21,673 matches
-
față de obiectivele pe care și le propusese Rusia să le realizeze pe seama Imperiului Otoman și care ar fi putut să afecteze interesele sale, determinând-o să și le precizeze. Ca urmare, contele Piotr Andreevici Șuvalov, ambasadorul Rusiei la Londra, a redactat un amplu Memoriu pe care l-a comunicat, În mod confidențial, lordului EdwardGeoffrey-Smith Stanley Derby, șeful Foreign Office-ului, la 8 iunie 1877. În ceea ce privește România, care tocmai Își proclamase independența la 10 mai 1877, guvernul rus era de părere că
ASPECTE ALE PROBLEMEI ORIENTALE ÎN TIMPUL PRIMEI PĂRȚI A DOMNIEI LUI CAROL I (1866-1878). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by VENIAMIN CIOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1270]
-
pre-organizat/pre-structurat la „construit”. Ceea ce trebuie învățat poate fi, la o extremă, un corpus de cunoștiințe elaborat pentru preluare, iar la cealaltă extremă-enunțul unui proiect pentru realizarea căruia elevii trebuie să adune informații, să le analizeze, să tragă concluzii,să redacteze. Elevul este un continuum începand cu accesul limitat la resursele online și terminând cu accesul nelimitat la aceste resurse. Contextul: un continuum de la un suport extern redus pana la un suport extern extensiv pentru utilizarea resurselor online. Situatia reală din
CUM DETERMINĂM STILUL DE PREDARE POTRIVIT?. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Cristina Hîncu, Agachi Luminiţa () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_900]
-
structurat la „construit.” Ceea ce trebuie învățat poate fi, la o extremă un corpus de cunoștiințe elaborat pentru preluare, iar la cealaltă extremă enunțul unui proiect, pentru realizarea căruia elevii trebuie să adune informații, să le analizeze, să tragă concluzii, să redacteze. Utilizarea TIC determină o regândire holistică a educației începând chiar cu punerea sub semnul întrebării a modului în care sunt elaborate finalitățile ei, a modului în care este conceput curriculum, a modului în care se desfășoară interacțiunea dintre elev și
CUM DETERMINĂM STILUL DE PREDARE POTRIVIT?. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Cristina Hîncu, Agachi Luminiţa () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_900]
-
dorința de a se introduce În actele oficiale un nou apelativ diplomatic. Această tendință a continuat și În anii care au urmat, așa Încât s-a trecut, treptat, la „Alteță Regală” și, apoi, la „Rege”. Poate mai mult decât În documentele redactate În limba română, aceste transformări se văd În actele scrise În franceză. Aici schimbarea este evidentă, de la „Monseigneur” (Domn) la „Altesse Royale” (Alteță Regală) și, În final, „Votre Majesté” (Rege). Totodată, documentele În limba franceză demonstrează cât se poate de
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
momentul construirii Castelului Peleș, suveranii se leagă sufletește, definitiv de acesta și de meleagurile pe care el fusese ridicat. Acest lucru reiese clar și din testamentul Regelui Carol I al României. La 14/26 februarie 1899, Regele Carol I își redacta testamentul în care specifica: „Recomand pe Regina Elisabeta poporului meu, sigur fiind că toți românii vor înconjura cu dragoste și credință pe preaiubita mea soție.(...) Castelul Peleș îl hotărăsc ca reședință de vară pentru mult iubita mea soție [...]”<footnote onstantin
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
de Interne, Mihail Kogălniceanu. Totuși, Hasdeu dă o mai mare dezvoltare paginilor de cultură, încercând, cum va face și la „Columna lui Traian” sau la „Revista nouă”, să combată pătrunderea exagerată a influențelor străine, cerând stimularea elementelor originale, autohtone. El redactează uneori aproape toată gazeta: articolul de fond și alte articole politice, studii de economie, studii filologice, analize de documente istorice, recenzii, prezentarea atentă a revistelor mai importante din epocă („Convorbiri literare”, „Albina Pindului” ș.a.), versuri și chiar poșta redacției. Cu
TRAIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290237_a_291566]
-
