5,379 matches
-
-i și obținând soiuri tot mai valoroase dela o etapă la alta. Astfel avem Mărul (Malus domestica) din familia rozaceelor înalt de 10 metri. Are flori roz și fructe globulos turtite bogate în zahăr și vitamine. Din multitudinea de variante sătenii noștri au preferat să aclimatizeze, apreciiindu-le ca pe cele mai gustoase și mai plăcute, jonathanul, pătulul, parmenul, crețescul, domnescul și alte soiuri la fel de apreciate. Dar în pădurile noastre există și se află în atenția omului Mărul pădureț, (Malus sylvestris), insistent
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
preferat să aclimatizeze, apreciiindu-le ca pe cele mai gustoase și mai plăcute, jonathanul, pătulul, parmenul, crețescul, domnescul și alte soiuri la fel de apreciate. Dar în pădurile noastre există și se află în atenția omului Mărul pădureț, (Malus sylvestris), insistent căutat de săteni pentru producția de rachiu de calitate. Acest pom ajunge la înălțimi de până la 15 metri. Are ramuri spinoase și este mult folosit de specialiștii în pomicultură ca portaltoi. Un alt arbore-pom, mult apreciat de om în general, dar și de
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
în locul acesteia o alta, de data aceasta din zid, cu două sale de învățământ și o pivniță. Școala avea, bineînțeles caracter confesional ortodox, tutelată de consistoriul din Sibiu și susținută material aproape integral de parohia greco-ortodoxă din localitate. În 1890, săteanul Comșa Budac oferi bisericii pentru școală un colț de grădină, în suprafață de 120 mp. care s-a folosit o vreme drept livadă școlară de pomi. La 1922 biserica făcu un schimb cu moștenitorii lui G. Muntean zis Stan, dându
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
și reformate din Streza. Primul învățător numit la această școală a fost, lucru curios, un învățător român, Gheorghe Socol din Berivoi, lui i-a urmat Bekker Ianoși, iar după acesta a venit Fedak Ianoș, învățători care vorbind românește, sfătuiau pe săteni să-și trimită pruncii la școala de stat unde au posibilitatea să învețe ungurește. Propaganda lor a reușit să convingă pe unii fruntași români (preotul și primarul) să-și dea copiii la această școală. Purtarea lor l a determinat pe
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
fiind proprietatea indiscutabilă a proprietarului moșiei, principe, grof, boier, mânăstire sau oricare altă entitate deținătoare a pământului. Măsurile de tot felul luate de administrația moșiei, ce-i privea pe locuitori se chemau porunci, și dacă nu erau urgente se comunicau sătenilor de către primarul în persoană sau un «vice» de-al său, în zilele de duminecă sau alte sărbători în care se oficiau slujbele religioase, la terminarea acestora, fie în incinta bisericii în caz de vreme rea, fie într-un spațiu deschis
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
pentru aceasta, oarecum forțat, una din sălile școlii confesionale ce tocmai se construise, pentru care va plăti chirie parohiei. După destul de multă vreme, abia în 1936, urmare unor alte reorganizări, primăria își mută sediul tot în mod provizoriu, în casa săteanului Ion Tr. Budac, plătindu-i acestuia chire. Prin hotărârea 8293 din 24 martie 1943, Ministerul Afacerilor Interne aprobă construcția unei primării în Cârțișoara pentru exercițiul financiar 1944/1945. Lucrarea a început în 1948 în vremea primarului Emilian Grovu ca să se
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
a unei inflații fără precedent și în final a schimbării orânduirii sociale și de stat, a fost sufocată. Scopul acestei instituții, care în fond era o Bancă Populară a fost acela al ajutorării reciproce a acționarilor ei precum și a altor săteni care puteau lua bani cu împrumut în condiții foarte avantajoase. S-a intreprins această activitate financiar bancară așa după cum e consemnat chiar pe « Acția» în sine, « În loc de Buteanu pierdut». Explicația acestui înscris pe antetul documentului fundamental al băncii este următoarea
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Porumbacul de Jos Arpașul de jos, Voila și bineînțeles în târgurile săptămânale sau periodice, programate de administrația vremii precum la Făgăraș vinerea, la Sibiu în zilele de marți și vineri. Pentru a participa la târguri organizate în localități mai îndepărtate, sătenii noștri plecau fie cu căruțele, fie pe jos cu una, două zile mai înainte, pentru a fi acolo la timp. Ba uneori pentru o afacere ce prezenta interes țăranul nostru, se întâmpla să petreacă pe drum câte o săptămână. Odată cu
