11,108 matches
-
luat-o ,,pe arătură” ! Nici ramura ortodoxă, nici ramura catolică nu-și fac menirea așa cum ar trebui, totuși există și unele diferențe de calitate între ele. în Biserica Ortodoxă oamenii sînt chemați la slujbe unde, în picioare, asistă la un ritual care în esență nu spune nimic și nu ajută cu nimic omul să mai progreseze în spirit. în Biserica Catolică oamenii stau cîteva ore așezați pe bănci, unde pe lîngă ritualuri, li se mai explică și unele învățături legate de
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
chemați la slujbe unde, în picioare, asistă la un ritual care în esență nu spune nimic și nu ajută cu nimic omul să mai progreseze în spirit. în Biserica Catolică oamenii stau cîteva ore așezați pe bănci, unde pe lîngă ritualuri, li se mai explică și unele învățături legate de viața de zi cu zi. Acest mod mai profund de a înțelege menirea Bisericii, în timp a făcut diferența evidentă astăzi pentru oricine: țările de cult catolic au un nivel de
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
istoria ideilor în veacurile următoare. Autorul concentrează și dă convergență unor ipoteze asupra clasicismului, dispersate în mai toate sintezele sale. În cartea despre Eminescu, în cea despre poezia modernă, în teoretizările pe marginea vârstelor și chipurilor modernității, clasicismul este invocat ritual cu funcție de element ab quo: din punctul fix de observație al acestuia, devine posibilă percepția optimă asupra diferirii creatoare și asupra normelor sale labile. De altfel, disertația de doctorat a lui C., dezvoltată la publicarea în volum, demonstrează că logica
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286042_a_287371]
-
conduse de Walkyrii în Walhalla , palatul ceresc. Ca la toate popoarele antice, războiul, încercarea supremă în slujba căruia sunt puse toate calitățile omului, și la germanici, asemenea geto-dacilor care se împărtă șeau cu apa sfântă a Dunării, „războiul constituia un ritual justificat printr-o teologie. Avem de-a face, întâi de toate, cu o asimilare a luptei cu sacrificiul: atât învingătorul, cât și victima aduc zeului o ofrandă de sânge. Prin urmare, moartea eroică devine o experiență religioasă privilegiată” . Odhin-Wodan, zeul
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Activitatea babei este legată, printr-un scenariu magico-religios de vrăji, de alungarea spiritelor rele, de alungarea demonilor și a bolilor, dar și de moarte prin bocet și priveghi, despre care etnologii și folcloriștii spun că ar fi o relicvă a ritualului dacic de înmormântare . Așa, după cum se poate vedea, moșul nu este pur și simplu omul bătrân căruia îi datorăm respect, ci o întreagă instituție - oameni buni și bătrâni - , care a asigurat perpetuarea în timp a societății românești. În rândul cuvintelor
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
regăsesc motive religioase. Printre acestea se regăsește și tradiția încondeierii ouălor cu motive amintite mai sus. Prin această metodă antrenantă am stimulat curiozitatea elevilor, făcându-i să descopere singuri importanța creațiilor, datinilor și obiceiurilor populare legate de anumite sărbători și ritualuri creștine. POIECT DE LECȚIE Instituția de învățământ: Grup Școlar "Constantin Brâncuși"-Iași Disciplina: Religie Ortodoxă Clasa a IX-a Profesor: Amarandei Mihaela Tatiana Unitatea de învățare: Ortodoxie și cultură națională Titlul lecției: Viața religioasă oglindită în creații populare, în datini
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Amarandei Mihaela Tatiana () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_911]
-
zestre și influențe mitice, urmând ca mai târziu, odată cu Încreștinarea populației de pe aceste meleaguri, să se facă remarcate și În creștinism influențele arhaice păgâne, care au rezistat. Ne propunem ca În paginile care urmează să prezentăm elemente de practici și ritualuri, pornind chiar de la strămoșii getodaci, la care se află originile unor practici rituale, conștienți fiind că de fapt am putea să coborâm la un nivel mai adânc decât cel circumscris de istoria geto dacilor , a daco romanilor și a descendenților
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
schimbate În unele cazuri de creștinism, Însă originile sunt mai vechi. Lucrarea Își propune studierea unor fenomene de magie și practici rituale dintre cele mai vechi și mai deosebite. Un prim capitol se referă la o posibilă asociere Între practicanții ritualurilor autohtone și cei ai șamanismului. Unele rituri vechi, Încă din timpul getodacilor, avându-i practicanți pe preoții cultului lui Zamolxis, se aseamănă destul de mult cu practicile șamanice existente și astăzi În unele zone ale lumii. Un alt capitol este dedicat
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
