6,936 matches
-
diversității. A descoperit uniformitatea unei ordini printre fluctuațiile dezordinii. Lumea poartă amprenta stereotipiilor sale și, în consecință, o recunoaște drept o lume a sa. Cînd va înainta în vîrstă, locul le va fi luat de ritualurile societății. Și acestea vor săpa și mai profund în făgașurile obișnuinței, a căror urmă e deja vizibilă. În al doilea rînd, identificarea se dovedește a fi o manevră de simulare. Ea ar avea drept scop înlăturarea unui pericol, a ostilității oamenilor sau a elementelor. Sînt
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
ce dramatizează condiția creatorului, augmentînd prăpastia dintre „geniul” solitar și „mulțime”, făcînd totuși loc acelui public restrîns, de elită, al „inițiaților”: „Există o artă expresie pură, care nu ajunge pînă la creierul diluat al mulțimii. Apă regală, plăsmuirea abstractă nu sapă decît În aur - sensibilitatea cîtorva inițiați [...] Creatori străbătînd singuratici, la intervale mari, coaja epocelor, călcînd În echilibru peste munți ca peste umeri, acrobați pe funia inteligenței invizibil subțiată, dărîmători sau constructori de formule tîrziu devenite passe-partout tuturor. [...] Prin definiție, aceștia
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
ce violentează ecuațiile știute ale imaginii (și deci ordinea impusă de logica realului), face să interfereze planul percepției directe cu imaginarul, aproximează o stare de spirit prin mișcarea aparent arbitrară a sintaxei textuale. CÎnd scrie, de pildă, În Pneu: „Parc săpat În inel, amurg / Surîsul Îl porți ca pe un alpenstock, / Strigătele urcă la cer ca apa În țevi, // VÎntul face reverențe pînă la trei/ zeci și șapte, cuvintele ies ca soldații din garnizoană” - poetul vizează, succesiv, ordonarea plastică, geometrică a
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
sat, el încearcă să captureze „monștrii”, făcând o gaură în mușuroi. Dar dacă la primele lovituri de lopată doi lupi o iau la fugă spre junglă, un altul, mama, revine să-și protejeze „copiii” și-i atacă pe cei care săpau; după ce mama lupoaică a murit străpunsă de săgeți, a urmat dificila separare a puilor de lup de cei doi copii, strânși la un loc precum un ghem de lână: „a fost o întreagă aventură să-i despărțim. Monștrii erau mai
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
mișcarea de data aceasta a naturii, se distinge: „Eu mă duc În faptul zilei, mă așez pe malu-i verde Și privesc cum apa curge și la cotiri ea se perde, Cum se-schimbă-n vălurele pe prundișul lunecos, Cum adoarme la bulboace, săpînd malul năsipos. CÎnd o salcie pletoasă lin pe baltă se coboară, CÎnd o mreană saltă-n aer după-o viespe sprinteioară, CÎnd sălbaticele rațe se abat din zborul lor, Bătînd apa-ntunecată de un nour trecător. Și gîndirea mea furată
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Ori a fi prietin și să mă trag de Zulnia, Ori să-i descopăr amoriul ce cu-atîta tiranie M-au cuprins și mă-mpilează...” Însă Ikanok decide să prefacă sfînta legătură Într-o pasiune strașnică și, În amintirea acestei prefaceri, sapă pe copaci celebrele slove: „Că amoriul cel mai strașnic din prieteșug răsare.” În foarte cunoscuta Jaloba mea, Conachi pare a spune că o formă superioară de iubire este aceea ce leagă pasiunea cu prietenia. „Dulcea desfătare”, „rîvna fără temut”, iubirea
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
se întâmpla, convins că în contradicții ființele omenești află motivele autentice ale existenței și le folosesc ca instrument de cercetare. De ce oare ceilalți călugări din mânăstire se mirau de puterea lui de taur atunci când punea mâna să care lemne, să sape sau să transporte greutăți enorme? Nu-și dădeau seama că era îmboldit de o energie ce se revărsa precum un râu? Chinuit de acele îndoieli, se refugia în munca fizică tocmai pentru a evita să fie prins la mijloc de
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
se simțea împilat de gânduri, se apropia de maică-sa în orice loc ar fi fost și i se ghemuia la piept ca un câine ciomăgit. Simțea nevoia să-i vorbească și Catarinella îl înțelegea, se oprea din curățenie sau săpat, îi ciufulea părul, iar el surâdea: Dar de ce-am fost plămădiți așa cum suntem? Femeia nu înțelegea prea bine ce vrea să-i spună prin astfel de întrebări, continua să-l mângâie și să surâdă, și-i răspundea ce-i
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
