5,253 matches
-
își spune automat numele și așteaptă un răspuns. Cel care a sunat își declină și el identitatea. La noi s-a stabilit ca persoana care sună să se prezinte, după ce, obligatoriu a spus: „Bună ziua”, „Bună seara”, „Sărut mâna” sau „Mă scuzați că deranjez, mă numesc (sunt) Marin Popescu sau Ileana Ionescu, pot să vorbesc cu .....”. Dacă este vorba despre o conversație pe teme de serviciu, nu ne vom spune numai numele, ci și profesia: „Sunt inginerul dan Marinescu și aș dori
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2270]
-
lui Napoleon III, decedat cu un an mai înainte (ulterior, rămășițele împăratului vor fi reînhumate la abația St. Michael din comitatul Hampshire). Urmează un schimb de scrisori între el și contele de Derby, ministrul de Externe, în care acesta se scuză că nu îi poate primi, urmînd să plece în străinătate, iar Carol își exprimă politicos regretul și îl asigură de deplina sa înțelegere. Nu l-au întîlnit nici pe premierul Disraeli. Întorși la Londra, suita este găzduită la lady Mary
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
să fie prezentă la cursul său de psihologie, care erau frecventat de două sau trei sute de studenți, printre aceștia fiind și cei mai proști din universitate (toți studenții de la teologie au cerut să audieze). Într-o zi el spune: " Mă scuzați. Eu am permis domnișoarei X să audieze cursurile mele; eu simt că se cuvine să vorbesc înr-un asemenea mod încât și o femeie să înțeleagă " (Cattell, 1928, p. 546). Fire independentă, Cattell a "deviat" cercetările pe care le efectua pentru
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
se manifesta în nesfîrșite discuții pline de "pedanterie și formalism" (Negrea, 2009, pp. 65-66). Profesorul de limbă franceză Alexandru Ionescu nu are suficientă răbdare să suporte hipomaniile marelui pedagog, și-i scrie o epistolă în iunie 1908 în care se scuza că nu poate fi prezent la analiza lecției de probă și își declară disponibilitatea de a renunța la orele de la Seminar. Scrisoarea curajosului profesor, căreia nu-i lipsește nota persiflantă, capătă valoare de document în viziunea directorului, motiv pentru care
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
Psihologie, așa cum pretinde, ar fi întâlnit numele lui Gruber în lista Comitetului Permanent al congresului, adică a acelui comitet care avea sarcina perpetuării manifestărilor internaționale de psihologie. Acest document este redat în paginile anteriore ale cărții noastre. Nu poate exista scuza că nu l-a reținut din cauza numelui său german, deoarece în paranteză era trecut numele Romania. De asemenea, dacă studia documentele celui de-al doilea congres internațional de psihologie de la Londra, numit congres de psihologie experimentală, ar fi trebuit să
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
întâmplă cu mașinăriile, care nu sunt în această tragedie niște lucruri detașate, ele formează intriga și deznodământul, și sunt atât de necesare aici, că nu ar fi posibil să înlăturăm vreuna, fără a face să cadă întregul edificiu." Corneille se scuză, fără îndoială din cauza docților, că nu a acordat locul întâi declamației în această operă, cum o face pretutindeni în altă parte. "Permiteți (...) ca frumusețea reprezentației să înlocuiască lipsa versurilor frumoase pe care nu le veți găsi într-o atât de
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
întreține numai cu el însuși, și că nu vorbește decât pentru ca spectatorul să știe despre ce vorbește și la ce se gândește. De aceea ar fi o greșeală insuportabilă dacă un alt actor i-ar afla astfel secretele. Se poate scuza acest lucru într-o trăire atât de violentă, încât te obligă să izbucnești, deși nu ai pe nimeni care să te asculte, și nu aș vrea să fie condamnată la altcineva, dar mi-ar părea rău să o accept." D
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
întregime al cincilea act la acești neasemuiți originali, ar ofensa delicatețea doamnelor noastre, care formează cea mai de seamă parte a auditoriului nostru, și al căror dezgust atrage cu ușurință cenzura celor ce le însoțesc." Cât despre Racine, el se scuză, în Prefața la Tebaida, scrisă pentru ediția din 1676, la doisprezece ani după crearea piesei, că a arătat, la deznodământ, scene a căror viziune riscă să fie penibilă. Catastrofa din ea este "poate puțin prea sângeroasă, scrie el. Într-adevăr
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
