5,503 matches
-
acestora, astfel încât numele său în perioada scolastică a rămas de Comentatorul, așa cum cea a lui Aristotel a fost de Filosoful. Principala sursă de conflict a fost problema unității intelectului care a fost susținută în spațiul european de către adepții averroismului, opinii sintetizate de Siger din Brabant 125. Câteva dintre consecințele de neacceptat sunt următoarele: în primul rând pierderea identității sufletului prin integrarea acestuia în sufletul universal care ar fi avut drept rezultat uniformizarea sufletului nemuritor. "Căci dacă este sustrasă oamenilor diversitatea intelectuală
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
între averroism și reprezentantul gândirii scolastice clasice reprezentat de Thoma d'Aquino reprezintă una dintre ultimele încercări de a păstra o viziune simplă și rațională asupra sufletului subliniind componenta teleologică. În sprijinul perspectivei unității intelectului sunt și cele cincisprezece probleme sintetizate de către Albert cel Mare128, care reprezintă sursa pentru doctrina oficială a bisericii. În 1270, pornind de la textul lui Thomas d'Aquino și cel al lui Albert cel Mare, Etienne Tempier, episcopul Parisului, dă un edict prin care sunt interzise concepțiile
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
cele ce-mi sunt date mie, mie ca alcătuit din spirit și corp, de către Dumnezeu"147. Astfel viziunea asupra naturii cum că ea este o încrengătură cauzală complexă este una care constituie sursa originii științei moderne. Aceasta este foarte bine sintetizată în următoarea frază: "Dar acest efect decurge dintr-o asemenea cauză și, de aceea, de vreme ce aceasta din urmă nu este o cauză cazuală, este cauza naturală a efectului pe care îl produce în mod frecvent."148 Acest univers poate determina
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
conflicte pentru a putea să se analizeze pe sine și să-și identifice simbolul. Așa cum Bruno a fost sinteza unei epoci prin călătoriile și încercările sale de a se identifica cu libertatea de spirit ce-i părea specifică, el a sintetizat și toate curentele unei filosofii pulsionale specifice epocii. El este simbolul metaforei renascentiste prin toate componentele sale. Mesajul este transmis prin metafore ocultate, având o încărcătură simbolică care depășește posibilitate neinițiaților de a o pătrunde. În acest spirit putem să
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
circularitatea cunoașterii ca ansamblu, și faptul că cunoscătorul devine obiectul de cunoscut. În analiza pe care o realizează Ioan Petru Culianu 179 identifică trei imagini distincte pentru zeița vânătorii: natura, luna și regina. Dar universul metaforic dezvoltat de Bruno este sintetizat în imaginile folosite în cadrul tehnicii sale de memorare, inspirată din cea lullică care reprezintă un sistem de manevrare a imaginarului, pornind de la imaginile elementare, dar prin poziționare și transmutare putea fi mișcată întreaga cunoaștere a cosmosului. Sinteză a unei epoci
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
două momente fundamentale care au determinat apariția științei moderne: Galilei și Newton. Galileo Galilei aduce cu sine toate elementele metodice specifice modernități: raționalitatea specifică fizicii, folosirea instrumentelor matematice, experimentul și realizarea de instrumente necesare acestuia. El este cel care a sintetizat totalitatea posibilităților imaginarului rațional din perioada sa. Dialogurile asupra științelor noi184 dezvoltă mecanismele de rezolvare a problemelor folosindu-ne atât de observațiile empirice, de experimente realizate în mod riguros, cât și de capacitățile de sintetizare și abstractizare specifice matematicii. El
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
acuzațiile sunt argumentate cu citate din lucrările sale. Această a treia parte a procesului s-a dovedit a fi cea definitorie pentru întregul proces. S-a ajuns la concluzii prin care o mare parte a lucrărilor sale erau eretice. Se sintetizează trei grupe de abateri: abaterile de la regulile de conduită impuse clerului cum ar fi atitudini fără respect față de icoane, ostilitate față de cler, indiferent de rang etc. Cel dea-l doilea grup se referă la contestarea dogmei catolice privind "Sfânta Treime
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
lucrările sale foarte dificil de interpretat, s-a considerat ca acesta are capacitatea de ocoli interogatoriul și s-a apelat la una dintre cele mai speculative și ascuțite dintre mințile care făceau parte din Instituția Inchiziței cardinalul Roberto Bellarmino. Acesta sintetizează un număr de opt aserțiuni eretice pe care filosoful să le abjure. Bruno acceptă să fie considerat vinovat de erori condamnate de Biserică. Dar tribunalul sesizează încercarea de a se sustrage acuzațiilor de erezie și de aceea îi cere să
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
