5,656 matches
-
în epocă prin accentul pus pe nonconformism și pe opoziția față de regimul fascist (idee care a prins foarte bine puterii de înțelegere a celor care vegheau la păstrarea climatului ideologizant comunist), contribuția lui Emil Manu rămâne în continuare importantă în ceea ce privește receptarea poeților de la revista "Albatros". Scopul demersului critic al Cristinei Ciobanu este acela de a pune în evidență structuri poetice și combinații lexicale datorate puseurilor de frondă literară care să poată contura tabloul unei generații considerate ori pierdute, ori de tranziție
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
reproșat unele inadvertențe și încercarea de a exagera rolul acestor scriitori în epocă prin accentul pus pe nonconformismul lor și pe opoziția față de regimul fascist, trebuie să admitem că, dintr-un anumit punct de vedere, contribuția sa este esențială pentru receptarea poeților albatrosiști. Emil Manu, prin articolele și cărțile sale, reușea să mențină în actualitate o generație care risca să fie dată uitării. Rediscutarea, revalorizarea operei poetice a principalilor reprezentanți ai generației amintite este reluată la începutul acestui secol, poate și
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
verifica dacă nu cumva lucrurile nu sunt exact invers decât mărturisește tradiția. Pe acest fapt se bazează, de altminteri, conflictul dintre generații și generația rămâne un termen-cheie al studiului de față. Întrebarea care se poate pune este cât de mult receptarea, mitologia creată în jurul autorului influențează opera și chiar orizontul de așteptare și cât de mult se lasă poetul însuși influențat de acestea. Răspunsul la această întrebare tinde să devină cu atât mai important cu cât avem în vedere o generație
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
opera și chiar orizontul de așteptare și cât de mult se lasă poetul însuși influențat de acestea. Răspunsul la această întrebare tinde să devină cu atât mai important cu cât avem în vedere o generație de scriitori în cazul căreia receptarea a depins adeseori de factori exteriori. Încă din epocă, primele volume de versuri cunosc o soartă ciudată (premiate și apoi cenzurate, în funcție de regimul politic sau, și mai tragic, interzise indiferent de regimul politic), iar evoluția receptării generației albatrosiste (evidențierea aspectelor
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
scriitori în cazul căreia receptarea a depins adeseori de factori exteriori. Încă din epocă, primele volume de versuri cunosc o soartă ciudată (premiate și apoi cenzurate, în funcție de regimul politic sau, și mai tragic, interzise indiferent de regimul politic), iar evoluția receptării generației albatrosiste (evidențierea aspectelor sociale ale operelor sau cazul Caraion reabilitat și apoi prezentat într-o lumină negativă imediat ce pleacă din țară, revalorificarea acestor poeți după căderea regimului comunist prin prisma caracterului protestatar al poeziei, dar, mai ales, ținând cont
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
creează atât din conținuturi conștiente, cât și din conținuturi inconștiente, fiind o oglindă nu neapărat fidelă a eului creator, dar o oglindă în care, odată ce s-a privit, scriitorul nu doar se vede, ci se modelează, iar dacă modul de receptare al operei sale este influențat de imaginea pe care și-o fac contemporanii despre autor, cititorul ulterior va modela chipul autorului după opera acestuia și după cortegiul de scrieri care o va însoți în timp. Deși am făcut eforturi pentru
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
epoca pe care au reprezentat-o se estompează și faptul acesta este esențial pentru rezistența în timp a literaturii în general. În această privință susținem opinia lui Jauss, care, în descendență aristotelică, promovează catharsis-ul ca o condiție esențială a receptării operei artistice. Din acest punct de vedere criticul - în sensul său inițial de observator și comentator obiectiv, distant și nemilos al operei - este, asemenea lui Mefistofel, cel puțin aparent, un învins. Stimulat de el - pentru că și el reprezintă publicul căruia
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
când se amuză pe seama celor care fac eforturi să distingă în cuprinsul creației sale o structură mult mai riguroasă sau o rețea de sensuri mult mai bogată decât el însuși își propusese să realizeze, el se lasă influențat de aceste receptări. Bineînțeles că nu excludem cazurile în care autorul nu beneficiază de un astfel de ecou, cazurile în care, de exemplu, nu publică nimic în timpul vieții, dar și atunci rolul ingrat este jucat de cei apropiați sau chiar de propria-i
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
