5,013 matches
-
decât important că ea continuă să se exprime clar despre inerția mentalităților și apucăturilor de tip comunist, de consecințele acestor reziduuri care continuă să se reproducă”. (09.11.2009) P.S. Un domn grăbit mă apostrofează, pe forum, pentru creditul acordat scriitoarei, reproșându mi că nu am observat faptul că aceasta a scris numai În germană. De parcă la asta se referă textul meu. Eu susțin că Herta Müller a Înțeles perfect contextul românesc, l-a trăit și l-a simțit și-l
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
aviator 86 Basarab Brâncoveanu, Constantin (Costi) 24, 30, 31 Basarab Brâncoveanu, Mihai 31 Bafner, Franz, ofițer 64 Baldovin, Al., jurnalist 51 Balas, Xena 32, 33 Balș, Gheorghe (George), aviator 45, 50, 78, 79 Beauregard, contesa de, aviatoare 36 Bibescu, Martha, scriitoare 18, 24, 30 Bibescu, Valentin, aviator 18 Borcescu, Dumitru, aviator 66 Bossie, Gheorghe (Guy), inginer 34, 53, 54, 55 Bossy, Raoul, diplomat 34, 53 Botez, aviator 65 Botezat, doamna 43 Brăescu, Smaranda, aviatoare, parașutistă 17, 22, 31, 32, 33, 51
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
și că uneori i se întâmplă să aibă parte de atingeri echivoce neașteptate, la care nu prea știe cum să reacționeze. Așa se întâmplă în 1905, atunci când o cunoaște pe Georgie Raoul-Duval, o americancă măritată și bisexuală care frecventează cercul scriitoarei Colette. Atrasă imediat de Catherine, Georgie încearcă să o seducă. Aceasta, deși profund tulburată de tânăra femeie, se eschivează totuși imediat, înspăimântată de aspectul blasfemator al unei asemenea relații. Georgie nu abandonează cu una cu două partida și, pentru a
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
valoare de ciorapul de mătase, [...] această nouă invenție". Combinezoanele și corsetele sunt treptat înlocuite de sutiene cu bretele și portjartiere, care au din ce în ce mai puține elemente metalice, devin tot mai comode. "Toate astea li se păreau nespus de sexy bărbaților, subliniază scriitoarea Dominique Desanti, căci îi lăsau să ghicească formele corpului feminin"89. Să le ghicească... și să ajungă la ele mai ușor. Devenită mai scurtă, mai comodă, îmbrăcămintea feminină de după război nu mai este o baricadă împotriva flirtului. Dimpotrivă, aceasta amintește
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
încă "un cult al tinerei domnișoare, cea autentică"91. În acești ani '20, virginitatea și neprihănirea feminină rămân idealuri cu atât mai mult cu cât modelul băiețoasei este prezent în cugetul tuturor. Însăși Simone de Beauvoir, înainte de a deveni simbolul scriitoarei feministe din perioada postbelică, mărturisește că fusese și ea una dintre aceste fete tinere cum nu se poate mai "cuminți". La zece ani, își amintește gânditoarea, era "o fetiță model", înțeleaptă și virtuoasă. Urmând exemplul mamei sale, etalon de credință
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
că fusese și ea una dintre aceste fete tinere cum nu se poate mai "cuminți". La zece ani, își amintește gânditoarea, era "o fetiță model", înțeleaptă și virtuoasă. Urmând exemplul mamei sale, etalon de credință, ajunsese chiar, mărturisește cu ironie scriitoarea, să se amorezeze de propriu-i suflet, pe care "mi-l închipuiam imaculat și scânteietor asemenea ostiei din sfântul chivot". Făcea parte dintr-o confrerie religioasă, "Îngerii pătimirii", având astfel dreptul să poarte un scapular și datoria să mediteze la
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
-l închipuiam imaculat și scânteietor asemenea ostiei din sfântul chivot". Făcea parte dintr-o confrerie religioasă, "Îngerii pătimirii", având astfel dreptul să poarte un scapular și datoria să mediteze la cele șapte pătimiri ale Fecioarei... "În lumea mea, își amintește scriitoarea, carnea nu avea drept de viață". Mama Simonei, oripilată de "chestiunile fizice", nu o prevenise nici măcar cu privire la "surprizele ce mă așteptau în pragul pubertății". Și, desigur, pentru a-și feri fiica de necurățiile lumii moderne, îi supraveghea cu aceeași vigilență
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
acestor lecturi, Simone de Beauvoir recunoaște că tânăra fată pe care o întruchipa pe atunci era o adevărată "gâsculiță neprihănită". "Nu știam să-mi întrebuințez trupul în niciun fel, nici măcar să înot sau să merg cu bicicleta", mărturisește cu năduf scriitoarea. Trupul îi era în așa măsură străin, încât la șaptesprezece ani nu știa nici măcar "să recunoască sentimentul de tulburare". În timpul lecțiilor de dans, "când instructorul mă strângea în brațe și mă lipea de pieptu-i, încercam o senzație stranie, care aducea
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