di Malot 18, lucrare scrisă cam în aceeași perioadă, care realizează o descriere a ereziilor ordonându-le alfabetic. Acest concept este unul relativ recent, iar acceptarea protestantismului ca formă a creștinismului separată de catolicism s-a realizat foarte târziu. Putem sintetiza folosind cuvintele lui Keith Randell: "Reforma este un concept inventat de istorici și utilizat pentru a descrie o succesiune de evenimente datorită cărora mulți locuitori ai Germaniei, Elveției, Scandinaviei, Țărilor de Jos și ai Marii Britanii au întors spatele catolicismului și
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
ele prezentate de Alfonso Maria de Liguoari în Istoria dell'Eresie,28 cinci secole mai târziu putem să identificăm punctele comune dintre acestea și bisericile reformate e câteva secole mai târziu: 1. Considerau a fi sacru doar Noul Testament cel ce sintetizează predicile lui Iisus și ale apostolilor, neacceptând sfânta tradiție și Vechiul Testament. 2. Existența unui Dumnezeu bun și a unuia rău, acesta fiind o concepție dualistă specifică doar pentru aceste biserici. 3. Nu acceptau Sfintele Taine inclusiv Euharistia. 4. Nu acceptau
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
un candelabru strălucește lumina adevărului în fața minții noastre, căci în ea se răspândește imaginea Sfintei Treimi"39. Deci mintea noastră este reprezentată ca oglindă, iar prin intermediul acestei oglinzi putem avea cunoaștere. Această concepție este întărită și de către Nicolaus Cusanus care sintetizează metafora oglinzi în următorul mod: "Toți învățații noștri cei mai desăvârșiți sunt de acord în a afirma că lucrurile vizibile sunt într-adevăr imaginile celor invizibile și că creatorul poate fi văzut și cunoscut prin creaturi - ca într-o oglindă
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
fi avut drept scop oprirea propagări ideii heliocentrismului, dar efectul acestora a fost de scurtă durată. În 1687, la numai 50 de ani de la proces, în Anglia este tipărită o lucrare care reprezintă începutul maturizării științei moderne și care va sintetiza întreaga concepție copernicană asupra cosmosului devenind modelul oficial asupra universului. Este, bineînțeles, vorba despre Philosophiae Naturalis Principia Mathematica a lui Isaac Newton. Odată cu această lucrare imaginea asupra universului se modifică într-un mod ireversibil. Această schimbare de imagine a cosmosului
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
lui Isaac Newton. Odată cu această lucrare imaginea asupra universului se modifică într-un mod ireversibil. Această schimbare de imagine a cosmosului, începută în secolul al XV-lea și-a atins scopul abia două secole mai târziu atunci când gânditorul englez a sintetizat și perfecționat-o. Totuși acest demers de modificare a concepției despre univers nu trebuie urmărit dintr-o singură direcție, ci din două diferite. În primul rând cea care introduce ideea de infinitate și de univers sau universuri infinite. Aceasta prin
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
și se află în mișcare, deoarece este asemenea oricărui corp ceresc, iar acestea se află în mișcare. Ipotezele lui Cusanus au fost ulterior dezvoltate și diferite teorii surprind acest aspect al infinității lumii. Dar cel mai important și cel care sintetizează cel mai bine această idee este Giordano Bruno. Chiar dacă opera acestuia a fost văzută ca sinteză a celor două concepții, heliocentrismul și infinitatea universului, acesta dezvoltă în primul rând o viziune prin care universul este infinit cea a heliocentrismului fiind
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
concepții, heliocentrismul și infinitatea universului, acesta dezvoltă în primul rând o viziune prin care universul este infinit cea a heliocentrismului fiind o concepție secundară, dar și unul dintre capetele de acuzare în procesul său. Concepția lui Giordano Bruno poate fi sintetizată astfel: 1. Universul este infinit el fiind asemenea unei sfere cu raza infinită și centrul peste tot. Concepția aceasta reia ideile lui Cusanus, specificând că ceea ce susține el este o realitate cosmologică și nu doar o supoziție. 2. A doua
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
oricare alta din univers și care, asemenea tuturor planetelor, se află în mișcare. 4. Universul, ca și planeta pe care trăim au viață. Reprezentarea planetei ca o "bestie" pe spinarea căreia trăim reprezintă viziunea animistă asupra cosmosului. Acestea ar fi sintetizate foarte pe scurt ideile cosmologice ale lui Giordano Bruno, idei care au determinat acuzarea acestuia și arderea sa pe rug. Filosoful italian spre deosebire de alți autori nu s-a ferit să-și promoveze ideile așa cum a crezut de cuviință, fără nici un
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
identificată cercetarea cauzelor din lucruri. Aristotel 7 atunci când vorbește despre oamenii de știință el precizează că aceștia cunosc cauza din lucruri și rostul lor. Modernitatea dezvoltă, dincolo de aspectul identificării cauzelor lucrurilor și o latură pragmatică. Aceasta este cel mai bine sintetizată de către expresia specifică filosofiei baconiene: science is power pe care filosoful englez o enunță la începutul lui Novum Organum prin aforismul scientia et potentia humanus in idem coincidunt 8. Prin această expresie pragmatismul poate fi considerat una dintre pietrele întemeietoare