faptul că puțina varietate ce se practica acolo îi făcea melancolici pe spectatori, au fost constrânși să introducă satire sub formă de intermediu. (...) Această măsură și dispunere de care s-au folosit ne face să nu ne fie greu să scuzăm inventarea tragi-comediei, care a fost introdusă de italieni, având în vedere că este mai rezonabil să se amestece lucrurile grave cu cele mai puțin serioase, într-o singură înșiruire de discursuri și să le faci să fie întâlnite în același
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
inutilă? Rosine Este o nouă comedie. Bartholo Vreo dramă, ceva! Vreo prostie de un gen nou! Rosine Habar n-am. Bartholo Hm, hm, ziarele și autoritatea ne vor face dreptate. Secol barbar!.... Rosine Tot timpul injuriați sărmanul nostru secol. Bartholo Scuză-mă că mi-am permis! Ce anume a produs pentru ca să fie lăudat? Prostii de toate felurile: libertatea de gândire, gravitația, electricitatea, tolerantismul, inocularea, chinina, Enciclopedia și dramele..." Scriitorii epocii Luminilor, pentru care civilizația este un factor de progres, tratează drama
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
acest considerent, descoperim în Pamfil un personaj fără corespondent în dramaturgia caragialiană și în cea care are ca temă centrală politica. Eroul lui George Mihail Zamfirescu este un caz excepțional de "păpușar" în spectacolul politic pentru care scopul, nobil, idealist, "scuză mijloacele". Generos, demn, inteligent, ferm, capabil de iubire pură, neobosit și decis să-și ducă la bun sfârșit misiunea asumată cu spirit de sacrificiu, Pamfil este "răzbunătorul așteptat"79, neînfricat și incoruptibil. Lumea pentru care luptă este, însă, idealizată și
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
deschizi... vine să-ți dea o scrisoare, dar nu se mulțumește că ai luat scrisoarea, intră și ea... Ești încurcat... aștepți să plece... vrei să te speli... să te îmbraci... Se face că nu înțelege... atunci îi spui lămurit... Mă scuzați vă rog vreau să mă spăl... A, poftim, îți răspunde, poftim, poftim, nu mă uit...fă tot ce vrei îți spune cu înțeles nu te jena de mine... m-am învățat atât de mult cu dumneata... tu nu-ți vezi
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
de fapt, un compartiment de tren, este acceptată de Locatar din reflexul unei circumspecții în permaneță alertă și nu din politețe excesivă, nici din teama de a contrazice un posibil nebun periculos: (Ușa se deschide brusc; intră Profesorul) PROFESORUL: Mă scuzați, mai e un loc liber? (Locatarul și Prietenul se privesc nedumeriți) LOCATARUL: Mă rog, poftiți. PROFESORUL: Imediat, să-mi aduc bagajul. Iese și se întoarce cu un geamantan enorm.) Merg și eu cu dumneavoastră. PRIETENUL (încurcat): Noi nu mergem nicăieri
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
dimineața devreme, sala principală fiind deja înțesată de cozi lungi, șerpuitoare la ghișee și în zonele de predare a bagajelor. Un om de afaceri, cu geanta de laptop pe umăr și impermeabilul pe braț, se izbi de ea, își ceru scuze expeditiv și apoi se îndreptă grăbit spre punctul de verificare a bagajelor, consultându-și neliniștit ceasul. Darcey nu putea să priceapă cum se făcea că la aeroport existau mereu atâția oameni grăbiți. Ea avea timp berechet. Punctualitatea îi fusese inoculată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
curent cu toate noutățile. Darcey dădu din cap cu entuziasm. California și orice altceva mai voia să-i povestească Nieve, oricât de minunat, aveau să fie umbrite de superbul său inel de logodnă. După ce aceasta plecă, Darcey îi zâmbi parcă scuzându-se față de Aidan. —E foarte drăguță, dar cam exagerează câteodată, îi spuse. Îmi place de ea, zise Aidan. Îmi plac energia și hotărârea ei. Știu că nu-mi stă în fire, dar îmi stârnește cheful să o tulesc în California
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
seama că nu se înșelaseră. Inelul fusese în geacă și fusese cumpărat special pentru ea. —E din cauza lui Nieve? îl întrebă ea brusc. — Sigur că nu, răspunse el pe un ton neconvingător. Nu te cred! — Nu e vina ei, se scuză Aidan. Doar că - de când am cunoscut-o am început să gândesc altfel. —Cum așa? —Zău, Darcey, nu e cazul să intrăm în detalii. —Ba da, e cazul. — N-am ce face dacă am simțit nevoia, în ultimele zile, să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
