11,123 matches
-
stereotipuri, precum și agravarea lor rezultă din situația descrisă de nenumărate ori de specialiștii În antropologie și În psihosociologia cognitivă și a reprezentărilor: există o inflație și o saturație de gânduri cu potențial fascist, violente, intolerante sau reducționiste În mediul Înconjurător restrâns sau extins. Pericolul reacției la contextul internațional și la influența discursurilor liderilor emblematici de extremă dreaptă sau integriști rezidă În reactivarea neîncetată și obsedantă a unei tendințe denigratoare, xenofobe și discriminatorii care otrăvește relațiile sociale. Mai trebuie puse În evidență
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
este așadar oarecum predeterminată de legătura filială. Verticalitatea lanțului generațiilor domină orizontalitatea raporturilor fraterne. Sunt fiu Înainte de a fi frate, fiică Înainte de a fi soră. Așa m-am născut, nu am devenit astfel. Conformându-se acestui model familial, multe societăți restrânse, ordine religioase și loje masonice și-au ales o structură asemănătoare. O ierarhie cvasi-ancestrală, imuabilă, fundamentează și justifică autoritatea Tatălui sau a Maestrului. Încorporarea fiecărui „frate” se sărbătorește printr-un ritual În cadrul căruia practica terorizantă a jurământului Îi pecetluiește solidaritatea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
acesta, așa cum observa Roland Barthes, „constă În a plasa Întotdeauna Natura la baza Istoriei” (Barthes, 1957). Astfel, paradigma familială este dublu limitată la a servi drept fundament conceptual clar ideii de fraternitate, pentru că apartenența la un grup, de la cel mai restrâns la cel mai larg, este discriminatorie sau pasivă. Identificarea cu un gen universal, la rândul său, duce la o uniformitate neutră sau totalitară. Să fie societatea politică locul unei fraternități ce se poate concepe după un alt model? Metafora patriotică
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Discriminare, DOMINAȚIE, DREPTURILE OMULUI, Etnocentrism, Etnocid, RASISM, Servitute, TOTALITARISM, Tribalism, VIOLENȚĂ, XENOFOBIE Ghetoutc "Ghetou" Φ ETNICITATE, Excludere, Melting pot Globalizaretc "Globalizare" Φ Cosmopolitism, MONDIALIZARE Grup de apartenență/de referințătc "Grup de apartenenȚĂ/de referinȚĂ" Φ APARTENENȚĂ (sentiment de Î) Grupuri restrânse (dinamica Î)tc "Grupuri restrânse (dinamica ~)" Intuitiv, fiecare dintre noi crede că știe ce Înseamnă un grup restrâns. O familie, o echipă sportivă, un consiliu trimestrial par să țină toate de această denumire, chiar dacă nu este deloc ușor să-i
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Etnocid, RASISM, Servitute, TOTALITARISM, Tribalism, VIOLENȚĂ, XENOFOBIE Ghetoutc "Ghetou" Φ ETNICITATE, Excludere, Melting pot Globalizaretc "Globalizare" Φ Cosmopolitism, MONDIALIZARE Grup de apartenență/de referințătc "Grup de apartenenȚĂ/de referinȚĂ" Φ APARTENENȚĂ (sentiment de Î) Grupuri restrânse (dinamica Î)tc "Grupuri restrânse (dinamica ~)" Intuitiv, fiecare dintre noi crede că știe ce Înseamnă un grup restrâns. O familie, o echipă sportivă, un consiliu trimestrial par să țină toate de această denumire, chiar dacă nu este deloc ușor să-i stabilim granițele. Vom reține totuși
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
pot Globalizaretc "Globalizare" Φ Cosmopolitism, MONDIALIZARE Grup de apartenență/de referințătc "Grup de apartenenȚĂ/de referinȚĂ" Φ APARTENENȚĂ (sentiment de Î) Grupuri restrânse (dinamica Î)tc "Grupuri restrânse (dinamica ~)" Intuitiv, fiecare dintre noi crede că știe ce Înseamnă un grup restrâns. O familie, o echipă sportivă, un consiliu trimestrial par să țină toate de această denumire, chiar dacă nu este deloc ușor să-i stabilim granițele. Vom reține totuși că expresia desemnează „un grup mic de indivizi” care Întrețin Între ei „relații
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