revista Albatros a fost necesară pentru a putea formula câteva observații cu privire la importanța acestei publicații, cazul Albatros nu este singular în epocă, dar are meritul de a promova arta autentică și nu pe cea direcționată de vreun regim politic. În ceea ce privește receptarea fenomenului Albatros, am considerat că este absolut necesar o trecere în revistă a acesteia pentru că este în sine o justificare a insistenței noastre de a prezenta conținutul celor două reviste. În receptare se pot remarca cele două extreme, fie exagerarea
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
pe cea direcționată de vreun regim politic. În ceea ce privește receptarea fenomenului Albatros, am considerat că este absolut necesar o trecere în revistă a acesteia pentru că este în sine o justificare a insistenței noastre de a prezenta conținutul celor două reviste. În receptare se pot remarca cele două extreme, fie exagerarea rolului revistei și a luptei antifasciste, fie dimpotrivă minimizarea acestui rol. Cadran este o revistă de stânga, caracterizată printr-o pendulare continuă între literar și extraliterar. În articolele-program se afirmă o orientare
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
tatonărilor și vor ceda în fața presiunii venite din exterior. Caleidoscopul sub semnul căruia am pus această perioadă sugerează nu doar diversitatea formelor pe care le capătă poezia în acest deceniu sau schimbările rapide ale criteriilor estetice, ci și modificările în receptarea generației amintite. În cazul grupării de la Albatros, am considerat necesar să prezentăm unele dintre publicațiile în care membrii ei se fac cunoscuți și articolele cele mai importante, tocmai pentru a putea reduce doza de subiectivitate care intervine de fiecare dată
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
poate important este faptul că grupul format în jurul Albatrosului își va continua activitatea și după interzicerea revistei, unitatea sa fiind dată, mai ales, de încercările de a promova arta autentică și nu pe cea direcționată de vreun regim politic. 2. Receptarea - câteva precizări Dacă reprezentanții acestei generații, a cărei unitate a fost și ea mult discutată, au revenit destul de frecvent în atenția criticii literare, nu același lucru pare a se fi întâmplat cu revista care i-a adus în atenția publicului
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
căuta colaboratori, abonați și chiar difuzori. Se inaugurează rubrica Catran, conținând un răspuns dat celor care îi acuzau că nu respectă moștenirea bunicilor, se reproduce aici nota din Universul literar, nr. 41, O prefață ciudată, de fapt, un atac, o receptare negativă a Cadranului și a grupului de aici. Celor de la Cadran și, în special, lui Ștefan Popescu cel care redactase, probabil notele, li se par inutile orice comentarii, mulțumindu-se să trimită la numărul anterior care ar putea demonstra că
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Tiparele, regulile sunt făcute pentru a fi aplicate elementelor statice, or poezia e în continuă schimbare 207. E aici o înțelegere extraordinară a rolului pe care-l are expresia în poezia nouă, a deplasării accentului de pe conținut pe aspectul formal. Receptarea a fost și ea contradictorie de la început. Apreciat de Vladimir Streinu, va fi criticat de Cornel Regman, care are o altă viziune asupra poeticului. E bine primit în noiembrie 1945 și de Șerban Cioculescu 208 care îl considera "poetul cel
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
sunteți cei dintâi cărora vă dau inima mea"), poemul trebuind să depășească tot ce înseamnă convenție socială pentru a putea să-și deschidă calea către sufletului receptorului. Astfel opera literară exclude ipocrizia atât în procesul creator, cât și în actul receptării: "dau la o parte masca/ pe care o vindeți și o cumpărați în fiecare dimineață/ și vă vorbesc". Înlăturarea măștii, într-o lume pe care însuși poetul o percepe ca fiind apropiată de cea a textului reprezintă o renunțare la
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
prezentată pentru că nu corespund așteptărilor sale demiurgice este normală în contextul conștientizării tendinței autopastișante a literaturii. Se face astfel o pledoarie pentru autenticitatea trăirii exprimate, pentru individualizarea discursului. Creatorul ar trebui să-și depășească temerile, să nu țină cont de receptare pentru a se putea exprima plenar pe sine însuși fără teama de a fi respins. De aici și imaginarul șocant, surprinzător care caracterizează lirica lui Caraion. Promovarea unei poezii la fel de libere ca "energia care circulă/ prin toate cercurile și arterele
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
ajunge pentru o viață." (Zăbrele). Geo Dumitrescu, crede și Mircea Martin, "a arătat, cu o anticipare de trei decenii, că metafora mai mult îndepărtează decât apropie de real și a trecut la un limbaj mai direct care să mențină în receptare mai degrabă senzația unei comunicări existențiale decât una a unei comunicîri metaforizante"258. Prezentarea ironică a universului o întâlneam încă de la Marin Sorescu, unde familiarul pare a lua proporții cosmice menținându-se aproape pe tot parcursul textului prezentarea ludică, detașată
