4,098 matches
-
Lactobacillus spp., evidențiind faptul că, la nivelul uterului procesele regenerative au o evoluție normală, flora microbiană saprofită luând locul celei patogene sau condiționat patogene. În a patra săptămână postpartum s-au mai izolat bacterii din secrețiile genitale de la vacile cu retenția anexelor fetale în 33,3 % din probe din specia Arcanobacterium pyogenes în cultură singulară și în 16,6 % din probe în culturi bacteriene mixte (Arcanobacterium pyogenes și Streptococcus spp. anaerob), dar nu s au mai izolat bacterii de la vacile fără
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
și tulburări puerperale, în majoritatea cazurilor constatându-se o floră polimicrobiană Gram+ (94,7 % la vacile fără tulburări puerperale și în 48 % la vacile cu distocii). Studiile efectuate de TAVERNE M.A., 1984 au evidențiat faptul că, între vacile cu retenția anexelor fetale și cele cu infecții genitale diferențele între bacteriile izolate nu sunt semnificative, exceptând Clostridium spp., care se izolează în număr mai mare (p< 0,05) în grupul de vaci cu infecții genitale. Corynebacterium pyogenes a fost cea mai
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
care s-au izolat în număr redus și au scăzut rapid după a-10-a zi postpartum. BEKANA M. și col. 1994 au izolat diferite bacterii din uterul vacilor în primele 8 săptămâni postpartum la 50,9 % din vacile care au prezentat retenția anexelor fetale. Din culturile bacteriene 86,6 % au fost polimicrobiene, iar în 13,4 % din cazuri au fost culturi pure. Bacteriile izolate au aparținut la 12 genuri, din care 6 au fost facultativ patogene și 6 au fost obligatoriu patogene
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
1984). Diverse studii indică în preajma parturiției o creștere a activității de ingestie a neutrofilelor, creșteri numerice suplimentare după parturiție, îndeosebi în prima săptămână postpartum, stabilindu-se o relație directă între scăderea funcției fagocitare a neutrofilelor și apariția diverselor tulburări puerperale (retenția anexelor fetale, endometrite, metrite, mamite), (BOSTEDT, K., 1984, TIANQUANCAI ,1984). În cadrul autopurificării uterine postpartum, dinamica celulară implicată în acest proces este prezentată de BOITOR, I., 1984 în 4 faze de acțiune: în timpul estrului, prin polinuclearele neutrofile și eozinofile care migrează
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
postpartală FAYE, B., și col., 1994 au constatat o variație a valorilor acesteia în funcție de tipul afecțiunilor și numărul lactației. Astfel, la prima lactație incidența maximă a fost înregistrată de tulburările articulare (11,6 %), urmate de infecțiile genitale(11,1 %) și retenția anexelor fetale (10,2%), ultimele două entități patologice fiind în corelație directă cu incidența crescută a fătărilor distocice (11,5 %). Tulburările ovariene și cele metabolice au prezentat incidențe situate la nivele scăzute (4,3 % și respectiv 1,7 %). În dinamica
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
distocice (11,5 %). Tulburările ovariene și cele metabolice au prezentat incidențe situate la nivele scăzute (4,3 % și respectiv 1,7 %). În dinamica lactațiilor sunt indicate valori ce scad progresiv odată cu creșterea numărului de lactații. Se constată că dinamica incidenței retenției anexelor fetale și a infecțiilor genitale este în corelație directă și pozitivă cu dinamica incidenței distociilor, scăzănd în mod progresiv și în corelație negativă cu înaintarea în vârstă. Astfel, retenția anexelor fetale înregistrează valori între 8,0 - 9,3 % la
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
odată cu creșterea numărului de lactații. Se constată că dinamica incidenței retenției anexelor fetale și a infecțiilor genitale este în corelație directă și pozitivă cu dinamica incidenței distociilor, scăzănd în mod progresiv și în corelație negativă cu înaintarea în vârstă. Astfel, retenția anexelor fetale înregistrează valori între 8,0 - 9,3 % la lactațiile a-II-a și a-IV-a, după care valorile încep din nou să crească, variațiile fiind între 10,5 % (a-V-a lactație) și 12,2 % ( lactațiile a-VI-a și peste