special mătrăguna, folosită În diferite practici magice, provocatoare de extazuri mistice, asemănătoare extazurilor șamanice. În continuare se face un studiu de dendromitologie, cu referire În special la brad arbore cosmic. Al treilea capitol are În vedere meteorologia magică, prezintă unele ritualuri de producere a ploii, precum și problema misteriosului personaj al mitologiei române, Solomonarul, personaj care prin atributele sale duce la unele paralele cu alte personaje. Ultimul capitol urmărește originea unor ritualuri magice și legătura acestora cu unele sărbători creștine. Primele manifestări
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
Al treilea capitol are În vedere meteorologia magică, prezintă unele ritualuri de producere a ploii, precum și problema misteriosului personaj al mitologiei române, Solomonarul, personaj care prin atributele sale duce la unele paralele cu alte personaje. Ultimul capitol urmărește originea unor ritualuri magice și legătura acestora cu unele sărbători creștine. Primele manifestări magico mitologice Își au originea În epoca pietrei, dar nu se prezintă Într-un mod unitar sub raportul concepției și viziunii despre viață și lume. Pescuitul și vânătoarea au generat
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
unii dintre cercetători, „ retragerea Într-o ascunzătoare sau coborîrea Într-o cameră subterană sunt echivalente ritual și simbolic cu o Katabasis, cu un descensus ad inferior, Întreprins În vederea unei inițieri.” 2 Sensul inițial al acestei locuințe este cel al unui ritual inițiatic. Dar acest lucru nu implică cu necesitate că Zamolxis era o divinitate htoniană. A coborî presupune o moarte inițiatică. Dispariția (ocultarea, reapariția (epifania unei ființe divine sau semidivine Reîntoarcerea lui Zamolxis În carne și oase nu constituie o probă
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
fie de lycantropia propriu-zisă, fenomen foarte răspândit mai ales În zona balcanică, fie de o imitare rituală a comportamentului și aspectului exterior al lupului. Imitarea aceasta rituală a lupului caracterizează inițierile militare pentru care există un sistem de credințe și ritualuri proprii tinerilor războinici. Esențialul acestei inițieri constă În transformarea rituală a tânărului războinic În fiară. Nu este vorba de curaj sau de putere, ci „de o experiență magico religioasă care modifică radical felul de a fi al tânătului războinic. Acesta
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
războinic. Acesta trebuie să-și transmită umanitatea printr-un acces de furie agresivă și terifiantă, care Îl asimila carnasierelor turbate.” De reținut este faptul că pentru a deveni războinic se asimila magic comportamentul fiarei și, de asemenea, tânărul era Îmbrăcat ritual În pielea lupului pentru a semnifica preschimbarea În lup. Se realizează o interesantă substituție În care fiara ia locul omului, În timp ce acesta nu mai are nimic omenesc. Însemnul războinicilor era măciuca, armă a luptei arhaice, specifică În „jocurile tinerilor” (Călușarii
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
cererile. Acest scenariu mitico-ritual descifrează o idee mai veche și mult mai răspândită În lume, adică speranța de a putea reactualiza situația primordială, mitică, când oamenii puteau comunica direct cu zeii. Sacrificiul mesagerului get se Încadrează În această categorie de ritualuri. Există o paralelă frapantă cu călătoria șamanului În al șaptelea sau al nouălea cer, pentru a transmite lui Bai Ulgan rugămințile tribului și pentru a primi binecuvântarea zeului și asigurarea că va veghea la bunăstarea credincioșilor lui. Șamanul călătorește În
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
cu săgețile În sus spre cer și Își amenință zeul, căci ei nu recunosc vreun alt zeu afară de al lor." Acest act nu este unul de Împotrivire zeului, ci de Întrajutorare, căci tracii amenință puterile demonice manifestate În nori. Acest ritual este un act cultural pozitiv: se imită și În, mod indirect, se ajută zeul fulgerelor, trăgând săgeți Împotriva demonilor, practică care va exista și mai târziu, dar sub altă formă. Probabil că acest rit se desfășura rar, În timpul eclipselor de
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
Cannabis indică, care ar fi putut fi procurată, ea neaparținând acestei zone, sau ar fi putut fi aclimatizată. Acest obicei al fumigațiilor cu cânepă este atestat la sciții de pe Nistru și Nipru, considerați a fi geto-sciți și este asemănător cu ritualul trac. Herodot relatează despre faptul că bărbații sciți practicau fumigații cu semințe de cânepă În cadrul unui ceremonial de purificare: „sămânța aruncată scoate fum parfumat și se face abur (... Amețiți de dogoarea aburului, sciții se apucă să urle.” O altă sursă
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