pe ei Înșiși ca pe niște „cobai”, resimt de aceea o anumită neîncredere și pot rămâne atenți, Încordați. Așa cum vedem, problema nu rezidă atât „Într-o absurdă dezbatere asupra priorității oului sau găinii (a se Înțelege societatea globală sau grupul restrâns”), ci aspectul cel mai important este ă cum subliniază Raymond Boudon și François Bourricaud În al lor Dictionnaire critique de sociologie ă „să alegem, În funcție de preocupările noastre, nivelul cel mai pertinent de enunțare și validare a ipotezelor proprii” (Boudon și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Înseamnă În același timp invarianță (relativă, la scara individului) și variație (la scara comunității, În timp și În spațiu), permanență (În transmitere) și schimbare (În Însușirea lor de către vorbitor). Ele permit un larg evantai de tipuri de apartenență, de la grupurile restrânse (argoul) până la comunități supranaționale (francofonia etc.). De asemenea, necesită adoptarea unor strategii atât personale (adaptarea vorbirii), cât și la un nivel mai general (de exemplu, politicile lingvistice). Mai multe studii de psihologie socială confirmă faptul că limba vorbită este, din
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
semne de distanțare a puterii politice față de aspirația la suveranitate a puterii religioase catolice. Prin acest edict, Henric al IV-lea a impus clerului catolic dominant să accepte existența altor religii pe teritoriul național. În ciuda limitelor sale și a domeniului restrâns la care se referă, acest text a deschis o breșă legală. Dacă privim istoria mai Îndeaproape, vedem că regii Franței Încercaseră Încă de demult să-și cucerească independența În raport cu puterea pontificală. Încă din secolul al XIV-lea, juriștii regali au
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
practicile colective, singurele care dau o realitate palpabilă unei realități altfel imaginare”. „Dimensiunea critică” a elementelor de identificare pune și ea probleme: sfintele icoane pot fi prea mari și pot depăși frontierele viitoarei entități naționale sau, dimpotrivă, pot fi prea restrânse și limitate la o singură regiune. Ele nu alimentează În mod direct naționalismul. Clasele populare sunt profund atașate de aceste construcții identitare. Lăsate singure, ele n-ar putea totuși să le transforme În simboluri naționale. Aceste clase prezintă astfel un
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
the Closed Mind, New York, Basic Books. SECA Jean-Marie (2001), Les Représentations sociales, Paris, Armand Colin. TAGUIEFF Pierre-André (1987), La Force du préjugé. Essai sur le racisme et ses doubles, Paris, Gallimard. Φ Atitudine, ATRIBUIRE (teoriile Î), Devianță, Discriminare, Etnocentrism, Grupuri restrânse (dinamica Î), Instituție, INTERCULTURAL (didactica Î), REPREZENTARE SOCIALĂ, SOCIALIZARE, Stereotip, Valori Primordialismtc "Primordialism" Φ ETNICITATE, NAȚIONALISM Puteretc "Putere" Puterea, remarca Bertrand Russell Încă de la sfârșitul anilor ’30, nu se limitează la exercitarea ei: „producere de efecte căutate”, ea desemnează ă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de creare a „științei despre om”, ce presupune nu doar existența clasificărilor naturaliste ale „raselor umane”, ci și descrierea „științifică” a „caracterelor distinctive” și a „aptitudinilor respective” ale acestora, ca și a moravurilor lor, de către etnografie și antropologia În sens restrâns (antropologia fizică). Această ipoteză presupune că rasismul nu și-a Început cariera așa cum afirmă partizanii teoriei modernitare restrânse, o dată cu apariția primelor clasificări ierarhizante ale „raselor” concepute ca varietăți ale speciei umane, chiar dacă naturaliștii secolului al XVIII-lea (Buffon, Linné), apoi
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
