112,413 matches
-
revine, iată, în discuție, de astă dată în contextul civilizației românești. Constituindu-se, indirect, într-o pledoarie pentru pluralism, inteligent condusă și foarte documentata, lucrarea lui Augustin Ioan aduce în prim plan câteva dintre aspectele controversate ale arhitecturii românești din secolul nostru. Felul în care ne văd ceilalți (dacă ne văd), imaginea pe care și-o construiesc românii despre ei înșiși, marginalitatea culturii și civilizației românești în raport cu cele occidentale, reprezintă, de altfel, probleme care nu încetează să preocupe intelectualitatea noastră la
De la homo europaeus la homo ludens by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/17445_a_18770]
-
care ne văd ceilalți (dacă ne văd), imaginea pe care și-o construiesc românii despre ei înșiși, marginalitatea culturii și civilizației românești în raport cu cele occidentale, reprezintă, de altfel, probleme care nu încetează să preocupe intelectualitatea noastră la acest sfârșit de secol. Pe de altă parte, nu mai este un secret pentru nimeni că spiritualitatea românească oscilează permanent între naționalism și europenism, oscilație întreținută de jocul unor forțe de sens contrar: aspirația de a deveni european și eternă inerție orientala. Destinată în
De la homo europaeus la homo ludens by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/17445_a_18770]
-
descoperit ceva an plus, o ăntelegere a "Livezii cu vișini" ca metaforă a exilului și a dorului de casă, a plecării fără de ăntoarcere. Cu atâtea ecranizări și montări teatrale după Cehov, purtând semnătură unora dintre cei mai mari artiști ai secolului, care toate au an vedere o aducere a scriitorului an universul nostru contemporan, cred ca e obligatoriu că și editurile să aibă același scop. A cita pe coperta interioară a cărții vorbele unui contemporan al lui Cehov referitor la "Salonul
Un compendiu cehovian by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17436_a_18761]
-
procese) poate proveni o anumita devalorizare a cuvîntului. Uzul politic al substantivului e, pînă la un punct, pozitiv, continuînd ideile egalitariste ale revoluției franceze; sensul modern e de altfel calchiat chiar din franceză și apare cu conotații politice în scrierile secolului trecut: "Onorabile domn, permite-mi pentru ca să-ți prezint pe cetățeanul Dumitrache Titircă, comersant, apropitar și căpitan în gvarda civică" (Caragiale, O noapte furtunoasa). Cetățean are și o istorie politică mai recentă: ar merita să fie urmărită folosirea lui în perioada
Ca simplu cetătean... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17466_a_18791]
-
Marină Constantinescu Una dintre cele mai importante și, totodată, controversate personalități din lumea teatrală a acestui sfîrșit de secol este regizorul Andrei Șerban. Luni 8 noiembrie s-a lansat la Cinemateca română volumul Andrei Șerban. Lumea magică din spatele cortinei scris de profesorul american Ed Mentă, publicat de Editură Unitext, în traducerea Svetlanei Mihăilescu. Volumul a fost prezentat de criticii
Andrei Serban si lumea magicã by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17451_a_18776]
-
o deosebită importantă: mobilitatea fantasmelor în interiorul organismului subtil și marea capacitate de a reține întipărite fantasmele în pneuma (memoria unită cu o excepțională capacitate de analiză). În raprotul geniu-melancolie, Jean Starobinski face o referire la mitul lui Faust: "Pentru omul secolului al XVI-lea, puterea melancoliei era cea a geniului, într-un sens ce include dimpreună forță creatoare și tertipurile diabolice". Pentru că Marsilio Ficino să remarce: "Toți mării oameni care au excelat într-o artă au fost melancolici, fie că așa
Ideea de geniu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17443_a_18768]
-
