl aduce pe tânărul său cumnat, numit Botoque, ca să-l ajute să prindă puii. Îl pune să se suie pe o scară improvizată, dar, ajuns În dreptul cuibului, băiatul pretinde că nu vede decât două ouă (nu e clar dacă minte sau spune adevărul). Cumnatul i le cere; căzând, ouăle se schimbă În pietre care
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Marea În cea parte/ Ce lumea-mi desparte./ - Eu nu pot Întinde/ Tu să le poți prinde/ Vârfurile mele/ Să treci peste ele/ Că-n mine-a puiat/ Din inimă spurcat/ Roșu șoimuleț/ Cu ochiul sumeț,/ Când nici vei gândi/ Puii te-or simți/ Și ei or șuiera/ De te-i spăria/ În mare-i cădea/ Și te-i Îneca.../ - Las să fie așa! (S.F. Marian, 1995, pp. 279-288) Dialogul se reia de Încă două ori, bradul invocând de fiecare dată
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
valoarea unui text inițiatic, deoarece: a) descrie locurile sacre: trecătoarea apelor, cele șapte vămi, răscrucea marcată de o salcie mare, Înaltă și aplecată, mărul lui Sân Pătru, masa de sub răchita „Împupită”, poarta Raiului; b) prezintă paznicii și acțiunile lor: bradul, puii de vidră, puii de șarpe, puii de șoim, zâna bătrână, Sânta Marie și floarea-soarelui (despre aceasta aflăm la Începutul bocetului că „judecă florile / unde li-a miroasele” - aluzie metaforică la faptele bune ale oamenilor, la fel de trecătoare și ușor de irosit
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
inițiatic, deoarece: a) descrie locurile sacre: trecătoarea apelor, cele șapte vămi, răscrucea marcată de o salcie mare, Înaltă și aplecată, mărul lui Sân Pătru, masa de sub răchita „Împupită”, poarta Raiului; b) prezintă paznicii și acțiunile lor: bradul, puii de vidră, puii de șarpe, puii de șoim, zâna bătrână, Sânta Marie și floarea-soarelui (despre aceasta aflăm la Începutul bocetului că „judecă florile / unde li-a miroasele” - aluzie metaforică la faptele bune ale oamenilor, la fel de trecătoare și ușor de irosit ca și mirosul
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
descrie locurile sacre: trecătoarea apelor, cele șapte vămi, răscrucea marcată de o salcie mare, Înaltă și aplecată, mărul lui Sân Pătru, masa de sub răchita „Împupită”, poarta Raiului; b) prezintă paznicii și acțiunile lor: bradul, puii de vidră, puii de șarpe, puii de șoim, zâna bătrână, Sânta Marie și floarea-soarelui (despre aceasta aflăm la Începutul bocetului că „judecă florile / unde li-a miroasele” - aluzie metaforică la faptele bune ale oamenilor, la fel de trecătoare și ușor de irosit ca și mirosul florilor); c) explică
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
du trépas portant dans leș œufs-larves l'avenir. (Bois africain) (Miclău, 1978 : 481) Arama grea că vinul părul [...]. (Portret) (Blaga, 2010 : 388) Airain lourd țel le vin leș cheveux [...]. (Portrait) (Miclău, 1978 : 519) În cuibul de-argilă, sub streșini, stau puii ghirlanda de capete. (Cuib de rândunica) (Blaga, 2010 : 508) Dans le nid d'argile, sous l'auvent, se trouvent leș hirondeaux guirlande de têtes. (Nid d'hirondelles) (Miclău, 1978 : 601) Nous avons remarqué qu'il y a aussi des situations
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
el este primit cu mare cinste la Constantinopol, dar moare curând. 18 "Caucaland", locul multă vreme misterios, a fost identificat în Munții Buzăului, unde s-a descoperit, în 1837, la Pietroasa, un mare tezaur de obiecte de aur, "Cloșca cu puii de aur" sau "Tezaurul lui Athanaric". Tezaurul de la Pietroasa era alcătuit din 22 piese, din care s-au păstrat 12 (10 s-au pierdut încă din 1838) și cuprindea vase, fibule în formă de vultur, încrustate cu pietre prețioase și
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