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
2,5 %),( fig.44). Din analiza situației prezentate se evidențiază faptul că afecțiunile puerperale se manifestă cu frecvența cea mai mare în cadrul morbidității înregistrate la vacile de lapte, constituind un factor important în etiologia infecundității ulterioare a acestora. 4.1. Retenția anexelor fetale Această afecțiune apare la vacă după expulzarea fătului, îndeosebi după avort, distocii și parturiții induse cu corticoizi, când învelitorile fetale nu sunt eliminate până la 12 ore vara și 24 ore iarna. Considerată ca o afecțiune puțin gravă este
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
sunt eliminate până la 12 ore vara și 24 ore iarna. Considerată ca o afecțiune puțin gravă este totuși importantă deoarece adesea este asociată cu afecțiuni inflamatorii uterine, scăderea performanțelor de reproducție și diminuarea producției de lapte (CHARLES GUARD,1993). Etiologia retenției anexelor fetale Diverse studii de specialitate (BOITOR I. și col.1980,1981, 1984,1985) au indicat existența a două categorii de factori implicați în etiologia acestor afecțiuni: Factorii favorizanți condițiile de întreținere ( stabulația permanentă) alimentația nerațională (cantitativ, calitativ și rații
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
factorii de stres ( temperatura, lipsa odihnei, transporturi obositoare), care acționează prin stimularea eliberării de corticoizi, fapt ce contribuie la declanșarea timpurie a parturiției, fără maturizarea placentei, parturiții induse cu corticoizi Factorii determinanți specifici (bacterienii), nespecifici Originea germenilor bacterieni care determină retenția anexelor fetale poate fi de la nivelul unui proces inflamator localizat în oricare parte a organismului (mamite, afecțiuni podale, plăgi infectate, enterite). În ceea ce privesc speciile bacteriene implicate în etiologia retenției anexelor fetale se indică faptul că în 85 % din cazuri
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
Factorii determinanți specifici (bacterienii), nespecifici Originea germenilor bacterieni care determină retenția anexelor fetale poate fi de la nivelul unui proces inflamator localizat în oricare parte a organismului (mamite, afecțiuni podale, plăgi infectate, enterite). În ceea ce privesc speciile bacteriene implicate în etiologia retenției anexelor fetale se indică faptul că în 85 % din cazuri se izolează bacterii Gram negative (E.coli, Streptococci spp., Staphylococci spp., Corynebacterium pyogenes, Actinomyces spp.), ( MULEI C.,.M. 1993). Patogeneză GRUNET E. 1979, studiind profilul hormonal al vacilor în ziua
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
concentrației plasmatice de estradiol -17 β și creșterea concentrației de estradiol -17 α de la 6 până la 1 zi înaintea parturiției sunt posibile tulburări hormonale implicate în procesul desprinderii membranelor fetale. Investigațiile biochimice efectuate la nivelul placentoamelor provenite de la animale cu retenția anexelor fetale prezintă o scădere relativă a prostaglandinei F2 α și a concentrației de seleniu (GRUNERT E. 1978). NJORKMAN și SOLLEN, citați de GRUNERT E. 1978 au evidențiat din punct de vedere histochimic existența la nivelul liniei de joncțiune, între
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