săptămânal, din 20 martie 1915 până în 3 iulie 1916. În 1915 se specifică: „apare sub îngrijirea unui comitet”, iar în 1916: „apare sub îngrijirea d-lor dr. Constantin Bucșan, dr. Onisifor Ghibu și Gheorghe Popp”. În articolul-program A treia „Tribuna”, redactat de Gheorghe Popp, se precizează: „Aceasta e a treia «Tribuna». Ea va fi stăpânita de unitatea unei doctrine, de claritatea unei conștiințe, de mândria unei continuități, a unei tradiții care implică o datorie”. Partea politică a publicației are drept scop
TRIBUNA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290265_a_291594]
-
I. Șchiopul, Virgil A. Popescu, Ion Moța, Onisifor Ghibu, Gh. Popp, Emil Panaitescu, Constantin Bucșan, I. U. Soricu, Nicolae Iorga, Gh. Pădure, Ioan Stătescu, Vasile Mangra, Atanasie Popovici, G. Bogdan-Duică, Pamfil Șeicaru (un articol polemic despre Tudor Arghezi), G. Opran. Redactată la Arad și tipărită la București și Craiova, Ț. este pusă în totalitate în slujba cauzei ardelenilor, prefigurând Unirea de la 1 Decembrie 1918. Articolele politice sunt tranșante în ceea ce privește realitățile cu Austro-Ungaria. În numărul 26-27/1916 se anunță că revista intra
TRIBUNA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290265_a_291594]
-
altarul idealului național. Cedarea Ardealului de Nord dislocase populația românească, refugiată, dar mai ales expulzată de noile autorități, iar lupta lor pentru adevăr și dreptate trebuia susținută. O mare experiență în această direcție avea protopopul Elie Dăianu de la Cluj, care redactase ziarul „Răvașul”, scriind articole mobilizatoare și adunând în jurul său o echipă redutabilă de scriitori combatanți. În T. se publică sau se reproduc versuri de Andrei Mureșanu, Aron Cotruș, Corneliu Vințan, Florica Ciura-Ștefănescu, Iustin Ilieșiu, Nichifor Crainic (Cântecul pământului), I. D. Pietrari
TRIBUNA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290267_a_291596]
-
fiul Elenei Teodorescu (n. Drăgulescu), educatoare, și al lui Nicolae Teodorescu, învățător. Urmează Liceul „Mircea cel Bătrân” din Constanța și Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București, absolvită în 1935. La Constanța, în 1932, sub pseudonimul Cocoi Taalat, redactează revista de avangardă „Liceu”, împreună cu Tașcu Gheorghiu și Mircea Pavelescu. Începuse să scrie din 1926, în „Anuarul Liceului «Mircea cel Bătrân»”, e prezent în 1927 și în „Tinerimea dobrogeană”, dar adevăratul debut se produce în 1928, la „Bilete de papagal
TEODORESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290142_a_291471]
-
2003 se menționează altă echipă redacțională: Ion Tițoiu (director), Ovidiu Dunăreanu (redactor-șef), Dan Perșa, Carmen Raluca Șerban (redactori), Mădălin Roșioru, Alina Spânu (redactori asociați). În T. se publică literatură, eseu, cronici, recenzii, reportaje, restituiri documentare, traduceri, semnale editoriale. Articolul-program, redactat de C. Mândreanu (La început de drum, 1/1966), afirmă explicit primatul ideologic în alegerea materialelor ce vor fi tipărite. Revista evită însă, destul de des, pe parcursul istoriei sale, inconvenientele unei aserviri integrale la directivele de partid și reușește să mențină
TOMIS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290219_a_291548]
-
trimestrial din 1991 până în 1999, bimestrial din august 2000, din nou lunar din iunie 2002. Subintitulată „Revistă politică, social-culturală și literară”, publicația a fost editată în perioada comunistă de către Comitetul Județean Sibiu pentru Cultură și Educație Socialistă. Inițial a fost redactată de un colegiu de redacție alcătuit din douăzeci și șapte de personalități ale vieții culturale sibiene. De la numărul 6/1974 colegiul se restrânge și își precizează atribuțiile: redactor-șef este Mircea Tomuș, iar ca secretar general de redacție figurează Titu
TRANSILVANIA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290241_a_291570]
-