timp, pe perioada vacanței de vară petrecute în provincia Limousin, Madeleine, vară dreaptă cu Simone pusă fără îndoială pe gânduri de naivitatea tinerei își face o datorie din a o instrui cu privire la regulile elementare ale flirtului. Madeleine îi împărtășește, relatează scriitoarea, că în timpul serilor alături de tinerii nobili de țară, "se petreceau prin boschete, prin automobile o grămadă de lucruri. Tinerele domnișoare aveau grijă să rămână domnișoare [...]; dar precauția asta nu însemna că nu se puteau distra și simți bine. Fără îndoială
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
și subînțelesuri", care au completat "învățătura barocă" pe care i-o pusese la dispoziție verișoara ei. Însă lucrurile descoperite cu acest prilej, departe de a o da pe brazdă pe tânăra inocentă, o șochează profund. Pentru nimic în lume, povestește scriitoarea, nu m-aș fi pretat [...] nici măcar la cea mai neînsemnată experiență. Găseam moravurile pe care mi le înfățișa Madeleine revoltătoare. Iubirea, așa cum o vedeam eu, n-avea nimic a face cu trupul; însă respingeam ideea de a-ți satisface trupul
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Nu admitea "că o simplă atingere, o apăsare, o strângere din partea oricui putea face să mi se taie picioarele". Desigur, Simone de Beauvoir face aceste analize mulți ani mai târziu, când devenise o femeie liberă, partenera lui Sartre, precum și o scriitoare renumită. Ca fată tânără, trăirile ei erau mult mai confuze, învălmășite, marcate de "dezgustul amestecat cu teamă pe care îl trezește în mod obișnuit masculul în cugetul fecioarelor". Această reflecție a posteriori are totuși meritul de a evidenția cât de
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
se lăsa agățată pe stradă și a merge să bea ceva la bistrou cu bărbați necunoscuți. Cutezanța sa are limite. În ultimul moment, Simone se sustrage întotdeauna atingerii. Nu admite nici măcar să se lase sărutată. Și asta pentru că, după cum recunoaște scriitoarea, "tabuurile sexuale" erau atât de prezente în ea, încât declară că "nu excludea posibilitatea de a deveni morfinomană sau alcoolică, în schimb libertinajul era de neconceput". Astfel, după ce fusese o veritabilă "gâsculiță neprihănită", Simone de Beauvoir devine "o falsă băiețoasă
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
acordat acest calificativ într-o seară în care, din spirit de aventură, se urcase într-o mașină care o urmărise de-a lungul Marilor Bulevarde. "Facem o tură prin parcul Robinson?" a propus șoferul. "Nu eram deloc încântată", își amintește scriitoarea. "Ce mă fac dacă mă lasă baltă în toiul nopții, la zece kilometri de Paris?" se întreba tânăra. "Dar aveam principiile mele: "Trăiește periculos. Nu te da în lături de la nimic", îndemnau Gide, Rivière, suprarealiștii și Jacques [vărul ei]. "Fie
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Gide, Rivière, suprarealiștii și Jacques [vărul ei]. "Fie"", a răspuns așadar Simone de Beauvoir, fără îndoială neînțelegând implicațiile reale ale acestui consimțământ. "Într-o atmosferă destul de posomorâtă, am băut câteva cocktail-uri pe terasa unei cafenele din Piața Bastiliei", continuă scriitoarea. Dar "odată urcați din nou în mașină, bărbatul mi-a atins genunchiul: m-am tras repede înapoi. "Care-i treaba? Îți place să fii plimbată cu mașina, dar la o adică nici nu mă lași să te ating?" Avea vocea
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
te eliberezi niciodată decât de lanțurile tale. Comportându-se astfel, tânăra burgheză își încearcă și își forțează în egală măsură propriile limite. Ea învață, se descoperă pe sine, se metamorfozează. "Femeie nu te naști, ci devii", va afirma mai târziu scriitoarea într-o expresie rămasă celebră. Prin ieșirile sale nocturne, prin flirturile sale neduse până la capăt, prin îndrăznelile sale, "tânăra fată cuminte" devine încetul cu încetul Simone de Beauvoir. Ceea ce tânăra burgheză nu îndrăznește deocamdată este să intre într-o relație
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
iunie hotărăsc să se logodească. Câteva luni mai târziu, pe 3 martie 1932, se căsătoresc. Noaptea nunții este un adevărat dezastru. Hugo, departe de a-și viola soția, abia îndrăznește s-o atingă. De îndată ce rămân singuri, relatează Deirdre Bair, biografa scriitoarei, Anaïs își trage pe ea cămașa de noapte de satin alb și se așează pe marginea patului. Hugo, care devenise "exaltat și romantic", cade în genunchi pentru a-i citi un poem compus de el și a-i adresa "minunate
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