Rusaliilor În jurul orei trei, a doua zi la prânz, iar În ziua următoare la ora nouă dimineața, trezite fiind de cântecul „cărăbușului”. Înainte de a leșina, femeia Începe să tremure, cade jos, se agită și lovește totul În jur. Urmează apoi ritualul de trezire: „doi bărbați se apropie de ea și trei femei-regine. Regiicărăbuși țin o sabie În mână și se cântă și dansează, În jurul femeii leșinate, strigându-se: hop, hop, hop, așa, așa, așa, și-ncă-odată tot așa (..., se ia femeia și
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
Regiicărăbuși țin o sabie În mână și se cântă și dansează, În jurul femeii leșinate, strigându-se: hop, hop, hop, așa, așa, așa, și-ncă-odată tot așa (..., se ia femeia și se traversează cu ea un râu, oprindu-se de trei ori.” Ritualul este continuat de liderul grupului, care formează un amestec din apă, pelin și usturoi, scuipându-l În gura și pe fața bolnavei, făcând deasupra ei semnul crucii. Femeii i se dă apă pe vârful cuțitului, este spălată, după care se
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
punct de vedere, s-ar putea identifica unele reminiscențe de șamanism la români. II. Plante cu virtuți magice. Dendromitologie românească Preoții geto-daci au fost adevărați specialiști În domeniul botanicii, folosindu-se de diferite plante pentru vindecarea bolilor. De asemenea, În cadrul ritualurilor ezoterice care aveau loc În ceremoniile magicoreligioase se serveau de plante narcotice și halucinogene, care provocau extazul și transa mistică. În cadrul acestui capitolul vom reveni asupra unora din plantele cunoscute pentru calitățile lor magice, folosite În ceremonii de magie precum și
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
ca afrodisiac, medicament, halucinogen ori chiar ca amuletă, această plantă este cunoscută și apreciată pentru calitățile ei În diferite zone ale țării noastre cât și În alte părți. Dintre toate plantele căutate de vrăjitoare, fete, nu există nici una al cărui ritual să fie mai complex. Tehnica dezgropării ei este mai complexă și mai ciudată și presupune niște rituri foarte vechi și transmise secret. Oricum, virtuțile ei magice par să explice, Într un anume sens, aceste griji deosebite. Această plantă poate avea
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
postul Paștelui, În joia sfântă, ascunsă sub un șorț sau sub haină și așezată sub piatra bisericii ca să fie binecuvântată. De Sfântul Gheorghe este purtată ca să fie jucată. În situația În care este culeasă „pe dragoste”, cei care participă la ritual se Îmbrățișează, se sărută, Își spun vorbe de dragoste. Dacă este culeasă „pe urât”, să aducă nenoroc, boală, dimpotrivă participanții se ceartă, se scuipă și chiar se lovesc. O altă practică apare În județul Vaslui, unde planta poartă numele de
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
sunt În oală și ia tot atâtea Înghițituri. Apoi se duce la râu și freacă Înghițiturile cu amestecul, iar restul Îl toarnă În cap. Plecând nu trebuie să se uite Înapoi. Din descrierea acestor practici se observă unele similitudini În cadrul ritualului. Perioada cea mai aproape culesului este În timpul Rusaliilor sau a Paștelui. Formula În care se merge la cules este cea de două fete sau femei sub Îndrumarea unei „meșteroaie”, deși există cazuri când merg și băieți. În general, ritualul trebuie
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
În cadrul ritualului. Perioada cea mai aproape culesului este În timpul Rusaliilor sau a Paștelui. Formula În care se merge la cules este cea de două fete sau femei sub Îndrumarea unei „meșteroaie”, deși există cazuri când merg și băieți. În general, ritualul trebuie să se desfășoare noaptea, pe lună plină, În taină, fără ca nimeni În afara practicanților să cunoască scopul. Ofrandele ca daruri pentru plantă nu lipsesc din cadrul nici unui ritual: „pâine, sarmale, plăcinte, țuică, vin”, sau „pâine, slănină și anafură”. Există, de asemenea
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
sub Îndrumarea unei „meșteroaie”, deși există cazuri când merg și băieți. În general, ritualul trebuie să se desfășoare noaptea, pe lună plină, În taină, fără ca nimeni În afara practicanților să cunoască scopul. Ofrandele ca daruri pentru plantă nu lipsesc din cadrul nici unui ritual: „pâine, sarmale, plăcinte, țuică, vin”, sau „pâine, slănină și anafură”. Există, de asemenea, cazuri când se aduce ca dar și bani. Dezgroparea mătrăgunei comportă un ritual aparte și o mare grijă față de planta care uneori nici nu trebuie atinsă cu
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
În afara practicanților să cunoască scopul. Ofrandele ca daruri pentru plantă nu lipsesc din cadrul nici unui ritual: „pâine, sarmale, plăcinte, țuică, vin”, sau „pâine, slănină și anafură”. Există, de asemenea, cazuri când se aduce ca dar și bani. Dezgroparea mătrăgunei comportă un ritual aparte și o mare grijă față de planta care uneori nici nu trebuie atinsă cu mâinile: „În județul Turda, fetele care vor să fie chemate la horă și să se mărite primele, se duc la miezul nopții la locul unde e
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]