strige: "la moarte cu Regele Spaniei..., să-l taie în bucăți pe Guvernator." Ne aflam în grajdul acela ca să discutăm cu un ghicitor despre cele de sub pământ. Câmpurile sunt însetate. Ghicitul urma să ne arate unde s-ar fi putut săpa ca să găsim apă. E o conspirație să faci planuri de acest fel? Mărturiei lui Pisano i se adăugă imediat cea a lui Giovanbattista Pizzoni: Campanella ne-a făgăduit casele nobililor, caii lor și femeile lor, iar noi, analfabeți, oameni de
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
totuși, îl invidia pe Carlo, ar fi vrut să aibă și el ingenuitatea acestuia, felul de a-și povesti halucinațiile cu atâta seninătate și împăcare. Povestea despre șarpe exact cum alții ar fi povestit că au fost la câmp să sape sau să culeagă măsline. M-au mai întrebat dacă îmi fusese frică când am văzut șarpele deschizând gura și arcuindu-se înainte de a dispărea. Și tu ce-ai zis? Am zis că nu mi-a fost frică, cum poți să
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
de păgâni. Nu am putut să ne dăm seama; cineva însă ne-a dat de înțeles că printre răzvrătiți se găsea un oarecare mobil, un baron, se pare. Ceea ce ni s-a părut deosebit de ciudat ca un om să-și sape singur groapa, căci țăranii ar fi intenționat să se răscoale în contra stăpânilor și să pună mâna și ei pe o sfoară de pământ. Ar fi putut un baron să fie de acord cu o astfel de nelegiuire? Mulțumesc, Generale. Ah
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
mirosul viu, de animal, care se răspândea în jur. Apoi șterse cu înverșunare, de parcă, frecând întruna și înlăturând orice urmă, ar fi vrut să se convingă că fusese doar o închipuire. Și, cum nu știa unde altundeva să ascundă bălegarul, săpă o groapă, opintindu-se în pământul înghețat, apoi bătători locul. Acum totul părea iar în bună rânduială, mai puțin gândurile lui buimace. Și zborul corbului care se învârtea deasupra, ca și cum ar fi bătut dintr-o singură aripă. Negăsind unde să
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
rogi la Dumnezeu să te ierte de păcate ? Pavel Avădanei ridică din umeri, răspunsurile i se păreau cât se poate de firești, așa că nu înțelegea rostul întrebărilor ei. — Mă duc, spuse, mă duc. Și spunem și Tatăl nostru, și Crezul. Mai săpăm și în galerii câte un altar, coboară popa și îl sfințește. Știi ce, Pavel Avădanei ? spuse Rada, încrucișându- și brațele peste piept. Eu cred că ai venit să-mi spui adevărul. Altfel n-avea niciun rost să bați atâta drum
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
fel, când ies crengile, și tot așa drumurile care se întretaie. Numa’ omu’ n-are pe trup semnul crucii și de-aia s-a răstignit pentru noi Domnul nostru Iisus Hristos. În mormanul ăsta cred că sunt o sumedenie, oriunde sapi, dai de-o cruce. Unde-ai văzut groapă fără cruce ? — Da’ asta nu e o groapă d-aia, se împotrivi Iadeș. E groapă de gunoi ! — Nu e morman, e mormânt, îl corectă Isaia. Gunoiu’ nu e tot un mormânt, nu
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
mai puțin, așadar urmau să moară mai degrabă. În măsura în care desenele îi sluțeau și îi îmbătrâneau, aveau să moară mai târziu. Ei bine, în desenele din ziua aceea, portretele erau mai tinere decât se arătau în realitate. Zadarnic căută pictorul cutele săpate în obraji. Fețele le erau netede ca o frunte de copil. Degeaba căută umerii căzuți și grumazul ușor gârbovit. În desen, gâturile se alungeau semețe și zvelte. Asta însemna că, în clipa morții, aceștia fuseseră mai tineri decât acum. Cu
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
matrițe, spuse, netulburat, Maestrul păpușilor. Fiecare parte a corpului se face turnând pasta moale într-o matriță, ca să-i ia forma. Doar că atunci nu mai poți folosi lemnul și lutul, ci doar o pastă care, turnată, ia forma cavității săpate în tipar. — Vezi de ce nu e bine... Când vrei să le faci pe toate la fel, ai nevoie, mai ales, de spații goale. Nu poți să faci o lume din goluri... Maestrul luă păpușa din mâinile lui Tili, îi netezi
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
cu ajutorul noilor materiale de construcție. Nu se ivi nici o obiecție orală serioasă, afară de aceea a lui Gonzalv, cetățenii din cartier fiind, din contra, nerăbdători de a se vedea cu monumentele. Deci Ioanide, cu colaborarea lui Butoiescu și a unui inginer, săpă fundamentele, turnă bazele, și în toamnă grătarul original de pilaștri se vedea în picioare, în cămăși de scânduri și cu capetele de vergele la partea superioară. Ioanide dădea asigurări că toamna fiind călduroasă va putea termina structura înainte de venirea gerului
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