descrierea „științifică” a „caracterelor distinctive” și a „aptitudinilor respective” ale acestora, ca și a moravurilor lor, de către etnografie și antropologia În sens restrâns (antropologia fizică). Această ipoteză presupune că rasismul nu și-a Început cariera așa cum afirmă partizanii teoriei modernitare restrânse, o dată cu apariția primelor clasificări ierarhizante ale „raselor” concepute ca varietăți ale speciei umane, chiar dacă naturaliștii secolului al XVIII-lea (Buffon, Linné), apoi primii antropologi care au recurs la craniologie (Blumenbach, Camper), ca și pionierii antropometriei (White) au contribuit la stabilirea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Les Représentations sociales, Paris, Armand Colin. TAJFEL Henri (1972), „La catégorisation sociale”, trad. fr., in MOSCOVICI Serge (coordonator), Introduction à la psychologie sociale (tom I), Paris, Larousse, pp. 272-302. Φ Atitudine, ATRIBUIRE (teoriile Î), Convenții (socio-economia Î), Devianță, Discriminare, Grupuri restrânse (dinamica Î), Instituție, INTERCULTURAL (didactica Î), Marginalitate/marginalizare, PREJUDECATĂ, SOCIALIZARE, Stereotip, Valori Rețeatc "Rețea" Φ Asociație, Convenții (socio-economia Î), CULTURĂ ȘI DEZVOLTARE, Mobilizare Rituritc "Rituri" Termenul denumește, după cum au arătat Îndeosebi James Frazer, Lucien Lévy-Bruhl sau Claude Lévi-Strauss În mai
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ca efervescența promisă să nu fie doar formală, ceva ce trebuie numaidecât bifat și trecut în raportul de activitate al autorităților locale. Se pare că până în prezent nu a fost așa“, susține Șerban Axinte. Ca minusuri, scriitorul ieșean punctează numărul restrâns al proiectelor literare, însă apreciază, în ansamblu, faptul că programul sibian pare „suficient de coerent și de reprezentativ pentru întreaga țară“. Publicul vrea cultură pe gratis Clujul este prezent la Sibiu cu numeroase proiecte culturale, dintre care cel mai important
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
întrerup puțin epicul și să fac o buclă, nu neapărat narativă. O puteți lua ca pe-o simplă compunere despre ce-am cărat cu mine (în tren, pe jos și-n mașină). Dar scrutată în adânc, descrierea aceasta - fie și restrânsă, pentru că n-am unde să mă desfășor - spune multe și-ascunde un secret. Deși o parte din el s-a deslușit acum un an în Ultimul sufleu la Paris. 69 de rețete culinare, la sfârșitul cărții (cap. Sarsanella & Co), cred
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
pentru care m-am dus la un astfel de concert pentru prima oară în viața mea. Cei trei au ridicat 40.000 de oameni în picioare, aproape întreaga populație a târgului meu... Mă gândeam că poate ei fac parte din restrânsa tagmă a magicienilor moderni. Și e frumos și bine, pentru că nici un politician contemporan nu reușește să facă atâtea mii de oameni fericiți, fără să apeleze la minciuni și demagogie. Trupa a făcut un spectacol profesionist, două zile mi-au țiuit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
difuzat filme vechi, intrate în istorie, cum ar fi Mimetism și Pe fir, din anii ’60, dar s-a discutat și despre starea animației actuale, cu exemplificare despre Animat Planet, singurul serial de animație românesc difuzat de o televiziune. Publicul restrâns, dar pasionat a aflat secrete din vremea Animafilm, cum ar fi că deviza comuniștilor era „Decât să faceți filme cu probleme, mai bine faceți filme proaste“, sau că la Animafilm lucra fata lui Pacepa. Au fost prezentate și trei DVD
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
tipologia interacțiunilor, ipoteza principală a analizei interacțiunilor presupune că rolurile sînt obiectul unei realizări comune constante pe parcursul întîlnirii, în funcție de acțiunile săvîrșite și de imaginile proiectate în fiecare moment de interlocutori. La E. Goffmann, noțiunea "cadru participativ" are o sferă mai restrînsă, vizînd posibile roluri interlocutive într-o reuniune socială. În această perspectivă, destinatarul este conceput ca fiind complex și dinamizat, în măsura în care distribuția interlocutivă este mereu modificată. V. context, destinatar, dialog, interacțiune, rol. COȘERIU 1967; DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; VARO - LINARES