după ureche și să sper să iasă cât mai bine. Cei de-aici au încredere în mine, nu-i așa? Trebuie doar să am și eu încredere în mine la fel de mult. Anna era deja jos când coborî Darcey, cerându-și scuze pentru întârziere și explicând că unul dintre clienții ei polonezi o sunase chiar în momentul în care ieșea din birou. —Cum te mai descurci cu poloneza? întrebă Anna. —N-o să pot niciodată s-o vorbesc ca lumea, dar măcar știu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
în Ennco e făcut ca la carte. Ca să n-o sfârșim și noi ca Enron. Câteodată am impresia că nu îți dai foarte bine seama cât de importantă e slujba mea. Am apărut și în BusinessWeek săptămâna asta, să știi. —Scuză-mă, îmi pare rău, zise el repede. Așa știam că se spune. Tot sunt jignită. —Vino-ți în fire. Se ridică. Mă duc să pun carnea pe grătar. Intră în bucătărie și se întoarse cu bucățile de carne, îndreptându-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
magazin cu punga de cumpărături atârnându-i la braț și se ciocni cu cineva la intrare. —Scuze! exclamă. Bruneta cea înaltă de care se lovise, încărcată și ea cu o varietate de pungi de firmă, își ceru la rândul ei scuze și apoi se încruntă. —Darcey? Darcey McGonigle? Darcey dădu din cap și o recunoscu. —Carol Jansen? Carol îi zâmbi veselă. —Nu-mi vine să cred, zise. Ce bine-mi pare să te văd. —Cum îți mai merge? Darcey se dădu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
când îl cunoscuse. Stătea aproape de el și putea simți până și parfumul înserării pe pielea lui. Odinioară fusese dragostea vieții ei. Mult timp continuase să creadă asta. Voise cu tot dinadinsul s-o creadă, pentru că pierderea bărbatului vieții ei era scuza perfectă pentru eșecurile în relațiile cu bărbații. Dar oricât de mult ar fi vrut să se convingă de asta, între ei nu exista scânteia care era între el și Nieve. Și ea putea sesiza asta. Nici măcar scânteia care existase între
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
că nu eram tocmai în apele mele. Dar în final e același lucru. M-am măritat cu tine din motive greșite, nu m-am gândit suficient la sentimentele tale și am fost îngrozitoare. Îmi pare rău. Nu trebuie să te scuzi față de mine, îi zise el. —O, ba da. Trebuie să îmi asum responsabilitatea faptelor mele și știi, nu am reușit s-o fac înainte de catastrofa cu nunta; atunci mi-am dat seama că eram pe punctul de a-mi distruge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
publicat; Ce contează că-i...subțire?! Grav că-i și la....figurat! VIITOR...SPORTIV?! Din ciclul: Băiețelul curajos -Nu-mi aduce-o capră mică, Că mă-mpunge și e...dură! Tu nu vezi cât mi-e de frică! -Capra-i pentru...săritură! SCUZE SLAVE Scuze! Prietene ...latin: Nu prea-i adevăr în vin! Vinu-i slab, iar eu cred că, Adevăr mai mult e-n...vodcă! VIS UTOPIC Undeva, într-o cireadă, Vrând viței normal-să ,,facă", O idilă se înnoadă: Bou bătrân c-o
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
contează că-i...subțire?! Grav că-i și la....figurat! VIITOR...SPORTIV?! Din ciclul: Băiețelul curajos -Nu-mi aduce-o capră mică, Că mă-mpunge și e...dură! Tu nu vezi cât mi-e de frică! -Capra-i pentru...săritură! SCUZE SLAVE Scuze! Prietene ...latin: Nu prea-i adevăr în vin! Vinu-i slab, iar eu cred că, Adevăr mai mult e-n...vodcă! VIS UTOPIC Undeva, într-o cireadă, Vrând viței normal-să ,,facă", O idilă se înnoadă: Bou bătrân c-o stearpă vacă
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
au devenit bogați. — A fost Împușcată mortal, cu sânge rece, zise el cu amărăciune. Mi-am dat seama că ne aștepta o noapte lungă. Mi-am scos țigările. — Vă deranjează dacă fumez? am Întrebat, și el păru să-și revină. — Scuzați-mă, Herr Gunther, oftă el. Unde-mi sunt bunele maniere? Doriți o băutură, ceva? Acel „ceva“ mi-a sunat bine, ca un pat cu baldachin, poate, dar am cerut o cafea Mocca În schimb. — Tu, Fritz? Schemm se foi pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
distrugă. — Unde era Frau Pfarr când s-a Întâmplat asta? — Era plecată de acasă, Într-una dintre excursiile ei, cred. — Mulțumesc. Mi-ați fost de mare ajutor. Ei, acum trebuie să mă Întorc În Alexanderplatz. M-am Întors spre ușă. — Scuzați-mă, zise Frau Schmidt, arătând cu mâna către cutia de la croitor. Ce să fac cu uniforma lui Herr Pfarr? — Trimiteți-o prin poștă, i-am răspuns și am pus câteva mărci pe masă. Lui Reichsführer Himmler, pe Prinz Albrecht Strasse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]