fiul lui Vsevolod și al Liubei Colesnic, intelectuali. A absolvit Universitatea Tehnică din Chișinău (1978). A fost distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova (1993) și Premiul Salonului Național de Carte (1997). C. a debutat editorial cu cartea pentru copii Puiul îndrăzneț (1980). Prin plachetele de versuri Arheologii interioare (1991), Spirala lui Arhimede (1994) ș.a., s-a afirmat ca poet care mizează pe elementul surpriză al finalului, pe miniaturalul senzorial sugestiv. Este și un cercetător migălos, aplecat asupra arhivelor neexplorate încă
COLESNIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286329_a_287658]
-
compozitorilor, fețelor bisericești, la care se referă (Leon Donici-Dobronravov, Pan Halippa, Alexandru Cristea, Mihail Berezovschi, Gavriil Bănulescu-Bodoni ș.a.). Între 1992 și 1994 a fost director al Editurii Universitas, ulterior înființând Editura Museum. A coordonat dciționarul Femei din Moldova (2000). SCRIERI: Puiul îndrăzneț, Chișinău, 1980; Țara cu luceferi, Chișinău, 1986; Arta memoriei, Chișinău, 1987; Doina dorurilor noastre, Chișinău, 1990; Arheologii interioare, Chișinău, 1991; Basarabia necunoscută, I-IV, Chișinău, 1993-2002; Spirala lui Arhimede, Chișinău, 1994; Necazul ariciului, Chișinău, 1996; Sfatul Țării, Chișinău, 1998
COLESNIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286329_a_287658]
-
Wimpern [Printre gene], București, 1963, Die Blumenbucht [Nada florilor], București, 1968, Im Zeichen des Krebses [Zodia Cancerului], Berlin-București, 1968, Die Hochzeit der Prinzessin Ruxandra [Nunta domniței Ruxandra], Berlin-București, 1970, Reiter in der Nacht [Nicoară Potcoavă], Berlin-București, 1971, Der Waldspross [Măria Sa Puiul Pădurii], București, 1973, Die Brüder Jderi [ Frații Jderi], I-III, București- Berlin, 1975-1978; Ioan Slavici, Novellen aus dem Volk [Novele din popor], București, 1961 (în colaborare cu Mariana Șora); Nicolae Țic, Die jungen Jahre [Anii tineri], București, 1962; Liviu Rebreanu
CONSTANTINIDIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286383_a_287712]
-
enumeră o varietate de mâncăruri acide și alcaline în ordinea tăriei, poate fi folosită ca ghid general pentru realizarea unei diete echilibrate din punctul de vedere al pH-ului: Mâncăruri acide zahăr orez gălbenuș de ou ovăz ton carne de pui carne de porc carne de vită brânză orz crevete pâine unt Mâncăruri alcaline ghimbir spanac ciuperci varză cartofi ridichi dovlecel tulpină de bambus gulie albuș de ou pere, struguri pepene verde soia Cele Cinci Energii Elementare își manifestă activitatea și
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
joaca. După ce se minunau de dibăcia lui Ștefan la săgetarea uliilor, prindeau să se joace ,,de-a tătarii”. Se despărțeau În două cete : cei din ceata lui Ștefan erau moldovenii, cei din ceata a doua erau tătarii, În frunte cu puiul de răzeș, Mitruț... II Era În ziua aceea un văzduh limpede ca lacrima. Înfloriseră trandafirii sălbatici și sulfina. Era vremea când cântă toate păsările câmpului, când țârâie din niște ușoare strune miile de gâze prin fânuri. Ciocârliile umpluseră văzduhul de
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
-se cu bâzâitul bondarilor. Bătălia a durat aproape un ceas. Tare era Ștefăniță, tare era și Mitruț, dar până la urmă Ștefăniță a ieșit biruitor. Prins Între niște lănci de trestie, ca un han-tătar, Mitruț a fost dus la județ, În fața puilor de moldoveni. Așezat pe un butuc, sub stejarul cel rămuros, Stefăniță a prins a l judeca strașnic, Întrebându-l: de ce-i calcă țara? de ce ucide copii? de ce dă foc satelor? Nu se pot apuca năvălitorii de munca pământului, să nu
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