o sută. Astfel că volumul care ar fi trebuit să reunească și în acest noiembrie cele mai importante nuvele ale anului, oferă mult mai mult decît atît: pur și simplu pune la dispoziția cititorului cele mai frumoase povestiri ale întregului secol! Cine n-ar sări ars să citească o astfel de carte, oricît de comercial și de transparent seducător ar suna titlul? Curiozitatea e intensificată de faptul că volumul cu pricina e conceput de John Updike, un monstru sacru în viață
Cele mai frumoase povestiri ale veacului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17456_a_18781]
-
lumii. Complet neașteptat, de asemenea. Nimic din optimismul contagios al surîsului american, nimic triumfalist și emancipator, ci mai degrabă un aer ușor ostenit, șovăielnic, trist. Nu poate fi o întîmplare faptul că eroii povestirilor apartinîndu-le celor mai importanți scriitori ai secolului (nu doar în America) parcurg experiențe tragice, sînt imigranți măcinați de neliniștea noului început, temători și adeseori sortiți să eșueze, ori înși singuratici și mizantropi, timizi și păguboși. Personajul lui Malamud e un evreu-german care se chinuie să își ia
Cele mai frumoase povestiri ale veacului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17456_a_18781]
-
respirație volumului, foarte importantă. Volumul acesta are o inestimabila valoare pentru istoria literară, ar putea trece foarte usor drept o antologie Norton a prozei scurte americane. În primul rînd, datorită ambiției sale de a cuprinde producția literară dintr-un întreg secol, el oferă material brut pentru studiul evoluției nuvelei, al povestirii, de la Scott Fitzgerald să zicem, pînă la Eudora Welty. Permite racordări, stabiliri de filiere și tradiții, chiar dacă astfel de demersuri trebuie făcute cu măsura, căci nici un fel de generalizare nu
Cele mai frumoase povestiri ale veacului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17456_a_18781]
-
scurtă, ca ficționalul a devenit senzațional și ca atare îl găsim în revistele de scandal ori pe ecranele televizorului, pe Internet mai recent, nu în literatură. De unde, atunci, energia de a alcătui o antologie a celor mai frumoase povestiri ale secolului? Sau să fie însuși gestul în sine un rămas-bun, o privire aruncată îndărăt nostalgic, la despărțirea de literatură? Să sperăm că o astfel de concluzie e prea sumbră și prematură. John Updike & Katrina Kenison - The Best American Short-Stories of the
Cele mai frumoase povestiri ale veacului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17456_a_18781]
-
ca, după decizia zdrobitoare din 1996, nu va mai cădea nicicând an culpă ignorantei din 1992. Dacă ar fi să luăm an serios avalanșă de sondaje orchestrate de perdanții ultimelor alegeri - alegeri corecte și entuziasmante cu adevarat, după jumătatea de secol totalitar - atunci ar trebui să ne ăndoim de dreapta judecată a semenilor noștri, să conchidem că aceștia vor avea, la urma urmelor, ceea ce merita. Dar... dar... E de observat, ăn context, ca "marele salt" al comandamentelor criptocomuniste a ănceput cam
Înapoi, la comunism? by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/17479_a_18804]
-
care nu mai e totuși cel din 1992 - nu se va lăsa prins an capcană nationalist-populistă, atât de ăndelung exersata de ceausism, de postceausism. Dacă acest electorat nu va discerne ca an spatele sloganurilor social-democrate (de unde social-democrație după jumătatea de secol bolșevic?) ale pedeseristilor și aliaților lor, mai mult sau mai putin loiali, se ascund nocivele credințe ale comunismului rezidual și nostalgic. Dacă acest electorat se va dovedi a avea memorie scurtă, văzând an greutățile multiple ale prezentului nu doar dificultățile
Înapoi, la comunism? by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/17479_a_18804]
-
la Contemporanul, ca domnul Roger Câmpeanu. Toată lumea îi spunea, simplu, Roger. Roger în sus, Roger în jos, era un factotum la revista condusă de G. Ivașcu, pe care l-a urmat la România literară. Mai tîrziu, a pus în pagina Secolul XX și, astăzi, Lettre Internaționale. Am lucrat cu cu el în două rînduri, așa că vorbesc în cunoștință de cauză. Toată brumă de meserie pe care o știu în materie de revista culturală, am învățat-o de la trei oameni: de la G.
