5,519 matches
-
și ocolișuri de tot felul menite să ascundă adevărul crud. Din păcate, tot analogii cu filme îmi vin în minte: La Vita č bella sau mai recentul Good bye Lenin! Cred că formula asta e cea mai convenabilă sub aspectul receptării de către un public larg, în care s-ar putea amesteca, cine știe, gusturi, principii și valori dintre cele mai diferite. Între momentul morții și cel al nașterii, pe firul cronologic parcurs invers, povestea medicului care are cîte o identitate pentru
În sens invers by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/11549_a_12874]
-
anume de Boccaccio prin litere colorate, de forme și dimensiuni distincte, pentru a marca ramificarea discursului cuprins în spațiul ce precedă adevăratul început al nuvelei și cum se ierarhizează ele, dând relief în mod expres preambulului, contrar tradiției împămîntenite în receptarea modernă a textului, în timp ce povestirile relatate par concepute drept exemplificarea finală a tot ceea ce personajele-narante au susținut cu argumente în prealabil. Analiza punctuală a acestor diviziuni ale textului, cu deosebire a celor mai ample și articulate, îndelung neglijate de critică
Lucia Battaglia Ricci Pentru o nouă abordare a Decameronului by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/3125_a_4450]
-
spațiu separat. Asta nu înseamnă că facem o nedreptate autorilor discutați cu mai multe cărți în spațiul aceleiași cronici, ci doar că acest volum e un bun prilej pentru o discuție mai extinsă în jurul poeziei cu autor feminin și a receptării acesteia în România de azi, prilej de care mă voi folosi în numărul 15 al României literare. Marta Petreu, Ionescu în țara tatălui, Biblioteca Apostrof, Cluj-Napoca, 2001, 176 p., f.p.
Țara rinocerilor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15367_a_16692]
-
și de servitute dintre acestea. Aspectele științifice ale discursului muzical sunt observate în dimensiunea morală a actului artistic și într-o relație cu natura expresivă atât de importantă privind simțirea, natura sensibilă a muzicii, aspect specific atât comunicării, cât și receptării operei de artă. ,Tot ce este măreț este simplu" observă Furtwaengler, reamintindu-ne considerația cu totul specială pe care - cu un secol mai înainte - Beethoven însuși a exprimat-o pe această direcție față de muzica lui Georg Friedrich Haendel, spre exemplu
Scrierile lui Furtwaengler by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11079_a_12404]
-
română. Dacă, inițial, noua (recte reînnoita) critică "impresionistă" ar fi intrat într-un soi de "sincronicitate" cu literatura ce s-a înfiripat începînd cu mijlocul anilor '60, treptat ea ar fi vădit un "anacronism metodologic": "Formele sale tradiționale, utile pentru receptarea neo-modernismului anilor '60-'70, n-au mai avut elasticitatea necesară pentru a se adecva postmodernismului care s-a instalat în cultura noastră de-a lungul deceniului trecut.(...) Bastioane ale supraviețuirii spiritului liber (deși bastioane aproape ruinate după atîtea asalturi și
Trei decenii dew critică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12280_a_13605]
-
figurii lumii se poate produce într-o infinitate de modalități. E modul lui Doinaș de a evidenția încă o dată gradul maxim al libertății ontologice a spiritului poetic-liric. Constituindu-se, realul poetic e înzestrat cu potențial comunicativ. Doinaș atinge aici problematica receptării poeziei, distingînd între tipul de mesaje al realului nepoetic, determinat de raționalism pragmatic, și disponibilitatea de comunicare a realului poetic. Acesta din urmă e imagine a subiectului liric-poetic, produs al altor tipuri de raporturi ale spiritului cu lumea. În realul