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
ajutoare date filosofiei. Istoria, prin acumularea datelor, formează premisele de la care pleacă orice încercare de studiu științific. Poezia, un fel de știință a voluptății sufletului, este un mod de purificare a acestuia. Prin intermediul imaginației, omul se eliberează de insatisfacțiile cotidiene. Sintetizând putem obține următoarea schemă: Astfel, această filosofie primă a lui Bacon este o Mathesis universalis, o știință a tuturor științelor. Ea s-a dezvoltat sub dezideratul adevărului unic și indubitabil specific cunoașterii. În ea se împlinește întreaga cunoaștere, din ea
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
certitudinii de asemenea. Dumnezeu este considerat susținătorul lumii cunoașterii. El devine din Creator doar susținător al lumii, punctul de sprijin al creației. Noul univers al cunoașterii este creat în șase zile ca și universul ontic descris în Geneză. Pentru a sintetiza acest modalitate de reconstrucție putem folosi următoarea schemă: Ziua biblică Meditațiile 11 Pământul era fără formă și gol. Despărțirea luminii de întuneric, a zilei de noapte. Descrierea ambiguității existente în lumea cunoașterii. Separarea certitudinii de incertitudine. Se prefigurează metoda ce
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
nici unui element cert, dar și în pregătirea zilei a doua care face trecerea de la cenzură la construcție prin identificarea elementului cert, sigur al lumii. Transferul se realizează pe baza silogismului: dubito ergo cogito, cogito ergo sum. Prima certitudine este ego-ul sintetizată în formula: "eu sunt, eu exist" (Ego sum, ego existo)142 și răspunsul la întrebarea "ce anume sunt eu?". "De bună seamă om"143, va spune Descartes în continuare. Ego-ul este identificat cu Omul ca ansamblu. Ceea ce urmează este definirea
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
la începutul modernității. În perioada de început a secolului al XVII-lea imaginarul științific care se dezvoltă este doar în formă incipientă. La început sunt anunțate metodele ce urmează a fi dezvoltate și drumul ce trebuie parcurs. Acestea pot fi sintetizate în următoarele principii: trebuie să existe o legătură strânsă între imaginea asupra lumii și imediat, trebuie să existe o raționalitate a discursului și dezvoltarea unei pragmatici a științei. Pe baza acestor principii modernitatea dezvoltă un imaginar științific rațional prin analiza
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
caracteristici ale tumorii (dimensiunile și numărul tumorilor, gradul de diferențiere histologică, invazia vasculară sau la nivelul structurilor vecine și prezența metastazelor) [1,2]. Markeri serici și genetici dar și unele explorări imagistice preoperatorii au valoare prognostică la pacienții cu CHC. Sintetizând aceste date au fost realizate variate scoruri prognostice utile și în stabilirea atitudinii terapeutice adecvate la pacienții cu CHC. BOALA DE FOND ȘI REZERVA FUNCȚIONALĂ HEPATICĂ Boala de fond poate determina severitatea evoluției acestor pacienți. Astfel în cazul celor ce
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Cristian Balahura () [Corola-publishinghouse/Science/92140_a_92635]
-
omului și a animalelor domestice, ceea ce a făcut ca aceste specii să fie denumite “plante proteice” (BONCIARELLI F., 1989; BĂLTEANU Gh., 1989; MUNTEAN L. și colab., 1995, 2001, 2003; AXINTE M. și colab.,1999, 2002). Datorită capacității lor de a sintetiza substanțele proteice în măsură mai mare decât celelalte plante cultivate, leguminoasele trebuie să fie luate în considerare când este nevoie să se producă o cantitate mai mare de proteine, pentru realizarea unei baze alimentare temeinice (ZAMFIRESCU N., 1965; MATEO BOX
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
vascular Endoteliul vascular răspunde la stimuli mecanici (tensiunea parietală) și chimici (mediatori) prin eliberarea unor substanțe constrictoare și dilatatoare. Oxidul nitric (NO; factorul relaxant derivat din endoteliu= EDRF, în terminologia veche) reprezintă factorul vasodilatator endotelial cel mai important. NO este sintetizat permanent la nivelul celulelor endoteliale din precursorul L-arginină, sub acțiunea enzimei NO-sintetazei constitutive (eNOS). NO acționează asupra celulelor musculare netede vasculare (CMNV) subiacente. Legându-se de guanil-ciclază, NO induce transformarea GTP în cGMP, care, la rândul său, reduce concentrația
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
reduce concentrația calciului din citosol, cu efect vasodilatator consecutiv. Inhibitorii NOS, precum L-NMMA, determină creșterea tensiunii arteriale (TA). Pe lângă sinteza continuă, bazală, producția de NO din endoteliu poate fi stimulată de către o serie de mediatori (vezi tabelul I): Endoteliul sintetizează și eliberează însă și alte substanțe vasodilatatoare: factorul hiperpolarizant derivat din endoteliu (EDHF); peptidul natriuretic de tip C; prostaciclină (PGI2). PGI2 este sintetizată din acidul arahidonic, în condiții bazale și stimulate de substanțe ca histamina și serotonina. PGI2 are un
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]