Roger by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17477_a_18802]
-
cea a sincerității an creația literară: "Devenit specie literară, jurnalul a decăzut de la sine. Rostul lui fusese să fie sincer și postum. Să nu fie ăliteratură. Devenit specie, a ăntălnit an schimb ceea ce ămi apare a se găsi an inima secolului douăzeci: pe omul desfăcut de iluziile lui. aNu mă inspiră decât spectacolul, sau ideea decăderiiă (313), spune Cioran". Așa să fie? De partea lui Livius Ciocârlie pare a fi G.R.Hocke, care se străduiește a delimită, grație diaristicului, o istorie
Cioran pe fată si pe verso (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17463_a_18788]
-
săvârșește Livius Ciocârlie pentru a-l pune an dificultate pe Cioran! Deoarece acesta vorbește mult despre degradare (déchéance), criticul sau face teoria evoluției romantismului, ăn următorii termeni a caror concluzie e... degradarea nelimitată, perdiția absolută: "A fost experiență limită a secolului douăzeci. an vederea ei s-a inventat naratorul la persoana ăntăi, ca să ne facă să-l simțim pe om dinăuntru, de dincoace de toate iluziile lui. De aceea, naratorul acesta - fictiv an prima instanță, ambiguu mai pe urmă, mărturisit autobiografic
Cioran pe fată si pe verso (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17463_a_18788]
-
și uneori, redundanta inerente oricărui demers didactic. Mai interesantă ni se pare demonstrația atunci cand alunecă spre trasarea unei paralele cu prezentul. "Este uimitor pentru cititorul de azi al cărții lui Lovinescu să descopere an descrierea perioadei de tranziție de la sfârșitul secolului al XIX-lea trăsături, ăntrebări, dispute și mai ales forme ale mentalităților an schimbare, de o frapanta și uneori comică asemănare cu cele de astăzi, de la crepusculul secolului nostru. De unde, ăn parte actualitatea și perenitatea observațiilor lui E. Lovinescu și
E. Lovinescu - un critic mereu actual by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/17482_a_18807]
-
cărții lui Lovinescu să descopere an descrierea perioadei de tranziție de la sfârșitul secolului al XIX-lea trăsături, ăntrebări, dispute și mai ales forme ale mentalităților an schimbare, de o frapanta și uneori comică asemănare cu cele de astăzi, de la crepusculul secolului nostru. De unde, ăn parte actualitatea și perenitatea observațiilor lui E. Lovinescu și putință ăntelegerii rațiunilor ei mai adânci, dincolo de aspectele discutabile și fisurile ei" (op. cît., pag. 32-33). Pe de altă parte, nu trebuie să ignorăm interesul cu totul special
E. Lovinescu - un critic mereu actual by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/17482_a_18807]
-
ce se perpetuează și astăzi ăntr-o cultură măcinata anca de complexe și prejudecăți. De altfel această inerție reprezintă principala tema de reflecție a "Istoriei civilizației(...)" - care, deși se oprește asupra momentului de ănceput al occidentalizării României din prima jumătate a secolului al XIX-lea - extinde totuși ideea mai departe, chiar dincolo de 1900. Nu numai nesfârșitele polemici ăntre bonjuriști și bătrânii boieri "cu parapon", dar chiar rezistență obstinata pe care tradiționaliștii au opus-o pătrunderii modernismului la noi, ca să nu mai vorbim
E. Lovinescu - un critic mereu actual by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/17482_a_18807]
-
sumbre. Le-au dat glas un trio de minunați muzicieni, trombonistul englez Barry Webb, saxofonistul Emil Sein și percuționistul Doru Român, amândoi din Timișoara. Pitoresc, ăncărcat de nostalgii, pe deplin evocator, s-a dovedit a fi concertul ce aniversa un secol de la nașterea celui care a fost Constantin Bobescu. ăntreaga manifestare a fost găzduită an Studioul de Concerte al Radiodifuziunii bucureștene, casa de zi cu zi, casa de decenii a maestrului. Imaginea bonomiei comunicative, a generozității potopitoare, am ăntâlnit-o an dăruirea