Șt. Aug. Doinaș, teoretician al poeziei by Aurel Pantea () [Corola-journal/Imaginative/9324_a_10649]
-
lucrurile chiar așa stau. În absența unei informații largi și libere, în afara unei circulații neîngrădite a obiectelor artistice, în condițiile de pîndă și de suspiciune în care colecționarii de artă se manifestau pînă acum cîțiva ani, era de așteptat ca receptarea artei să fie viciată, iar judecarea ei sever pervertită. Însă tocmai în momentele grele, atunci cînd amenințările sînt permanente și riscurile inevitabile, se naște în mod natural, ca o variantă a instinctlui de conservare, o exigență cu totul ieșită din
Artiștii și contextul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12362_a_13687]
-
artiști au, în mod justificat, și cele mai mari prețuri. Rezumîndu-ne, însă, doar la acest palier, la acela care privește exemplaritatea, comitem un grav abuz de înțelegere a artei românești și manifestăm un la fel de mare deficit de evaluare. Atunci cînd receptarea se conformează unor judecăți deja acceptate și se supune ierarhiilor prestabilite, totul pare a fi în ordine, dar atunci cînd intervine problema selecției nedirijate și a opțiunii directe, se instalează o acută stare de criză. Abia în această situație, aceea
Artiștii și contextul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12362_a_13687]
-
atitudini de conținut pe care să o adopte. Atacate sunt nu cauzele, ci numai simptomul; se salvează bolnavul, dar și răul care îl macină. Remediul din acest punct de vedere îl constituie activitatea organizațiilor cu obiective apolitice, capabile să asigure receptarea dinamică a intereselor de grup și agregarea de jos în sus a acestora în interese generale. Organizațiile de factură ecologistă, sau cele care monitorizează respectarea drepturilor omului; organizațiile de apărare a drepturilor minoritarilor de tot felul, cele de cooperare interetnică
Demitizarea politicului by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17156_a_18481]
-
mai tîrziu. Mitică Râmâtorian îl anunță pe Dinu Păturica, cu tendința lui maladiva spre chiverniseala și parvenire. Ediția d-lui Mircea Anghelescu, impecabila filologic, prin minuțioasa cronologie a vieții și a operei, dar, mai ales, prin amplul capitol al cronologiei receptării operei, se recomandă că o bună ediție critică. Pentru că, pește doi-trei ani, aceasta solidă colecție a Editurii Minerva va reprezenta, în spațiul cultural românesc, edițiile critice.
N. Filimon si reportajul de călătorie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17917_a_19242]
-
om, o "memorie genetică" a societății în care trăiește, un cadru matricial pe care aceasta i-l impune, de cele mai multe ori discret, fără nici un fel de agresivitate manifestă. O.O. Este un pericol, pentru artist, să cadă în gustul public? Și receptarea unei forme de artă presupune în vreun fel ieșirea individului tocmai din rolul colectiv, de public? P.Ș. Sînt două filosofii, două tipuri de atitudine, care s-au exprimat în contradictoriu și de multe ori chiar cu o vehemență devastatoare
Un dialog despre Ilie Boca la Galeria Eleusis by Oana Olariu () [Corola-journal/Journalistic/6743_a_8068]
-
numit prezență - indisociabilă de tăcere, de revelație, de transcendent sau indicibil.” Știută pe de rost de unii dintre admiratorii lui Ion Mureșan, Cartea de iarnă reintră, așadar, astăzi în circuit pe calea regală: însoțită de promisiunea unei noi etape de receptare.