și epiteliul criptei uterine o adezivitate celulară datorată constelației moleculare ce există între suprafețele aflate în contact și a unor enzime care modifică componentele suprafeței celulare. S-a constatat că adezivitatea între trofoblast și celulele criptei uterine la vacile cu retenția anexelor fetale se menține și după parturiție. Modificările morfologice care tulbură mecanismele de desprindere a placentei determinând retenția anexelor fetale sunt: placentoame imature sau involuția avansată a placentoamelor, edemul vililor corionici, hiperemia placentoamelor, suprafețe necrotice fără inflamație între vilii corionici
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
a unor enzime care modifică componentele suprafeței celulare. S-a constatat că adezivitatea între trofoblast și celulele criptei uterine la vacile cu retenția anexelor fetale se menține și după parturiție. Modificările morfologice care tulbură mecanismele de desprindere a placentei determinând retenția anexelor fetale sunt: placentoame imature sau involuția avansată a placentoamelor, edemul vililor corionici, hiperemia placentoamelor, suprafețe necrotice fără inflamație între vilii corionici și pereții criptelor uterine, macerarea vililor corionici, placentite și cotiledonite și inerția uterină (GRUNERT E. 1978). Frecvența retențiilor
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
retenția anexelor fetale sunt: placentoame imature sau involuția avansată a placentoamelor, edemul vililor corionici, hiperemia placentoamelor, suprafețe necrotice fără inflamație între vilii corionici și pereții criptelor uterine, macerarea vililor corionici, placentite și cotiledonite și inerția uterină (GRUNERT E. 1978). Frecvența retențiilor anexelor fetale Conform studiilor diferiților autori, frecvența retențiilor anexelor fetale prezintă diferite variații : între 7-19 % , după ZAIEM și col. 1994, între 10-15 % , după CHARLES GUARD, 1994 și între 2-32 % ,după BODE K. și DUNCANSON G. , citați de ZAIEM. Studiile din
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
avansată a placentoamelor, edemul vililor corionici, hiperemia placentoamelor, suprafețe necrotice fără inflamație între vilii corionici și pereții criptelor uterine, macerarea vililor corionici, placentite și cotiledonite și inerția uterină (GRUNERT E. 1978). Frecvența retențiilor anexelor fetale Conform studiilor diferiților autori, frecvența retențiilor anexelor fetale prezintă diferite variații : între 7-19 % , după ZAIEM și col. 1994, între 10-15 % , după CHARLES GUARD, 1994 și între 2-32 % ,după BODE K. și DUNCANSON G. , citați de ZAIEM. Studiile din domeniu indică o corelație pozitivă între distocii, vârsta
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
fetale prezintă diferite variații : între 7-19 % , după ZAIEM și col. 1994, între 10-15 % , după CHARLES GUARD, 1994 și între 2-32 % ,după BODE K. și DUNCANSON G. , citați de ZAIEM. Studiile din domeniu indică o corelație pozitivă între distocii, vârsta și retenția anexelor fetale ( MELENDEZ, P., DONOVAN, G.A., RISCO, C.A., LITTELL, R., GOFF, J.P., 2003). RUGINOSU ELENA, 1999 a constatat diferite valori ale incidenței retenției anexelor fetale în funcție de diferiți factori de variație, cum ar fi: anul, luna, sezonul parturiției, rangul
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
G. , citați de ZAIEM. Studiile din domeniu indică o corelație pozitivă între distocii, vârsta și retenția anexelor fetale ( MELENDEZ, P., DONOVAN, G.A., RISCO, C.A., LITTELL, R., GOFF, J.P., 2003). RUGINOSU ELENA, 1999 a constatat diferite valori ale incidenței retenției anexelor fetale în funcție de diferiți factori de variație, cum ar fi: anul, luna, sezonul parturiției, rangul lactației, nivelul producției de lapte. În funcție de anul luat în studiu incidența retențiilor anexelor fetale înregistrează valori medii de 8,68 % , cu limite de variație anuale
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