Început de stagiune by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17488_a_18813]
-
artei muzicale, anume integrală cvartetelor beethoveniene. O fac cu credința, cu argumentele unei demnități artistice pilduitoare, retrăind o dată an plus o mare experiență an compania acestui colosal opus ce dă sens, ce dă adâncime, unei ăntregi perioade de ănceput de secol XIX vienez. an sfârșit, la Biserică Lutherană, o stagiune muzicală coerentă ăncepe a lua contur cu sprijinul atât de generos al Institutului Francez, al Institutului "Goethe". Organista titulara a bisericii Saint Gervais din Paris, Aude Heurtematte aduce la București ăntreaga
Început de stagiune by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17488_a_18813]
-
instrumentiștii. Ei deplâng conjunctură nefavorabilă an care și cultură muzicală se află pe meterezele nesfârșitei noastre tranziții. 1999-2000. Notate pe filă albă, lucioasa, a unui program de sală al Orchestrei de Cameră Radio, datele extreme ale ultimei stagiuni muzicale din secolul XX inaugurează ciclul de concerte cu o certitudine: Mozart. Neatins de mutațiile induse și domeniului sonor de vremurile mereu mai noi. Horia Andreescu s-a dus spre o perioadă cumva umbrită de compozițiile cele mari. an preajma vârstei de 20
Începutul by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17504_a_18829]
-
Cea mai puternică reminiscența clasicista în materie de gust este tocmai aceea legată, etic, de conceptul de bine și, estetic, de conceptul de frumos. Adevărul este, în schimb, indiferent, daca nu insuportabil. Cu toata vigoarea realistă a artei din ultimele secole, cînd au fost înlăturate multe dintre barierele și obstacolele ce stăteau în calea înfățișării adevărului vieții, gustul dominant continuă a fi sensibil la "înfrumusețarea" realității în virtutea unui principiu pedagogic care ține la "educarea" celui care citește o carte sau contemplă
Falsa pudoare by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17493_a_18818]
-
Național) un poet care scrie că "viața e o mare porcărie". Ulterior, în articolul lui Sorin Toma, tocmai astfel de expresii sau imagini "negative" vor fi colecționate în vederea condamnării operei întregi că decadenta, burgheza și nociva ideologic. O jumatate de secol mai tîrziu, iată, texte din Cioran sau din optzeciști care au intrat în manualele școlare alternative, sînt incriminate pentru "vulgaritate" ori pentru că ar face apologia beției. O referință absolut întîmplătoare la revista Playboy îi oripilează pe profesori și pe părinți
Falsa pudoare by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17493_a_18818]
-
românești. Idealismul pe care l-am menționat încurajează o falsă pudoare, de care mulți nu sînt foarte mîndri. Mai întîi, pudoarea aceasta nu functioneaza decît atunci cînd operele sînt recente. Ceea ce i se reproșa lui Arghezi în prima parte a secolului, i se trece cu vederea în cea de a doua. Astăzi nimănui nu-i mai dă prin cap că autorul Florilor de mucigai n-ar merită statutul de poet de manual, ca lectură în clasa a Radei și celorlalte poezii
Falsa pudoare by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17493_a_18818]
-
un titlu de bibliografie critică postmodernă. Toate direcțiile importante ale criticii actuale sunt prezente și explicate aici, de pe cele mai diverse poziții - ăntrebarea predilecta a autoarei fiind "cum vi se pare că a evoluat critică literară an ultimul sfert de secol?". Cele douăzeci și două de personalități universitare care răspund ar putea fi clasificate, nu foarte viguros, dar cât de cât ilustrativ, după cum urmează: adepți ai "studiilor culturale" (Catherine Belsey și Thomas Healy), adepți ai "canonului" (Terence Brown, Kevin L. Cope
Bibliografie postmodernă în interviuri by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17499_a_18824]