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
rămânând condamnată în continuare la asimilări și etichetări arbitrare. Ingerința implacabilă a politicului în destinul acestor opere e cu dublă presiune și efect. Ele sunt prinse mai întâi în teascul propriei urgențe politice, captată, încapsulată dureros în artă, apoi, din partea receptării postdecembriste, se adaugă apăsarea apriorismului ideologic aplicat unilateral perioadei, viziunea reductivă politic, dar și lipsită de curiozitatea pătrunderii în miezul invariantei obiectului literar viu, ca artă.", Nicoleta Sălcudeanu, "Generația dintre dictaturi", în România literară, nr. 1/2008. 42 "Discursul metaforic
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Bacovia. Așa s-a întîmplat în 1916, așa după Al Doilea Război Mondial, așa se întîmplă, din păcate, și acum, cînd deși nu sîntem într-o epocă postbelică, păduchii și rîia au redevenit subiect de actualitate.3) Cine reflectează la receptarea unei opere nu trebuie să ignore acest gen de situații. „Poeții triști” Pînă la Primul Război Mondial, mai ales, dar și între cele două războaie, cei mai defavorizați de public au fost poeții triști: „Pe galbene alei, poeții triști declamă
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
aspectele pe care le comentează. Cine nu s-a descumpănit barem o dată în momentele de elan? E drept, chestiunile abordate - „proprietatea literară”, „originalitatea” - nu figurau la ordinea zilei (fuseseră dezbătute intens la mijlocul deceniului precedent), dar, conexate cu cele privitoare la receptare, puteau fi văzute acum mai limpede și înțelese mai profund. Poetul era frapat de succesul pe care îl aveau „banalitățile drăguțe” și indiferența celor ce scriu și a publicului față de lucrările simple (inclusiv sub aspect grafic), dar cu teme esențiale
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
și unora le mai pare încă, o „artă poetică”. Aci e într adevăr cea mai mare concentrație de „plumb” din lirica bacoviană: 7 ocurențe (cu cea din titlu) dintr-un total de 30. Efectele ei s-au răsfrînt asupra mecanismelor receptării: impresia celor mai mulți dintre lectori este că aproape totul e „plumb” în Bacovia. Ulterior, poetul însuși a trebuit, cred, să țină seama de acest fapt și să scoată din el, cum s-ar zice azi, un profit de imagine. Plumbul e
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
a descins în București ca student. Elev, de la Bacău, el a trimis versuri și lui Macedonski, la „Literatorul”, dar și (cum a mărturisit) lui Vlahuță. Apropo de Lamartine și de preferințe literare, mai menționez un fapt care arată cum variază receptarea de la o epocă la alta. Intr-o scrisoare din 1910 către soția sa, Olga, dr. Gheorghe Marinescu citează aceste versuri din „Lacul”: „O temps, suspendez ton vol, et vous, heures propices,/Suspendez votre cours;/ Laissez-nous savourer les rapides délices/ De
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
o influențează: climatul politic, nivelul de trai, ideologia, pedagogia, religia, estetica etc. în funcție de acestea, un autor crește și descrește de nenumărate ori în proporții diferite. Uneori imaginea sa devine pregnantă, atractivă, alteori se șterge, trece indiferentă. Cine își închipuie că receptarea e un proces bazat exclusiv pe criterii specifice și comprehensiune în progresie constantă, se înșeală rău. Dacă e o regulă, valabilă pe termen mediu, aceea e a fluxului și refluxului. Unii cresc, alții scad. Despre Bacovia s-au scris, la
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
relațiile”, pe altul lipsa lor. La începuturile lor, Minulescu și Topîrceanu au beneficiat de o primire mult mai largă și mai binevoitoare decît Bacovia, dar apoi situația s-a inversat. Ce i-a uzat pe primii și ce a înviorat receptarea acestuia? în privința valorilor, e numai o iluzie că generațiile își transmit ștafeta. Credem destul de puțin în ceea ce au crezut înaintașii noștri. Motivat sau nu, adesea ținem să-i contrazicem. Dacă lor le plăcea să rîdă, noi arătăm o față serioasă
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
este sunetul sacru”. Sînt, într adevăr, oameni pe care tăcerea îi impresionează mai mult decît strigătul. Eu fac parte dintre aceștia. Neîndoielnic, poezia lui Bacovia are unele din aspectele „poeziei leneșe”, așa cum o descria Ion Barbu. De ce totuși, pe planul receptării, ea interesează pe mai mulți decît poezia acestuia? Un răspuns ar fi că emoția, ceea ce „izvorăște din inimă”, are un impact mai puternic și e mai rezistentă decît „experiențele și transfigurările” intelectuale, aluziile mitologice ori de alt gen, care adesea
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]