de o depresie gravă. Melancolia sa este alimentată de schimbările pe care le observă la soțul său. Se teme să nu-l piardă "din cauza altor bărbați, a tovărășiei lor vulgare, din cauza băuturii sau a vreunei femei". Cu toate acestea, treptat scriitoarea ajunge și ea să muște din "acest fruct de vis, deopotrivă învăluitor, scânteietor, bogat și însuflețit" care este Parisul. Pentru a satisface interesul mereu crescând al lui Hugo pentru sexualitate, tânăra se cufundă în literatura franceză, mărturisindu-se tulburată de
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Nin rămâne atipică pentru că este înaintea timpului său. Dacă există multe soții necredincioase, sunt puține burgheze care îndrăznesc să meargă atât de departe. Majoritatea se mulțumesc să flirteze, să seducă, să se dichisească. "Pariziencele anilor treizeci-patruzeci, își amintește istoriografa și scriitoarea Dominique Desanti, se fardau în mod ostentativ. La restaurant, când ieșeau la masă în oraș, în trenuri, în mașină, numai ce le vedeai că își scot pudriera cu pămătuful din pene de lebădă, că își "pudrează nasul" și își rujează
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Desanti Așa s-a întâmplat, de pildă, cu Dominique Desanti în zbuciumata ei tinerețe. Tatăl său, un adevărat "tătic cloșcă" avant la lettre, care se ocupa de educația ei, avea totuși principii stricte. După portretul pe care i-l face scriitoarea în memoriile sale, acest consilier juridic internațional ruinat de cutremurul bursier din 1930 era un "laic convins, care credea cu evlavie în progresele nemăsurate ale științei" și un feminist în felul său. Își crescuse de unul singur unicul copil, pe
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
să-i dea vestea tatălui ei. Pe chipul ilustrei voci se ivi ilustrul său surâs, iar Maestrul își dete cu două degete celebra pălărie de fetru pe ceafă: "Un tată dur, ai? Las' că mă ocup eu"". Întâlnirea, își amintește scriitoarea, fusese destul de hazlie, constituind fără îndoială sursa de inspirație pentru o scenă din filmul Entrée des artistes al lui Marc Allégret. Ascunsă după o perdea de catifea roșie, Dominique privește cum tatăl său, grav ca un pontif, îl întâmpină pe
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
a mai pomenit de asta". Dominique nu se lasă totuși descurajată și, după un timp, îi pregătește tatălui său, fără voia ei, o surpriză încă și mai mare. În anul în care împlinea 15 ani, tânăra, care aspira să devină scriitoare de romane, îi scrie unui critic literar, autorul unei biografii a Mariei Bashkirtseff. Scriitorul, fost combatant, comandor în Legiunea de onoare, "un om la vreo cincizeci de ani, mic, cu început de burtă și de chelie", o invită plin de
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
de libertatea nou dobândită pentru a colinda locurile rău famate. "Multe fete din generația mea erau obișnuite cu flirturile, cu sărutările fugare, cu dansatul prea aproape, cu dansatorul care roșește și se stăpânește să nu scape vreun geamăt", își amintește scriitoarea. "Făceam lungi plimbări pe jos prin oraș cu băieții care scriau scrisori sau chiar poeme de dragoste, în versuri sau în proză, și petreceam nopțile de august pe plajă, unde priveam stelele căzătoare, iar o mână îmi căuta sânii..". Cum
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
se reverse ca în Appassionata, să fiu orbită de o lumină scânteietoare ca în Sonata lunii... Voiam "să-i trăiesc" pe Mozart și Beethoven". În căutările ei, Dominique Desanti a avut parte de unul sau două flirturi mai intense. Bineînțeles, scriitoarea nu le caracterizează astfel decât privindu-le retrospectiv. "Pe vremea aceea nu spuneam flirt, își amintește ea. Alții, prieteni de-ai noștri, vorbeau de flirt referindu-se la noi. Eu aveam în minte dragoste. Sau, mai bine spus, mă întrebam
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
nu fusese o mare dragoste, așa cum tânăra a înțeles în cele din urmă. Însă înainte de a se hotărî să-l părăsească, ieșise multă vreme cu el și crezuse sincer că-l iubește. "Dansa tango cu o convingere molipsitoare, își amintește scriitoarea, și nu-și sprijinea de spatele meu decât partea laterală a mâinii stângi, exact în locul cel mai sensibil al taliei, pentru a mă înclina sau învârti, așa cum fac argentinienii [...]. Sărutările noastre îndelungi se petreceau în locuri ferite din grădinile publice
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
acestor emancipați care-și făceau veacul în Saint-Germain-des-Prés. Simone de Beauvoir, care la acea vreme se apropia de patruzeci de ani, îi face o strânsă concurență. Trebuie spus că de la nebunii ani '20, de la primii ei pași de fată cuminte, scriitoarea făcuse cale lungă, nu glumă! Vărul Jacques, cel care o corupsese într-o anumită măsură, s-a căsătorit în cele din urmă cu alta, "o fată mare înstărită, prostănacă și urâtă"142. Căsătoria aceasta fusese un șoc pentru ea, mărturisește
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]