Cu cărțile la vedere by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3443_a_4768]
-
USR aspiră să fie forma cea mai credibilă de recunoaștere a valorii unei cărți în cadrul breslei scriitoricești, și nu expresia „gusturilor” idiosincratice ale unui grup alcătuit din 5 + 5 critici, ele nu pot face abstracție de anumiți indicatori „obiectivi” ai receptării, precum verdictele cronicarilor titrați, topurile și anchetele cu rol de bilanț anual și, nu în ultimul rând, de celelalte premii literare. Nu e vorba, desigur, ca un critic să premieze o carte pe care ar considera-o proastă sau mediocră
Precizări ale juriului de premiere al USR () [Corola-journal/Journalistic/5497_a_6822]
-
Gheo (la proză), Ultimul Culianu de Horia-Roman Patapievici și Portret de grup cu generația „optzeci” de Mihail Vakulovski (la critică-eseu-istorie literară), umilirea animalelor de val chimic (la debut). Acestea nu sunt opțiuni idiosincratice, „subiective”, ci titluri care se impun ansamblului receptării avizate. Consider că absența lor - sau măcar a multora dintre ele - de pe lista finală a Premiilor USR pe 2010 poate ridica suspiciuni de natură să pună într-o lumină nefavorabilă criteriile valorizării. Și aceasta după ce, în anii precedenți, Premiile Uniunii
Precizări ale juriului de premiere al USR () [Corola-journal/Journalistic/5497_a_6822]
-
Evghenie este martorul metamorfozei Valeriei Stoican. Fosta profesoară de biologie, bolnavă de Alzheimer, soție părăsită de Darie - filosof deprimat în comunism, exilat la Athos -, mama Mădălinei, depresivă și ea, Valeria nu este ajutată de un autor mult prea interesat de receptarea bolii, chiar dacă, probabil, în intenție, despărțirea de realitate a unui asemenea bolnav fusese miza principală. Se remarcă tot Evghenie, erou, ușor de identificat încă de la primele pagini, din categoria loserilor simpatici patentați de Lăzărescu. Aici e tipul scriitorului încremenit în
Stand by by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3557_a_4882]
-
anilor șaizeci un exemplu de urmat, în privința renovării formei estetice, în spiritul celor mai noi orientări ale literaturii americane și europene (inclusiv cea reprezentată de Kafka). Operele lui Franz Kafka au avut în spațiul cultural hispanic o timpurie și empatică receptare, concretizată în traduceri, comentarii și reflecții. Limba spaniolă deține prioritatea cronologică în traducerea și editarea operelor kafkiene. Prima traducere într-o limbă străină, alta decât germana, este cea a Metamorfozei, publicată la Madrid, în 1925, așadar la numai un an
Franz Kafka în literatura spaniolă by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/3018_a_4343]
-
a reprezenta oroarea (paricidul din La codicia desordenada de Carlos García), e un bun prilej de a afirma că, spre deosebire de Shakespeare, Cervantes era incapabil organic să creeze monștri și să exprime infamia. Dacă ludicitatea înnobilata susținută de Nicolae Manolescu depășea receptarea parodica, conceptul cheie pe care l-am propus - sistemicitatea - depășește interpretarea eroica introducând două elemente moderne, valabile în special astăzi: autocompromiterea maleficului și iradierea pragmatică a beneficului purificat, diamantin. Palimpsestul Quijotic În sfârșit, ultimul concept-cheie românesc aparține lui Victor Ivanovici
Noi concepte-cheie în interpretarea lui Don Quijote by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/17615_a_18940]
-
o discreție întîlnită altfel deseori atunci cînd asemenea structuri intelectuale se manifestă poetic. Mă gîndesc, de pildă, la poezia lui G. Călinescu, Perpessicius sau, mai ales, la aceea a lui Vladimir Streinu. Nu întotdeauna pretinsa uscăciune livrescă stă în calea receptării acestora ca adevărați poeți, ci, poate, inflexibilitatea criticii obișnuite cu etichetări univoce. Volumul apărut anul acesta la Editura Vinea este, ne spune autorul, o continuare a aventurii poetice din volumul Carte singură (1982) și cuprinde poeme aproape în totalitate inedite
Poemele cărturarului by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16821_a_18146]
-