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Popa Elena și cu Matei Folea, care au cumpărat și ei o batoză pe care au folosit în acelaș timp cu cea a lui Strejuț. În anii 1930 - 1943 Emilian Grovu a avut o batoză acționată cu apă, potrivită pentru sătenii ce aveau de treierat un car de snopi sau cel mult două. Înainte de 1948 se practica treeratul fie la arie, fie la șură. După 1949 treieratul la șură a fost interzis, producătorii fiind obligați să se prezinte cu tot ce
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
cuvine strămoșilor și să convingă viitorimea că are de ce să fie mândră de înaintașii lor de azi. Pentru că în aceste condiții atât de vitrege pe care le oferă legea, administrația, puterea, din resursele de pe fânaț, pășuni și acel minim arabil sătenii dispuneau la 1 ianuarie 1966 de un efectiv animalier de 560 de bovine (aproape una pentru fiecare doi locuitori), 965 de porcine (adică 0,7 godaci pentru fiecare om al satului, de la prunc la moșneag), 115 cabaline (ceea ce înseamnă aproape
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
care nu numai Cârțoroșanul, ci aproape tot Transilvanul era în căutarea unei noi forme de viață în cadrul noului statut în care revoluția dela 1848, îl plasase. Și ca să fim convingători vom da cuvântul unui alt martor ocular al acelor timpuri, săteanului Matei Moraru, născut în 1898, căruia autorii, cunoscându-i darul de a-și povesti cu multă căldură și mult bun simț amintirile, din care emană dragostea pe care a purtat-o satului său natal, i-am solicitat, să le pună
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
3452 - Fânaț în Dumbravă 216 - Fânaț pentru tauri în Dumbravă 34384 - Fânaț pentru tauri la Moara de Hârtie 17336 Pentru Biserica Ortodoxă: - Arător Deasupra Morilor 31650 Pentru Școala Primară: -Arător la «Gura Pârâului» 11508 În Streza au fost împroprietăriți următorii săteni: 1 Tarcea Ioan loc de casă în Tinărog mp. 1187 2 Bucurenciu Gheorghe 1439 3 Stoica N.Nicolae 1439 4 Tarcea Petru 1439 5 Căpățână Gheorghe loc de casă în Tinărog mp. 1439 6 Stoica Petru loc de casă în
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
halvaua. A fost o etapă scurtă, în care gospodăriile erau bine închegate, cu slugi credincioase mulțumite de aprecierile stăpânilor gazde. Învățătorii, preoții satelor își luaseră în serios slujbele și se ocupau cu conștiinciozitate de educarea copiilor satului și de a sătenilor în general, era vremea în care tot omul, toată săptămâna era pe ogor de dinainte de răsăritul soarelui până târziu după asfințit. Erau vremurile în care, în toată Sfânta Duminică și în toate zilele de sărbătoare, întreaga suflare a satului, la
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de Vinerea Mare și înălțau imnuri de slavă lui Christos în Sfânta Noapte a Învierii. Exista atunci satul patriarhal cântat în poezia poetului țărănimii, George Coșbuc, în care praznicele, ospețele și mesele comune erau dese, dar scurte, în zilele de sărbătoare sătenii se adunau la jocul în care feciorii curați, respectuoși cu vârstnicii, învârteau dezinvolt pe sub mână pe frumoasele satului ce încântau obștea prin puritate și naturalețe, prin frumusețea costumelor naționale pe care și le etalau, expozeu de artă populară desăvârșită, de
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
A. Gheorghe Budac Vasile Pandrea Petru Grovu N. S. Victor Cânduleț Nicolae Simon Iosif Miclea Gh. Lazăr și Grovu Ghedeon au întocmit tabelul cu 93 de locuitori îndreptățiți să fie împroprietăriți, cu suprafețe repartizate satului de către Comisia centrală astfel: 6o săteni cu 195 jugăre în hotarul comunei Șomartin și 33 săteni cu 58 jugăre în hotarul comunei Cârța. Dăm în continuare lista nominală definitivă a celor ce au primit titlurile de împroprietărire cu suprafețele aferente: I. La Șomartin 1 Budac Victor
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Cânduleț Nicolae Simon Iosif Miclea Gh. Lazăr și Grovu Ghedeon au întocmit tabelul cu 93 de locuitori îndreptățiți să fie împroprietăriți, cu suprafețe repartizate satului de către Comisia centrală astfel: 6o săteni cu 195 jugăre în hotarul comunei Șomartin și 33 săteni cu 58 jugăre în hotarul comunei Cârța. Dăm în continuare lista nominală definitivă a celor ce au primit titlurile de împroprietărire cu suprafețele aferente: I. La Șomartin 1 Budac Victor jugăre 3,0 2 Dancu Gheorghe 3,0 3 Budac
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
12 februarie 1946, comitetul local al Reformei agrare format din: Manea Octavian, președinte și următorii membrii, Folea Victor Stoica Ioan Guia Ștefan Trântor Ioan Scorobeț L. Ioan Moldovan Petru și Căpățână Gh. Gheorghe au întocmit tabelul cu cei 74 de săteni îndreptățiți a fi împroprietăriți cu teren arabil, 48 jugăre în hotarul comunei Cârța și cu 100 jugăre în hotarul comunei Șomartin, după cum urmează: 1 Moldovan Petru la Cârța ha. 1,07 2 Stoica Vasile 0,90 3 Boșcă T. Vasile