aproape mort de spaimă. Ce-i facem copilului din stejar? a Întrebat un ataman. Tragem În el cu săgețile ? Nu ! a răspuns hanul. Dacă trage careva În el vreo săgeată Îl ucid... De ce ? s-au mirat tătarii. Pentru că pe acest pui de moldovean vreau să-l ucid eu ! Fac rămășag că-l nimeresc drept În inimă, cu prima săgeată... Fie-ți milă... a răcnit Mitruț, când hanul a Întins arcul, dar n-a mai apucat să spună nimic, căci o săgeată
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
are domn tânăr și viteaz și că va fi vai și amar de cei ce-i vor mai călca hotarele... Hanul a primit cuvântul lui Ștefan cel Mare cu mânie strașnică. A scrâșnit: Mă duc să-l Învăț minte pe puiul acesta cutezător... Și astfel, iar s-au aprins focurile de veste, din deal În deal, de la Prut până la zidurile Sucevei. Răzeșii Țării de Jos s-au strâns la Borzești, În preajma vadului mare al năvălirilor. A coborât și Ștefan, cu țara
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
au căzut vitejește ostașii români, În timpul celui de al doilea război mondial, pentru eliberarea Cehiei și a Slovaciei. ,,Nu trăiți ca pasărea aceea ce se cheamă cuc și care-și dă ouăle de le clocesc alte păsări și-i scot puii. Fiți ca șoimii și vă păziți cuibul vostru!” NEAGOE BASARAB
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
Vezi tu ușa aceea?... Acolo, după dânsa, E piatra ce-ți stă-n cale... cu spada dă într-însa! (Sas iese) A! Bogdane, tu ram din viața mare, Curând și nici o umbră trupina toată n-are. SAS (se-ntoarce) Ca puiul unei paseri sub mâni mi se zbătea. BOGDANA Taci, taci! Ei, este gata!... E mort... dă-mi mâna ta! Și strînge-mă, și strânge, să știu... [SAS] O! e grozav. (popa cîntă) Cum sta! Dormea dus tare sub manta-i de
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ca bruma... Străfulgeră în umbra-i a undelor bătaie Ajunse-n a lor fugă de rumena văpaie {EminescuOpVIII 94} A lunei... ce pe dealuri frumoasă se ivește Și muchi și vârfuri negre pe cer le zugrăvește, Muchi negre, urieșe, ca puii [de] balaur Păzind în taina serii comoara lor de aur, Căci luna de jeratec prin ele când răsare Comoară care arde vederilor se pare, Iar lebedele albe pornind din negre trestii Apar dormind ușoare pe faț-apei acestei; Cu aripele-ntins-ele o
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
-ți spun... că te iubesc? [BOGDAN] O, nu! Ea nu-nțelege... vrea să înnebunesc De fericire, *** de nevinovăție Ce spune că iubește și nici ce e nu știe. Dar de-oi muri, Anuță... [ANNA] Să mori, să mori, ce [s]pui? Această vorbă tristă eu voi să n-o mai spui, Urâtă este vorba. [BOGDAN] Doar dacă mă iubești: Doar de nu mă iubești să știi că mor. 2275 BOGDAN O! nu fugi... Stai! Stai! ANNA Să țip, să se trezească
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
cu oftări Nu-ncap de el în lume. Și pentru dânsul plâng Și vecinic sânt mâhnită de mine de-i departe, Tăciune e în ochii-mi. Ce să mă fac cu el Să-i rup odată gâtul ca la un pui de vrabie Mă supără... mă........... mă-ndrăgește Îl caut tot în cale-mi și nu voi să-l găsesc, Mi se usucă gura și nu voi să-l sărut, Mă strâng singură-n brațe nevrând pe el să-l strâng
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
să-l găsesc. Ce îmblă căi întoarse în inima ta dreaptă? Gândirea încîlcită nu pot să ți-o desfășur, Tu n-ai șezut vrodată pe scaunul fatal, N-ai cunoscut adâncul al inimii-omenești! Văzut-ai tu vrodată vrun leu mîncîndu-și puii? {EminescuOpVIII 131} ROMAN Nu, Doamne! IUGA Taci tu! Nici nu te-ntreb eu de ai văzut vrodată... Văzut-ai tu vrodată vun leu mîncîndu-și puii... Văzut-ai tu vrodată vun Domn *** puii... Văzut-ai tu vrodată vro mamă ucigîndu-i? Veghează
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]