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
dominată. V. configurație, discurs. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN CLIȘEU. Repetarea mecanică, lipsită de interes și de spirit inventiv, a unui model, este considerată clișeu sau șablon. Cu o accepție relativ similară circulă și termenii stereotipie și stereotipism, definiți, în sens restrîns, ca repetarea mecanică a unei forme, ca urmare a lipsei de originalitate, prin care se pierde prospețimea formulării și se banalizează exprimarea. Este demn de observat că parametrul frecvenței unui element în discurs nu constituie o condiție indispensabilă a apartenenței
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
fi de natură lingvistică (contextul verbal) și non-lingvistică (contextul situațional, social, cultural). Conform cu uzajul general, termenul context este folosit pentru a desemna contextul verbal al unității lingvistice. Indiferent de natura sa, lingvistică sau non-lingvistică, contextul poate fi considerat în manieră restrînsă - contextul imediat - sau extinsă. Relevante pentru ceea ce înseamnă context non-lingvistic restrîns (sau micro) sînt cadrul spațio-temporal și situația socială locală în care se înscrie schimbul comunicativ al participanților, statutul acestora, numărul, caracteristicile, rolurile, relația instituită între ei, tipul de activitate
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
cultural). Conform cu uzajul general, termenul context este folosit pentru a desemna contextul verbal al unității lingvistice. Indiferent de natura sa, lingvistică sau non-lingvistică, contextul poate fi considerat în manieră restrînsă - contextul imediat - sau extinsă. Relevante pentru ceea ce înseamnă context non-lingvistic restrîns (sau micro) sînt cadrul spațio-temporal și situația socială locală în care se înscrie schimbul comunicativ al participanților, statutul acestora, numărul, caracteristicile, rolurile, relația instituită între ei, tipul de activitate în care sînt angajați, regulile care guvernează contractul de comunicare. Cît
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
opinii) și începutul altui schimb. Prin dialog se înțelege uneori ideea unui schimb de opinii cu scopul de a se ajunge la un consens, în caz contrar, acest schimb fiind apreciat ca un "fals dialog". Aceasta este însă o accepție restrînsă care se poate atribui termenului și nu are relevanță deosebită pentru analiza discursului. În cadrul dialogului, intervenția, intrarea în discuție a unuia dintre participanți (interlocutori), reprezintă o unitate monologică care este compusă din acte de vorbire. Prin urmare, dialogul este o
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
constituită din morfeme libere se transformă într-o sintagmă fixă, comutabilă din punct de vedere paradigmatic în interiorul unei clase lexematice: rom. de îndată se opune lui acum, de care nu diferă prin comportamentul său morfo-sintactic și semantic. Într-o interpretare restrînsă, lexicalizarea poate antrena relațiile de gen și număr în direcția normalizării formelor: în româna veche, forma de singular copaci(u) nu era diferențiată de plural, diferență exprimată de opoziția actuală copac/copaci care lexicalizează numărul. În categoria procedeelor secundare de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
termenul literație a fost răspîndit în special prin documentele unor organisme internaționale care analizau situația științei de carte, atît în unele comunități primitive, cît și în comunitățile industriale. Definit în engleză fie ca "știință de carte; instrucție", fie cu semnificație restrînsă, precum "știința de a citi și a scrie", cuvîntul literație întrunește cîteva înțelesuri distincte: 1) un ansamblu de cunoștințe elementare (în parte măsurabile), 2) folosirea socială a scrierii și 3) tipul de cultură care se opune celei orale. Cu prima
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]