în Egipt, am cumpărat de la un anticar un zodiac, care zicea el că e autentic, adică din vremea faraonilor, uite-l. Și Pomponescu scoase o bucată de bazalt patrulateră, lungă ca o tavă și de un negru-verzui, pe care erau săpate în două coloane niște figuri, în manieră curent egipțiacă. Semnele zodiacale erau foarte clare și realistic tratate. Se zăreau Vărsătorul, Peștii, Berbecul, Taurul, Gemenii, Cancerul, Balanța, între care veneau mici grupuri de oameni. - Ei, ce zici, domnule Hagienuș? - Este veritabilă
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
apărut în 1950/55: cacao în subprefectura Souanke, cafea mai peste tot. Compania a refuzat să se implice în comercializarea acestor noi produse, care a trebuit luată în primire de către subprefecți prin intermediul CCR (Centrul de Cooperare Rurală), sigla modernizării fostelor SAP (Servicii de Inițiere de Proiecte), acele false organisme cooperative ale administrației coloniale. Această descriere economică rapidă este valabilă în special pentru regiunile centrale ale bazinului congolez: subprefecturile Fort- Rousset, Ewo, Boudji, Kelle, Makoua, Mossaka, Souanke, Ouesso. La sud de Alima
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
fundamentalistă hinduistă) CCR Centrul de Cooperare Rurală CFA Comunitatea Financiară Africană CFHBC Compagnie Française du Haut et du Bas Congo EDF Electricité de France FMI Fondul Monetar Internațional HLM Habitation à loyer modéré RSS Rashtriya Sawayamevak Sangh (mișcare fundamentalistă hinduistă) SAP Serviciul de inițiere de proiecte SSL Sistem de schimb local VRP Voyageur, Représentant, Placier ZUP Zone à urbaniser en priorité Bibliografie Mulțumirile noastre merg către L'Homme et la société, Journal des anthropologues, Histoire et anthropologie și Socio-anthropologie pentru permisiunea
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
în ei, ca să o jefuiască, atunci pățeau ce pățesc cei ce asediază capitala unui imperiu, plină de multe bogății și cu destule comori în ea, care, după ce dărâmă zidurile ei și intră în vistieriile cu bani, sparg ușile, sfărâmă zăvoarele, sapă dușumeaua și caută peste tot, dar pentru că nu pot găsi bogăția ei, pleacă cu mâinile goale. Așa sunt avuțiile sufletului. Nu sunt trădate de suferințele trupului, când sufletul le ține cu strășnicie. Chiar de i-ar săpa pieptul și i-
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
ușile, sfărâmă zăvoarele, sapă dușumeaua și caută peste tot, dar pentru că nu pot găsi bogăția ei, pleacă cu mâinile goale. Așa sunt avuțiile sufletului. Nu sunt trădate de suferințele trupului, când sufletul le ține cu strășnicie. Chiar de i-ar săpa pieptul și i-ar tăia în bucăți inima, sufletul nu va da comoara ce i-a fost încredințată odată de credință. Asta este fapta harului lui Dumnezeu Care chivernisește totul, Care poate săvârși lucruri minunate și în trupurile slabe”<footnote
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
teamă că, spre rușinea ei, vă va aproba, că o adunare dă o sumă diferită în funcție de cum este făcută de sus în jos sau de jos în sus. Cum vine asta? Să zicem că negociez cu un terasier să îmi sape un șanț pe câmpul meu în schimbul a o sută de parale. Chiar în momentul în care închei schimbul, perceptorul îmi ia cele o sută de parale și le trimite ministrului de interne. Schimbul meu este încălcat, dar domnul ministru își
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
se face? S-a recurs la această mistificare: "Trebuie să procurăm locuri de muncă lucrătorilor". Acestea fiind spuse, se ordonă facerea și desfacerea teraselor de pe Câmpul lui Marte. Marele Napoleon, se știe, credea că face muncă filantropică punând să fie săpate și umplute șanțuri. El afirma de asemenea: "Ce contează rezultatul? Nu trebuie să se vadă decât bogăția răspândită printre clasele muncitoare". Să mergem la fondul lucrurilor. Banii creează ochilor o iluzie. A cere concursul, sub formă de bani, tuturor cetățenilor
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
dobânda. Ca urmare, Pierre îi împrumută plugul lui Jacques: este ceea ce se vede. Și socialiștii își freacă mâinile, spunând: Iată cum a reușit planul nostru. Grație intervenției statului, săracul de Jacques are un plug. Nu va mai fi obligat să sape pământul; iată-l pe cale să se îmbogățească. Este un bine pentru el și un profit pentru națiune luată ca întreg. Eh! nu, domnilor! Nu este un profit pentru națiune căci iată ceea ce nu se vede. Nu se vede că plugul
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]