autor” Mihai Măniuțiu: În Balkanya, eu și ceilalți demoni, poeme și prozopoeme, Opiniile unui călător nedemn de încredere, povestiri, Exorcisme, ediția a doua, și o nouă ediție a romanului Memoriile hingherului. Indiferent de specia frecventată, fragmentul e instrument predilect al receptării caleidoscopice și teatrale pe care Mihai Măniuțiu o aplică lumii: nu colectare de cioburi și frânturi și alăturare a lor în întâmplătoare mozaicuri în două dimensiuni, ci forțare a latențelor pluridimensionale, căci fiecare felie tomografiată a existenței e oprită de
(Auto)portret cu himere by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4928_a_6253]
-
se cristalizează un consens etic. Să nu fim greșit înțeleși. Baștovoi nu face nicio clipă propagandă creștină. Discută pe înțelesul cititorului actual, pe care, se vede treaba, îl cunoaște foarte bine în subteranele spirituale. Psihologismul integrat acaparează un nivel al receptării bine calculat la nivelul expresivității. La marginea dintre autobiografie și ficțiune, Fuga spre câmpul cu ciori este un roman despre identitate și revelație, dar și un manual despre știința revelației. Povestea destinului înfățișată de Ștefan Baștovoi trece prin tarele nebuniei
Literatura basarabeană. Tainele rațiunii by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4489_a_5814]
-
inevitabil. Deși manierist prin dinamica sa lăuntrică, pictorul este, prin pluralismul său stilistico-afectiv, un postmodern înfiorat și contemplativ. Iar eposul existențial și teologic, pe care îl propune prin tematică și prin iconografie, și care se insinuează imperceptibil și în metabolismul receptării, are drept consecință imediată și o anumită judecată morală, o formă foarte specială de sancțiune etică. Ceea ce face ca înțelegerea picturii lui Vladimir Zamfirescu să se clarifice tocmai pe drumul anevoios al mîntuirii prin povestire.
Un manierist tărziu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9927_a_11252]
-
ceea ce se numește cultură înaltă, cît și popular culture, în dialoguri și eseuri scrise în același stil elegant, cu aceeași pasiune a faptelor, face ca toate aceste subiecte să apară de același rang: șocul civilizațiilor și cărțile lui Michel Tournier, receptarea lui Panait Istrati, cerul îngerilor și disfuncțiile societății românești postcomuniste, paranormalul, profețiile lui Take Ionescu, biografia lui Nabokov, slăbirea sistemului imunitar uman etc. Și chiar dacă nu sîntem de acord cu autorul în unele concluzii sau cu sursele sale bibliografice, nu
Eleganța stilului jurnalistic by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15261_a_16586]
-
spre principiul generativ absolut, metafizic, spre Tatăl" (p. 185). Ideea nu e o surpriză (Nicolae Balotă o folosește consecvent, cu o mult mai amplă bibliografie teologică și filosofică în cartea sa din 1979), interpretarea nu e radical înnoitoare în evoluția receptării operei argheziene, dar obstinația de a o urmări de-a lungul a șapte decenii de creație argheziană dovedește voința clară și fermă de a releva unitatea de concepție a unei opere extrem de diverse. Dacă aș vrea să fiu polemic sau
Relectură, revizuire, rescriere by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11232_a_12557]
-
lirice fundamentale în opera argheziană. În această nouă interpretare a lui Arghezi, materializată în volumul din 2004, Dumitru Micu s-a depășit considerabil pe sine, cel din 1965. S-a revizuit semnificativ, într-un mod ce va conta în istoria receptării operei argheziene.
Relectură, revizuire, rescriere by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11232_a_12557]
-
ale lui Vlahuță despre Grigorescu, observațiile lui Vlahuță despre Brâncuși, scrierile lui Arghezi despre Luchian sau ale lui Oscar Walter Cizek, Vianu, Blaga, G. Călinescu etc. despre artiști sau despre fenomenul artistic, în general, sunt adevărate puncte de referință pentru receptarea și înțelegerea artei românești în cîteva dintre momentele sale esențiale. Chiar dacă textul scriitorului este mai puțin tehnic decît acela scris de esteticieni și de criticii de artă profesioniști, el are marele avantaj de a fi mult mai inteligibil și de
Ochiul lui Sorescu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9845_a_11170]