Curierul economic-social”, „Cronică Brașovului”, „Tribuna pentru popor”, „De luni până sâmbătă”, „Pagina școalei”, „Săptămâna în imagini”, „Cartea, credința strămoșeasca”, „Brașovul în 24 ore”, „Ultimă oră”, „Ecouri de la frați” ș.a. De remarcat și „Cotidian”, rubrică susținută de Octav Șuluțiu, sau „Meridian”, redactată de Ion Oana. Colaborează mai toți intelectualii de frunte ai Transilvaniei. Sectorul de poezie este ilustrat de Aron Cotruș, Petre Păscu, I. V. Spiridon, Romeo Dăscălescu, Lucian Valea, Petre Paulescu, Al. Lungu, George Popa, Petre Borțos, C. S. Anderco, Ion
TRIBUNA-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290268_a_291597]
-
și organizează în 1943 „Săptămâna Olteniei”, prilej cu care editează volumul Oltenia, o enciclopedie sui-generis a regiunii. Promovată de antecesori și contemporani iluștri, credința privitoare la cultura trebuitoare poporului într-un anume moment istoric este asumată de timpuriu de T. Redactând articolul-program al revistei „Ramuri”, el îi precizează „rostul și atitudinea” în a seconda „Sămănătorul” în lupta pentru o cultură nutrită de „ideea națională”, pentru o literatură adevărată, perenă, creată „numai de scriitori ieșiți din popor”, opusă celei menite să piară
TOMESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290218_a_291547]
-
Liviu Rebreanu. După 1928 se va acorda atenție și tendințelor înnoitoare, prin găzduirea unor scrieri de Ion Minulescu, Gib I. Mihăescu, Victor Papilian, Emil Isac, Mihai Beniuc. Se încerca „o transpunere suplă în miezul mentalității timpului”, dar și - conform articolului-program redactat în 1936 de Al. Dima - ridicarea „virtualităților etnice și etice la rangul unor mari actualități naționale”. Din 1934 cu subtitlul „Buletin de tehnică culturală” (păstrat până în 1944), T. anunța că va da întâietate, contra „stadiului liric”, metodei și sistematizării culturale
TRANSILVANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290242_a_291571]
-
slab. Deși comentează cu o severitate exagerată câteva teorii de autoritate asupra genului (René Girard, Wayne C. Booth, Marthe Robert, Georg Lukács ș.a.), definiția dată de T. romanului nu e decât o colecție de platitudini. Menționabil este romanul Întoarcerea (1983), redactat într-o manieră nu de puține ori prolixă, dar cu bune pagini de evocare etnografică a satului ardelean. Ceea ce trebuie subliniat [...] cu deplină adeziune - față cu tentația unora de a dilata sensurile operei, ori de a-i atribui, pe baza
TOMUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290222_a_291551]
-
, publicație apărută la București, bilunar, între 1 august și 1 decembrie 1873. Subintitulată „Revista cestiilor contimpurane”, T. este redactată de Gr. H. Grandea, cu scopul, mărturisit într-un ambițios articol-program, de a contribui la dezvoltarea culturii naționale. Încrezător în menirea literaturii, așa cum afirmă în cuprinzătoarea schiță istorică Starea literaturei și artelor în România, republicată aici, Grandea încearcă și o
TRIBUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290270_a_291599]
-
se apropie de conservatori, în timpul guvernării lui Lascăr Catargiu, dar pentru puțin timp, spre a deveni apoi unul dintre cei mai înverșunați purtători de cuvânt ai opoziției. Aceste fluctuații sunt ilustrate, în paginile jurnalului, de activitatea publicistică a scriitorului, care redacta de obicei - cu excepția perioadelor de vară, când pleca la săpături arheologice - mai toate articolele politice. Într-o astfel de perioadă, în mai 1867, redacția a fost asigurată de D. Bolintineanu, care semna Cosmat. El are articole de atitudine socială (Depravațiune
TROMPETA CARPAŢILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290275_a_291604]
-
Într-un alt articol, Literatură și limbă (1868), Bolliac încearcă să schițeze un răspuns la criticile maioresciene, dar, în lipsa argumentelor de principiu, se mulțumește să semnaleze slăbiciunile unor traduceri din „Convorbiri literare” sau să comenteze nefavorabil limba în care era redactată revista. Cu altă ocazie, recenzând piesa Vornicul Bucioc de V. A. Urechia, el combate tendințele cosmopolite ale unor autori, cerând pentru teatrul românesc piese inspirate din istoria națională. Aceleași idei pot fi întâlnite în cronica la spectacolul cu Revizorul general