R., GOFF, J.P., 2003). RUGINOSU ELENA, 1999 a constatat diferite valori ale incidenței retenției anexelor fetale în funcție de diferiți factori de variație, cum ar fi: anul, luna, sezonul parturiției, rangul lactației, nivelul producției de lapte. În funcție de anul luat în studiu incidența retențiilor anexelor fetale înregistrează valori medii de 8,68 % , cu limite de variație anuale cuprinse între 3,8 % și 11, 9 % (fig. 45). În raport cu luna calendaristică sunt înregistrate valori crescute a incidenței anexelor fetale în două perioade, lunile martie-aprilie (19,2
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
în alte studii, dar la nivele mult mai mari decât cele prezentate anterior (ROGEZEEWICZ M. si col. 1976, CHAFFAUX ST., THIBIER M., 1991, HRITCU VALENTINA, si col. 1982). BERTHELOT X., 1995 indică rezultate contrare. Autorul prezintă o dublare a frecvenței retenției anexelor fetale în sezonul de vară, comparativ cu sezonul de iarnă, indicând valori de 24 % și respectiv 12 %. În raport cu lactația, incidența retenției anexelor fetale înregistrează o frecvență maximă la prima lactație de 11,7 % și o frecvență minimă de 3
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
1991, HRITCU VALENTINA, si col. 1982). BERTHELOT X., 1995 indică rezultate contrare. Autorul prezintă o dublare a frecvenței retenției anexelor fetale în sezonul de vară, comparativ cu sezonul de iarnă, indicând valori de 24 % și respectiv 12 %. În raport cu lactația, incidența retenției anexelor fetale înregistrează o frecvență maximă la prima lactație de 11,7 % și o frecvență minimă de 3,5 % la peste a-5a lactație, (fig. 48). Rezultatele înregistrate sunt similare cu cele ale altor autori, (STEFFAN J., și colab. 1990), care
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
și între 3743,9 % la a8-a sau a-9-a lactație ( HRIȚCU V. DRUGOCIU G., MARIANA SÎRBU, 1982, OSINGA A. și col. 1977). Dimpotrivă DOHOO și colab., citați de FAYE și col. 1994 nu înregistrează diferențe în raport cu lactația și vârsta în ceea ce privește incidența retențiilor anexelor fetale la vaci. În raport cu vârsta, alte studii prezintă valori ale incidenței retenției anexelor fetale cuprinse între 2-10 % la animalele în vîrsta < 4 ani și între 20 33,3 % la cele de > 10 ani, (SAYED E. 1977, ROGEZEEWICZ M. și
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
MARIANA SÎRBU, 1982, OSINGA A. și col. 1977). Dimpotrivă DOHOO și colab., citați de FAYE și col. 1994 nu înregistrează diferențe în raport cu lactația și vârsta în ceea ce privește incidența retențiilor anexelor fetale la vaci. În raport cu vârsta, alte studii prezintă valori ale incidenței retenției anexelor fetale cuprinse între 2-10 % la animalele în vîrsta < 4 ani și între 20 33,3 % la cele de > 10 ani, (SAYED E. 1977, ROGEZEEWICZ M. și col.1976, SCHEIDEGGER G. A și col. 1993, ZAIEM I, și col. 1997
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
3,8 %) la vacile cu producții mici de lapte (4000-4500 litri / lactație normală) și valori maxime (20,8 21,4 %) la vacile cu producții de 7500 și peste 7500 litri lapte / lactație normală. S-a constatat o creștere a frecvenței retențiilor anexelor fetale direct proporțională cu ridicarea nivelului producției de lapte, RUGINOSU ELENA,1999 ( fig. 49). Gluconat sau Borogluconat de calciu. Utilizarea Metil ergometrinei maleat sau a Ergometrinei la 6-12 ore postpartum a înregistrat o reducere a incidenței retenției anexelor fetale
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
a frecvenței retențiilor anexelor fetale direct proporțională cu ridicarea nivelului producției de lapte, RUGINOSU ELENA,1999 ( fig. 49). Gluconat sau Borogluconat de calciu. Utilizarea Metil ergometrinei maleat sau a Ergometrinei la 6-12 ore postpartum a înregistrat o reducere a incidenței retenției anexelor fetale (ZAIEM L. și colab. 1994, RUGINOSU ELENA, SOFRONIE MARIANA, CONSTANTINESCU M.D.,1998). Utilizarea unui imunomodulator alcătuit dintr-o floră polimicrobiană cu 30 zile antepartum s-a dovedit a fi eficace în reducerea incidenței retenției anexelor fetale la vacă
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]