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
vagoane de marfă tot ce se putea căra. Ar fi fost interesant să cunoaștem cantitățile în tone de carne, lapte, lână de care au fost spoliați oamenii satelor noastre atunci, ca să ne dăm seama de suferința pe care o provoca sătenilor prietenia cu «bunii» noștri vecini de la care «ne venea în schimb» lumina soarelui, crivățul pustiitor și cultura sovietică, «cea mai avansată din lume». Se pare că evidențele cu tot ceea ce s-a cărat, au fost date dispărute chiar la nivel
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
pe destin e poporul. Trăiască, Trăiască Republica noastră În marș de năvalnic șuvoi, Revărsat. Muncitori și țărani, Cărturari și ostași Zidim România republicii noi! În «entuziasmul general», serbările s-au încheiat cu o telegramă de felicitare și de mulțumire din partea sătenilor către mult iubitul și stimatul conducător de partid și de stat Gheorghi-Dej, luptător pentru țară și popor, pentru că partidul, drăguțul, făcuse bine și le confiscase «în sfârșit» pământul. Și n-au uitat oamenii satului să-l roage pe tovarășu’, în
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
aflându-se și un milițian străin de sat, știau că dacă acești oameni vor fi convinși să semneze cererea de intrare în colectiv, pe urmă restul satului n-o să mai facă rezistență. Atunci în 25 ianuarie au plecat steagul acei săteni care aveau copii cu munci de răspunderi pe la orașe, la București, la Brașov, la Sibiu, la Făgăraș sau la Orașul Victoria. După ce au fost șantajați cu eliminarea din viața social-civilă a copiilor lor de la orașe, Emilian Grovu, Gheorghe Grovu și
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
în exces, pentru a le grăbi creșterea și a le spori producția. Își mai amintește că în mica așezare rurală unde s-a născut și a crescut, unde a primit și primele lecții de muncă și de viață, familiile de săteni aveau mulți copii, se gospodăreau și se hrăneau cu roadele puținului pământ pe care îl aveau, precum și cu modestele venituri obținute din creșterea animalelor. Având multe guri de hrănit, băieți și fete de înzestrat, pământul reprezenta pentru țărani singura avere
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
asigura cele necesare multelor guri ce le aveau de hrănit. Fiecare bob, fiecare spic sau știulete avea încorporat în el transpirație și de aceea era adunat cu grija și migala culegătorului de mărgăritare. Nu-mi amintesc să fi văzut vreun sătean, adult sau vârstnic, care să treacă nepăsător pe lângă un mănunchi de spice, un știulete sau un cocean, un cartof sau o sfeclă, aflate pe drum, fără să le ridice. După ce își potolea foamea („cu ce da Dumnezeu”), ceea ce mai rămânea
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
întoarcă în sat și să tragă de sapă. Școala Normală, concepută și statuată ca o școală a muncii, îi pregătea pe viitorii învățători nu numai ca oameni ai cărții, ca intelectuali ai satelor, dar și ca viitori gospodari - exemple pentru sătenii în mijlocul cărora trăiau. Iată cum evoca Mihail Sadoveanu, în amintirile despre Domnu’ Trandafir, această latură a personalității învățătorului său: Într-o bună zi, iată că intră pe poarta ogrăzii doi străini. Băieții din clasă erau cu monitorii. Domnu’, în grădină
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
profesiei de învățător, ne atrăgea deseori atenția asupra faptului că învățătorul nu este un simplu funcționar, el este o personalitate cu înalte răspunderi sociale și morale, și nu-i este permis să se compromită sprijinind pereții cârciumilor sau rezemând gardurile sătenilor care au fete frumoase și sprințare. Timpul devastator Vârcolacii devorează Luna și lasă Pământul în întuneric; Rugina corodează metalele neprotejate și le face inutilizabile, condamnându-le la dezintegrare; Uitarea părăduiește nediscriminator zestrea cognitivă și afectivă tezaurizată în cămările memoriei; Și
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
În unele sate, beneficiarii de ajutoare sociale, pensii, alocații pentru copii le consumă în avans la bar, prăvălie, cârciumă, evidența aflându-se în caietele comercianților. Când acestea se distribuie, banii trec direct din tolba poștașului în sertarul omului de afaceri, sătenii ajungând acasă, pe două cărări, doar cu cuponul. Coborâții pe pământ își consumă timpul și cu cei trei câini, cele trei pisici, cu păsările multe și felurite, cu grădina de zarzavat, cu vița-de-vie întinsă ca suprafață și plină de rod
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]