TROMPETA CARPAŢILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290275_a_291604]
-
UNIREA DEMOCRATICĂ, cotidian apărut la București între 2 noiembrie 1876 și 16 august 1877. Corector al acestei gazete liberale a fost I.L. Caragiale. Unele articole politice, dar mai ales notele și anecdotele nesemnate de la rubrica „Felurimi” sunt redactate de el. Rubrica „Bibliografie” include anunțuri despre cărți recent apărute, însoțite de prezentări sumare și de condițiile sau înlesnirile acordate la cumpărare. La „Foișoara” ziarului Șt. C. Michăilescu semnează, cu pseudonimul Stemil, textele Condeie dăscălești și Condeie teatrale. Se mai
UNIREA DEMOCRATICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290348_a_291677]
-
Kiriakoff și de caricaturile lui Ion Sava sau ale lui Brudea. Culese din țară și din străinătate, sub rubrică „Teatru. Cinema” sau risipite printre altele, informațiile teatrale și cinematografice sunt mereu proaspete și obiective. Un „Bazar sportiv” alătura cronici sumare redactate de Emil Ronea și Mircea Manole. Diversitatea paginilor este susținută de mai multe traduceri, una din idiș (Shalom Alehem, Cei doi Basarabeți), aparținându-i lui C. Săteanu și celelalte din rusă (Mihail Zoșcenko, Ziaristica și Suferințele tânărului Werther), datorate lui
UMORUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290339_a_291668]
-
în zilele când ziarul nu apărea, publicând, de asemenea, alternativ cu gazeta tutelară, cronica teatrală, cronica judiciară, populara rubrică „Viața la mahala” a lui Marion. Acestor rubrici li se adaugă altele, nu mai puțin atractive, precum aceea intitulată „De la Secție”, redactată tot de Marion, alta dedicată „oamenilor iluștri”, o selecție săptămânală de aforisme ș.a. În fiecare număr se tipărește portretul unui scriitor român (Ienăchiță Văcărescu, C.A. Rosetti, Mihail Kogălniceanu, D. Bolintineanu, Mihai Eminescu, I.L. Caragiale, Ion Creangă). U.l. reproduce
UNIVERSUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290366_a_291695]
-
tendențioasă și falsificare grosolană a unui fragment dintr-o mai veche conferință a lui B. Delavrancea). Răspunsul indignat al scriitorului este teribil, iar degetul acuzator pus pe semnatarul ignobil - Grigoriu Moldovan - îl arată „trădător de neam”. Pe aceeași linie este redactată rubrica „Lupta noastră”, excelând nu doar în obediența față de autorități, cât mai ales în insanități, atacuri la persoană și răfuieli - cele mai multe ale redactorului -, vizând cu precădere instituții din București, pe Ioan Slavici și revista „Tribuna” din Sibiu, alte periodice românești
UNGARIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290340_a_291669]
-
în primii doi ani: „Universul românesc”, „Colaboratorii noștri consemnează” (comentarii asupra emisiunilor radio pentru români și ale televiziunii române, susținute de Radu Toma), „Universul american”, „Incredibil, dar adevărat”, „Universul feminin”, „Universul publicitar”, „Actualitatea” (scurte mențiuni asupra publicațiilor românești din exil, redactate de Andrei Bardescu), „Universul sportiv”, „Basarabia, dragostea mea” (asigurată de Demetrius Kricopol), „Universul literar-critic”. În 1987, odată cu modificarea formatului, se schimbă și titlurile rubricilor, fără a se aduce modificări de structură: „Țara de aici, țara de acasă”, „Carnetul zilei”, „Relatări
UNIVERSUL LIBER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290364_a_291693]
-
Analele Dobrogei”, „Gazeta Alexandriei”, „Muguri”, „Muscelul nostru”, „Curierul nostru”, „Presa”, „Revista noastră”, „Steaua poporului”, „Junimea”, „Glasul țării” ș.a., cele mai multe editate în orașele prin care a peregrinat, și efemer la „Adevărul literar și artistic”. Stabilit la Alexandria, spre sfârșitul anului 1927 redactează prima formă a jurnalului Din carnetul unui medic de plasă, intenționând să-l publice sub pseudonimul dr. Ion Cicoare, cu titlul Din viața de apostol. Însemnările unui medic de plasă. Abia odată cu a treia variantă, încheiată la Câmpulung, unde se
ULIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290328_a_291657]